21 aprilie, 09:250
224

Experți: Sistemul bancar trebui să utilizeze mai eficient lichiditățile

21 aprilie, 09:250
224

Sistemul bancar din Republica Moldova ar trebuie să utilizeze mai eficient lichiditățile, sugerează Dumitru Vicol, analist asociat la Institutul pentru Politici și Reforme Europene (IPRE) și strategist pe piețe emergente în Londra, și Stanislav Ghilețchi, director adjunct IPRE.

Experți: Sistemul bancar trebui să utilizeze mai eficient lichiditățile

Într-o notă analitică, autorii precizează că în Moldova, la fel ca și în alte țări din regiune, există o abundență de lichiditate. O explicație ar putea fi o combinație dintre criteriile de acceptare riguroase și lipsa cererilor de credite solide, transmite Știri.md cu referire la IPN

În plus, lipsa alternativelor de economisire în afara depozitelor bancare la fel contribuie la această problemă structurală, menționează experții.

Lichiditatea excesivă sunt resursele sistemului bancar peste rezervele obligatorii care nu sunt utilizate. Acest indicator este crucial pentru a determina capacitatea sistemul bancar de a credita sectorul real și public. Impulsul de creditare, un punct de referință pentru creșterea anuală a creditelor acordate sectorului privat per PIB, pentru Republica Moldova a fost puțin sub 0 pentru trimestrul al IV-a al anului 2020. Reformele implementate de către Banca Națională a Moldovei (BNM) au oferit reziliența necesară sistemului bancar pe perioada pandemiei. Acestea au permis sistemului bancar în Moldova să navigheze criza pandemică mai eficient comparativ cu alte sectoare ale economiei. Soldul creditelor totale în februarie 2021 era cu 13% mai mult comparativ cu luna ianuarie 2020. Similar, creditele acordate ÎMM-urilor însumau cu 17,6% mai mult comparativ cu începutul anului 2020.

Autorii notei analitice precizează că sistemul bancar local creditează moderat atât sectorul privat cât și guvernul. Respectiv, băncile din Republica Moldova dețin un surplus de lichiditate care le permite să finanțeze sectorul public și cel privat. 

Fenomenul de creditare moderată a sectorului real este determinat inclusiv de lipsa cererilor de credite solide și nu doar de preferința sistemului bancar de a finanța sectorul public, în special în condițiile în care câștigul comercial rămâne a fi mai solid în creditarea sectorului real decât a celui public. Cu toate acestea, atitudinea sistemul bancar este destul de conservatoare referitor la creditarea economiei reale. Aceasta se bazează și pe faptul că rata creditelor neperformante este una din cele mai mari din regiune, sugerând dificultățile de onorare a creditelor de către debitori.

Reieșind din analiza făcută, autorii recomandă micșorarea normelor rezervelor obligatorii, ceea ce alimentează sistemul bancar cu lichidități. Altă măsură ar fi promovarea mai activă a Fondului de Garantare a Creditelor (FGC) de la ODIMM. BNM a recunoscut garanțiile emise de FGC în calitate de diminuator de risc anul trecut. Aceasta a întărit atractivitatea produselor de garantare.

De asemenea, se recomandă instituirea unui minim al raportului dintre creditele acordate sectorului privat și depozite. Acest indicator ar putea fi stabilit la o valoare de 70%, spre exemplu, iar băncile care nu îndeplinesc acest criteriu ar putea fi penalizate printr-o rată de remunerare negativă a rezervelor obligatorii.

Autorii mai propun mărirea remunerării rezervelor obligatorii şi operațiuni repo dedicate pe termen mai lung la o rată fixă. Conform regulamentului BNM, banca centrală poate efectua operațiuni de refinanțare pe termen mai lung la o rată fixă în situații excepționale. Considerând pandemia o situație excepțională, BNM ar putea lansa repo-uri de la trei până la 36 luni la o rată fixă.

