8 iunie, 07:34
0
1 236

Exportul de porumb a atins recordul: A crescut de 20 de ori în 5 luni

8 iunie, 07:34
0
1 236

Peste 1,07 milioane de tone de porumb au fost exportate din Republica Moldova, inclusiv regiunea transnistreană, pe piețe terțe, în primele cinci luni ale acestui an, arată date operative vamale.

Exportul de porumb a atins recordul: A crescut de 20 de ori în 5 luni

Cantitatea exportată de porumb este de aproape 20 de ori mai mare decât în primele cinci luni din 2021 și de 1,3 ori față de aceeași perioadă a anului 2020, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Recoltă bogată și preț bun

Aceasta grație recoltei bogate din anul trecut și ridicării restricțiilor la export impuse la finele lunii februarie de către autorități.

Cele mai mari volume au fost exportate în lunile ianuarie și februarie, dar prețul cel mai bun s-a atestat în lunile aprilie și mai, când a fost de 5,65-5,53 lei pentru un kilogram, adică cu un leu și ceva mai mult decât în ianuarie-februarie 2022.  

Datele analizate relevă că valoarea exporturilor de porumb a constituit 5,37 miliarde de lei, de circa 23 de ori mai mult decât în cinci luni ale anului 2021 și de aproape trei ori mai mult decât în cinci luni ale anului 2020.

Principalii cumpărători: România și Turcia

Cei mai importanți cumpărători de porumb moldovenesc sunt România – cu peste 35% din total, Turcia – cu 28,4%, Elveția – cu 8,3%, Marea Britanie – cu 7% și Italia – cu 6,5%.

Cei mai mari exportatori au fost Agrofloris Nord SRL – cu circa 15,3%, urmat de Orom Imexpo SRL – cu 11,3%, Moldgranum SRL – cu 11%, Rusagro-Prim SRL – cu 6%, Agronova Prim SRL – cu 5,3% și Cristi Valg SRL – 5,1%.

Per total, grupul Trans-Oil (Agrofloris Nord SRL, Moldgranum SRL, Trans Cargo Terminal, Elevator Kelley Grains și altele) deține o cotă de peste 30% din exporturile de porumb.

Expertul Iurie Rija consideră că exporturile masive de porumb au permis ca o parte din agricultori să obţină surse financiare pentru lucrările agricole şi a plăti furnizorii de carburanţi, seminţe şi îngrăşăminte, dar şi pentru a achita ratele la bănci.

Totodată, el observă că războiul din Ucraina şi problemele de logistică au arătat cât de importante sunt investiţiile în infrastructură şi transport.

"De exemplu, grupul Trans-Oil datorită faptului că dispune tot lanţul: de la colectare, stocare, la terminale de transport şi vase maritime, a reuşit să majoreze exporturile. În acelaşi timp, companiile care nu dispun de aşa ceva se confruntă cu probleme majore în îndeplinirea contractelor de export, ca urmare a ambuteiajelor kilometrice de la vama moldo-română", explică Rija.

Totodată, el susţine că anterior cea mai mare parte din exporturile de cereale se făceau prin porturile din Ucraina, în special Reni, dar ca urmare a războiului acestea sunt închise şi multe companii au fost nevoite să caute alte căi de transport.

Efectul restricțiilor la exporturile de grâu 

În același timp, ca urmare a restricțiilor impuse la finele lunii februarie de autoritățile de la Chişinău, exporturi de grâu au fost efectuate doar în lunile ianuarie-februarie, când au constituit 58.774 de tone, în valoare de 291 de milioane de lei.

Astfel, livrările peste hotare sunt în scădere cu peste 50% față de aceeași perioadă din 2021 și cu 60% față de 2020.

Principala destinaţie a exporturilor de grâu alimentar a fost Grecia cu o cotă de 34%, urmată de România – cu 23,8%, Indonezia – cu 13,6% şi Turcia – cu 11%.

Cei mai mari exportatori au fost iarăşi companii din grupul Trans-Oil – cu 22,4% şi Agrofloris Nord SRL – cu 14,7%, dar şi firma transnistreană Rostan Plus SRL – cu 22,1%.

