Expert, despre starea economiei: Mai rău decât atât a fost doar în anii ’90

În cadrul emisiunii „Analize economice cu Veaceslav Ioniță”, expertul a subliniat că recesiunea actuală nu este un fenomen izolat, ci reflectă slăbiciunea structurală a economiei moldovenești, care, de mai mulți ani, nu reușește să depășească problemele de fond, transmite Știri.md cu referire la ipn.md.

În ultimii cinci ani, producția industrială s-a redus cu 1,3%, iar agricultura – cu 2,8%. În aceeași perioadă, exporturile au scăzut cu aproape 500 de milioane de dolari, iar tendința negativă continuă.

„Astăzi exportăm materie primă și importăm produse finite. Din exportatori de ulei am devenit exportatori de floarea-soarelui și importatori de ulei. Balanța agricolă a devenit negativă, ceea ce nu s-a mai întâmplat de decenii”, a declarat economistul.

Recesiunea este însoțită și de o scădere semnificativă a populației ocupate, care a ajuns la 808.000 de persoane în a doua jumătate a anului 2024 – cel mai mic nivel de ocupare înregistrat vreodată în Republica Moldova.

Rata sărăciei absolute – care reflectă proporția populației ce nu își poate asigura un nivel minim de trai – a crescut în întreaga țară, cel mai mult în sudul Republicii Moldova. Dacă în urmă cu zece ani rata sărăciei în sud era de 31%, astăzi a urcat la aproape 50%. În nord, aceasta a crescut de la 26,5% la 32,2%, iar în Chișinău, de la 7% la 11%.

„Republica Moldova are cel mai mare preț la gaz din Europa de Est, iar populația a înțeles ce înseamnă cu adevărat sărăcia energetică”, a mai spus Ioniță.

Potrivit studiului „100 cele mai presante probleme ale Republicii Moldova în 2024”, realizat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale (IDIS) „Viitorul”, trei din zece moldoveni trăiesc la limita sărăciei absolute, iar în mediul rural rata sărăciei depășește 45%.

Cu o inflație la utilități de peste 10%, cetățenii Moldovei plătesc cea mai mare proporție din venit pentru necesitățile de bază din regiune. Dacă în 2024, 63% dintre respondenți considerau că este nevoie de un salariu de cel puțin 15.000 de lei pentru a rămâne în țară, în 2025 deja 81% dintre cei intervievați au declarat același lucru.