Alte sugestii ar fi introducerea unei linii de refinanțare a creditelor bancare (BNM ar putea accepta prin intermediul băncilor comerciale bilete la ordin emise de către agenți economici. Astfel s-ar putea realiza refinanțarea unor credite bancare care îndeplinesc anumite criterii stabilite de către banca centrală) şi cumpărări definitive de VMS pe piața secundară. Regulamentul BNM permite astfel de tranzacții, notează experții.

Într-o notă analitică, autorii precizează că în Moldova, la fel ca și în alte țări din regiune, există o abundență de lichiditate. O explicație ar putea fi o combinație dintre criteriile de acceptare riguroase și lipsa cererilor de credite solide, transmite Știri.md cu referire la IPN

În plus, lipsa alternativelor de economisire în afara depozitelor bancare la fel contribuie la această problemă structurală, menționează experții.

Lichiditatea excesivă sunt resursele sistemului bancar peste rezervele obligatorii care nu sunt utilizate. Acest indicator este crucial pentru a determina capacitatea sistemul bancar de a credita sectorul real și public. Impulsul de creditare, un punct de referință pentru creșterea anuală a creditelor acordate sectorului privat per PIB, pentru Republica Moldova a fost puțin sub 0 pentru trimestrul al IV-a al anului 2020. Reformele implementate de către Banca Națională a Moldovei (BNM) au oferit reziliența necesară sistemului bancar pe perioada pandemiei. Acestea au permis sistemului bancar în Moldova să navigheze criza pandemică mai eficient comparativ cu alte sectoare ale economiei. Soldul creditelor totale în februarie 2021 era cu 13% mai mult comparativ cu luna ianuarie 2020. Similar, creditele acordate ÎMM-urilor însumau cu 17,6% mai mult comparativ cu începutul anului 2020.

Autorii notei analitice precizează că sistemul bancar local creditează moderat atât sectorul privat cât și guvernul. Respectiv, băncile din Republica Moldova dețin un surplus de lichiditate care le permite să finanțeze sectorul public și cel privat. 

Fenomenul de creditare moderată a sectorului real este determinat inclusiv de lipsa cererilor de credite solide și nu doar de preferința sistemului bancar de a finanța sectorul public, în special în condițiile în care câștigul comercial rămâne a fi mai solid în creditarea sectorului real decât a celui public. Cu toate acestea, atitudinea sistemul bancar este destul de conservatoare referitor la creditarea economiei reale. Aceasta se bazează și pe faptul că rata creditelor neperformante este una din cele mai mari din regiune, sugerând dificultățile de onorare a creditelor de către debitori.

Reieșind din analiza făcută, autorii recomandă micșorarea normelor rezervelor obligatorii, ceea ce alimentează sistemul bancar cu lichidități. Altă măsură ar fi promovarea mai activă a Fondului de Garantare a Creditelor (FGC) de la ODIMM. BNM a recunoscut garanțiile emise de FGC în calitate de diminuator de risc anul trecut. Aceasta a întărit atractivitatea produselor de garantare.

De asemenea, se recomandă instituirea unui minim al raportului dintre creditele acordate sectorului privat și depozite. Acest indicator ar putea fi stabilit la o valoare de 70%, spre exemplu, iar băncile care nu îndeplinesc acest criteriu ar putea fi penalizate printr-o rată de remunerare negativă a rezervelor obligatorii.

Autorii mai propun mărirea remunerării rezervelor obligatorii şi operațiuni repo dedicate pe termen mai lung la o rată fixă. Conform regulamentului BNM, banca centrală poate efectua operațiuni de refinanțare pe termen mai lung la o rată fixă în situații excepționale. Considerând pandemia o situație excepțională, BNM ar putea lansa repo-uri de la trei până la 36 luni la o rată fixă.

Alte sugestii ar fi introducerea unei linii de refinanțare a creditelor bancare (BNM ar putea accepta prin intermediul băncilor comerciale bilete la ordin emise de către agenți economici. Astfel s-ar putea realiza refinanțarea unor credite bancare care îndeplinesc anumite criterii stabilite de către banca centrală) şi cumpărări definitive de VMS pe piața secundară. Regulamentul BNM permite astfel de tranzacții, notează experții.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...

Loading...