Exporturile de orz au fost în scădere cu peste 50% şi au fost nesemnificative – doar 2.226 de tone în valoare de 11 milioane de lei. 95% din exporturile de orz au luat calea României.

În acelaşi timp, exporturile de sorg au crescut de circa 42 de ori şi au constituit 11.127 de tone în valoare de circa 49 de milioane de lei. Principalele pieţe au fost Ucraina – 32%, Elveţia – 26% şi Turcia – 17%, iar cel mai mare exportator a fost Ancom Agro SRL – cu o cotă de 44%, urmată la mare distanţă de Quadra Commodities SRL – cu 14%.

De ce este necesară ridicarea interdicției la exportul de grâu

Anterior, Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere Agrocereale, a solicitat ridicarea de urgență a interdicției la exportul de grâu, pentru că în scurt timp, maximum o lună de zile, va începe recoltarea grânelor și unii agricultori nu vor avea unde depozita noua recoltă.

„Stocurile de grâu existente la producători au fost menținute pentru a fi vândute în primăvară, iar cu banii obținuți să fie realizate lucrările necesare. Toate schimbările din ultima perioadă sunt nefavorabile pentru aceștia, iar orice zi în care este tărăgănat exportul reduce mult șansele de a reuși să comercializăm la timp și să pregătim spațiile de stocare”, susține Grigoriev.

Iurie Rija, director operațional la Ancom Agro, consideră că menținerea restricțiilor la exportul de grâu lovește în special în producătorii locali, care nu pot să își vândă marfa la un preț mai bun.

"Astfel dacă la bursele internaționale o tonă de grâu alimentar ajunge la 380 de euro, adică circa 8.000 de lei, apoi pe piața locală acesta se menține la circa 5,25 lei pentru un kilogram şi nici nu prea sunt cumpărători. Nici măcar morarii nu pot profita de această situaţie, pentru că şi la făină se aplică interdicţia", afirmă specialistul.

În opinia operatorilor de pe piaţă, autorităţille ar trebui să ia măsuri operative pentru a soluţiona problema blocajelor la punctele de trecere a frontierei moldo-române pentru că acestea se agravează pe zi ce trece. 

Cantitatea exportată de porumb este de aproape 20 de ori mai mare decât în primele cinci luni din 2021 și de 1,3 ori față de aceeași perioadă a anului 2020, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Recoltă bogată și preț bun

Aceasta grație recoltei bogate din anul trecut și ridicării restricțiilor la export impuse la finele lunii februarie de către autorități.

Cele mai mari volume au fost exportate în lunile ianuarie și februarie, dar prețul cel mai bun s-a atestat în lunile aprilie și mai, când a fost de 5,65-5,53 lei pentru un kilogram, adică cu un leu și ceva mai mult decât în ianuarie-februarie 2022.  

Datele analizate relevă că valoarea exporturilor de porumb a constituit 5,37 miliarde de lei, de circa 23 de ori mai mult decât în cinci luni ale anului 2021 și de aproape trei ori mai mult decât în cinci luni ale anului 2020.

Principalii cumpărători: România și Turcia

Cei mai importanți cumpărători de porumb moldovenesc sunt România – cu peste 35% din total, Turcia – cu 28,4%, Elveția – cu 8,3%, Marea Britanie – cu 7% și Italia – cu 6,5%.

Cei mai mari exportatori au fost Agrofloris Nord SRL – cu circa 15,3%, urmat de Orom Imexpo SRL – cu 11,3%, Moldgranum SRL – cu 11%, Rusagro-Prim SRL – cu 6%, Agronova Prim SRL – cu 5,3% și Cristi Valg SRL – 5,1%.

Per total, grupul Trans-Oil (Agrofloris Nord SRL, Moldgranum SRL, Trans Cargo Terminal, Elevator Kelley Grains și altele) deține o cotă de peste 30% din exporturile de porumb.

Expertul Iurie Rija consideră că exporturile masive de porumb au permis ca o parte din agricultori să obţină surse financiare pentru lucrările agricole şi a plăti furnizorii de carburanţi, seminţe şi îngrăşăminte, dar şi pentru a achita ratele la bănci.

