Expert: Populația din stânga Nistrului e de trei ori mai săracă decât pe malul drept

Potrivit expertului, veniturile planificate pentru bugetul regiunii transnistrene în 2026 sunt mai mici decât cele din 2025 și 2024, ceea ce reflectă o situație economică dificilă. Cheltuielile planificate sunt, de asemenea, în scădere, în condițiile unei inflații ridicate înregistrate în 2025, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.

„Deficitul bugetar este unul foarte mare, undeva la 40% din bugetul consolidat, dar dacă luăm doar bugetul autorităților locale, reiese că jumătate din bugetul regiunii este acoperit prin deficit”, a declarat Veaceslav Ioniță.

Expertul a remarcat că modul în care este acoperit deficitul bugetar nu este transparent.

„Deficitul bugetar este printr-un așa-numit articol 5 din bugetul lor anual, care este secretizat. Noi nu știm exact cum este acoperit deficitul, dar presupunem că veniturile provin de la Tiraspoltransgaz, din vânzarea gazului”, a explicat analistul.

În regiunea transnistreană, gazul este vândut populației la un preț de aproximativ 1,7 ruble transnistrene pentru un metru cub, iar agenților economici între 3 și 5 ruble. Prețul mediu se situează în jur de 3 ruble pentru un metru cub, mult sub tarifele practicate pe malul drept al Nistrului.

Potrivit calculelor expertului, dacă sunt luate în considerare volumele de import de gaz și veniturile obținute de compania Tiraspoltransgaz, fără costurile de transport, sumele ar corespunde deficitului bugetar al regiunii.

Analiza evidențiază și diferențe importante în ceea ce privește cheltuielile publice pe cap de locuitor. În 2015, veniturile pe cap de locuitor erau de aproximativ 15.000 de lei pe malul drept și 12.000 de lei pe malul stâng al Nistrului.

În același an, cheltuielile publice pe cap de locuitor erau de circa 22.000 de lei în stânga Nistrului și aproximativ 16.000 de lei pe malul drept. În prezent însă situația este inversă.

„În 2024, după inflația acumulată în acești ani, cheltuielile pe cap de locuitor în stânga Nistrului au ajuns la aproximativ 24.800 de lei, practic aproape la nivelul din 2015. Pe malul drept, însă, acestea au crescut de la 16.000 de lei la aproximativ 66.000 de lei, o creștere de peste patru ori”, a precizat Ioniță.

Un capitol în care regiunea separatisă acordă o atenție sporită este cel al infrastructurii rutiere. Deși bugetul este limitat, așa-zisele autorități din stânga Nistrului includ constant drumurile pe lista priorităților.

Potrivit expertului, în ultimii zece ani cheltuielile pentru drumuri au reprezentat aproximativ 1,32% din PIB-ul regiunii transnistrene, comparativ cu 0,9% din PIB pe malul drept al Nistrului.

În pofida acestor investiții, nivelul general al cheltuielilor publice și al beneficiilor sociale rămâne mult mai redus decât în restul Republicii Moldova. Analiza arată că populația din stânga Nistrului beneficiază de servicii și cheltuieli publice de aproximativ trei ori mai mici decât cetățenii de pe malul drept.

În acest context, Veaceslav Ioniță a subliniat necesitatea unor politici responsabile din partea autorităților de la Chișinău pentru a reduce aceste diferențe și pentru a crea treptat un spațiu economic comun.

„Această diferență de trei ori este pur și simplu imposibil de imaginat pentru o distanță de doar câțiva kilometri, de la Chișinău până la Tighina sau Tiraspol”, a concluzionat expertul.

Anterior, Guvernul de la Chișinău a anunțat că intenționează să lanseze, până în luna august, un fond de convergență destinat susținerii procesului de reintegrare a Republicii Moldova. Fondul ar urma să sprijine investițiile în infrastructură, educație și proiecte de eficiență energetică în regiunea transnistreană.

Potrivit vicepremierului pentru Reintegrare, Valeriu Chiveri, resursele financiare vor proveni inclusiv din taxele vamale colectate de la agenții economici din regiune și din alte taxe care vor fi aplicate treptat.