De asemenea, Adrian Lupușor a oferit și mai multe recomandări pentru o politică anti-criză mai ambițioasă pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md:

1. Efectul suprapunerii a 2 crize (Covid-19 și seceta) este unul cu adevarat dramatic (-11.5% scădere, ajustată sezonier, este ceva serios).

Chiar dacă baza de comparație în Q2 este mare (in Q2-19 am avut o creștere destul de puternică) și în trimestrele următoare scăderea ar putea fi mai mică, per ansamblu, anul economic 2020 ar putea fi mai rău față de criza economică din 2009.

Deși în 2021 ne putem aștepta la o creștere economică pozitivă, aceasta va fi una mai curând de recuperare, determinată de baza de comparație scazută, iar pentru a ne reveni din criza din 2020 vom avea nevoie de minim 2 ani de creștere economică robustă (circa 5%).

2. Criza se propagă prin toate canalele posibile: reducerea cererii interne (consumul) și externe (exporturile), reducerea apetitului investițional, reducerea încasărilor la buget (apropos, cu ritmuri mai mari față de reducerea valorii adăugate brute, fapt ce denotă și cresterea inclinației spre evaziune fiscală).

Singurul amortizor al șocului a fost creșterea exportului net: reducerea consumului populației s-a reflectat asupra reducerii importurilor, care au scazut mai rapid față de exporturi (dacă excludem exportul net, recesiunea putea fi de peste 20%).

3. Formarea brută de capital - probabil cel mai important indicator macroeconomic de care depinde nu doar creșterea economică curentă, dar și evoluțiile economice pe termen lung, a scăzut cu 8.5%, însă (!) elementul cel mai important - mașini și utilaje - care determină tehnologizarea intreprinderilor și generarea pe termen de lung de valoare adăugată s-a comprimat tocmai cu 28,3%!

Avem nevoie urgent de o politică economică anti-criză autentică

Aceasta trebuie să fie focusată pe compensarea urgentă a pierderilor populației (circa 70-80% din venitul ratat trebuie compensat imediat pentru a stimula consumul final), program de garanții de stat pentru credite de urgență pentru firme (achitări de salarii, furnizori, materie primă etc.) și subvenții și granturi de stat, co-finanțate de partenerii de dezvoltare pentru:

digitizarea afacerilor și instruirea personalului;
stimularea procurării și procesării de materie primă locală;
creșterea înzestrării tehnologice a întreprinderilor, în special a IMM focusate pe procesarea de materie primă locală și focusarea pe export;
scurtarea lanțurilor valorice a întreprinderilor prin facilitarea accesului direct a acestora la furnizori (preferabil autohtoni) și consumatorii finali;
promovarea activă în societate a culturii de a susține producătorii autohtoni.

Totodată, este necesară urgentarea mecanismelor de restituire TVA (nu doar pentru fermieri), iar instituțiile de stat care se ocupă de controale la întreprinderi și emiteri de documente permisive trebuie să se transforme în consultanți de afaceri.

Avem nevoie de o schimbare radicală a paradigmei cu care statul tratează oamenii de afaceri, astfel încât Fisc-ul, ANSA și alții să-și instruiască angajații să se focuseze pe consultanță și nu pe controale și birocrație.

Vom ieși din criză grație antreprenorilor, care trebuie susținuți prin toate mecanismele posibile.

Resursele necesare (circa 1 miliard EUR) pot fi mobilizate atât pe intern (creșterea împrumuturilor de la bănci în paralel cu reducerea normei rezervelor obligatorii deținute de bănci - nivelul de îndatorare și cadrul inflaționist curent permite o asemenea relaxare monetară și bugetară), cât și pe extern (ameliorarea relațiilor cu partenerii de dezvoltare, îmbunătățirea coordonării asistenței externe și emitere de euroobigațiuni).