Totodată, el observă că războiul din Ucraina şi problemele de logistică au arătat cât de importante sunt investiţiile în infrastructură şi transport.

"De exemplu, grupul Trans-Oil datorită faptului că dispune tot lanţul: de la colectare, stocare, la terminale de transport şi vase maritime, a reuşit să majoreze exporturile. În acelaşi timp, companiile care nu dispun de aşa ceva se confruntă cu probleme majore în îndeplinirea contractelor de export, ca urmare a ambuteiajelor kilometrice de la vama moldo-română", explică Rija.

Totodată, el susţine că anterior cea mai mare parte din exporturile de cereale se făceau prin porturile din Ucraina, în special Reni, dar ca urmare a războiului acestea sunt închise şi multe companii au fost nevoite să caute alte căi de transport.

Efectul restricțiilor la exporturile de grâu 

În același timp, ca urmare a restricțiilor impuse la finele lunii februarie de autoritățile de la Chişinău, exporturi de grâu au fost efectuate doar în lunile ianuarie-februarie, când au constituit 58.774 de tone, în valoare de 291 de milioane de lei.

Astfel, livrările peste hotare sunt în scădere cu peste 50% față de aceeași perioadă din 2021 și cu 60% față de 2020.

Principala destinaţie a exporturilor de grâu alimentar a fost Grecia cu o cotă de 34%, urmată de România – cu 23,8%, Indonezia – cu 13,6% şi Turcia – cu 11%.

Cei mai mari exportatori au fost iarăşi companii din grupul Trans-Oil – cu 22,4% şi Agrofloris Nord SRL – cu 14,7%, dar şi firma transnistreană Rostan Plus SRL – cu 22,1%.

Exporturile de orz au fost în scădere cu peste 50% şi au fost nesemnificative – doar 2.226 de tone în valoare de 11 milioane de lei. 95% din exporturile de orz au luat calea României.

În acelaşi timp, exporturile de sorg au crescut de circa 42 de ori şi au constituit 11.127 de tone în valoare de circa 49 de milioane de lei. Principalele pieţe au fost Ucraina – 32%, Elveţia – 26% şi Turcia – 17%, iar cel mai mare exportator a fost Ancom Agro SRL – cu o cotă de 44%, urmată la mare distanţă de Quadra Commodities SRL – cu 14%.

De ce este necesară ridicarea interdicției la exportul de grâu

Anterior, Igor Grigoriev, președintele Asociației Exportatorilor și Importatorilor de Produse Agricole și Cerealiere Agrocereale, a solicitat ridicarea de urgență a interdicției la exportul de grâu, pentru că în scurt timp, maximum o lună de zile, va începe recoltarea grânelor și unii agricultori nu vor avea unde depozita noua recoltă.

„Stocurile de grâu existente la producători au fost menținute pentru a fi vândute în primăvară, iar cu banii obținuți să fie realizate lucrările necesare. Toate schimbările din ultima perioadă sunt nefavorabile pentru aceștia, iar orice zi în care este tărăgănat exportul reduce mult șansele de a reuși să comercializăm la timp și să pregătim spațiile de stocare”, susține Grigoriev.

Iurie Rija, director operațional la Ancom Agro, consideră că menținerea restricțiilor la exportul de grâu lovește în special în producătorii locali, care nu pot să își vândă marfa la un preț mai bun.

"Astfel dacă la bursele internaționale o tonă de grâu alimentar ajunge la 380 de euro, adică circa 8.000 de lei, apoi pe piața locală acesta se menține la circa 5,25 lei pentru un kilogram şi nici nu prea sunt cumpărători. Nici măcar morarii nu pot profita de această situaţie, pentru că şi la făină se aplică interdicţia", afirmă specialistul.

În opinia operatorilor de pe piaţă, autorităţille ar trebui să ia măsuri operative pentru a soluţiona problema blocajelor la punctele de trecere a frontierei moldo-române pentru că acestea se agravează pe zi ce trece. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

Loading...