Potrivit raportului, pentru anul 2024 s-au materializat scenariile pesimiste cu privire la producția agricolă, unde valoarea adăugată brută a scăzut cu tocmai 19%, dar și cele referitoare la industria prelucrătoare, care a stagnat (+0,1%). Acest fapt a afectat, la rândul său, evoluția exporturilor de bunuri (-13%), transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Stagnare economică

„Per ansamblu economia a stagnat în 2024, cu o creștere a PIB-ului de doar 0,1%, chiar dacă s-a anticipat o recuperare modestă de circa 2% după stagnarea din 2023 și recesiunea profundă din 2022. Mai mult, pe parcursul trimestrelor 3 și 4 din anul 2024 și a trimestrului 1 din 2025, PIB-ul chiar s-a redus, marcând oficial intrarea în recesiune tehnică", susţin experţii.

Potrivit Expert-Grup, chiar dacă s-ar exclude sectorul agricol, care a fost afectat de secetă, în 2024 economia ar fi crescut cu doar 1,4%, fiind mult sub așteptările unei recuperări după evoluțiile modeste din ultimii doi ani.

În opinia experţilor, singurele evoluții cu adevărat pozitive au fost majorarea consumului populației, dar și creșterea activității investiționale. Totuși, acestea au fost insuficiente, iar creșterea consumului, pe fundalul stagnării din sectorul industrial, a condus la alimentarea importurilor și la deteriorarea și mai mare a balanței comerciale: de facto, la fiecare euro de bunuri exportate revin trei euro de bunuri importate (situația este inversă în cazul comerțului cu servicii, unde exporturile depășesc de două ori importurile).

Epuizarea surselor de creștere economică

În opinia Expert-Grup, dinamica economică modestă din ultimii ani indică asupra epuizării surselor de creștere economică și a erodării continue a potențialului economic.

Aceasta se înscrie în tendința, observată de mai mulți ani, de încetinire a creșterii potențiale a economiei moldovenești (chiar și până la pandemia de Covid-19 din 2020 sau până la invazia Rusiei asupra Ucrainei din 2022).

„Cauza fundamentală ține de perpetuarea modelului de competitivitate economică bazat pe costuri (în principal, costul redus al forței de muncă), care la rândul său a condus la perpetuarea unei economii cu valoare adăugată scăzută și cu un nivel infim al complexității tehnologice. Respectiv, programele și politicile statului trebuie să prioritizeze în mod activ atragerea de investiții în activități economice care generează valoare adăugată sporită: procesarea materiei prime locale, crearea și promovarea brandurilor locale, automatizarea și tehnologizarea proceselor de producție în toate sectoarele economiei naționale", susţin economiştii.

Evoluţia economică modestă implică și costuri sociale majore

Potrivit lor dinamica economică modestă implică și costuri sociale importante. Astfel în prima jumătate a anului 2025, pe fundalul intensificării presiunilor inflaționiste și al unei dinamici economice anemice, ritmul de creștere a salariilor reale a încetinit, pensiile reale au stagnat, iar fluxurile de remiteri s-au contractat.

Şi populația ocupată s-a diminuat cu 73.300 de persoane față de trimestrul doi din 2024, și aceasta nu din cauza șomajului, ci ca urmare a inactivității.

Principala cauză a creșterii inactivității a fost majorarea numărului de persoane care au un loc de muncă peste hotare sau care intenționează să plece la lucru peste hotare, alături de creșterea numărului de pensionari și a numărului de elevi și studenți. În planul politicilor publice, pentru a încuraja creșterea veniturilor salariale și formalizarea muncii sub-declarate, se recomandă instituționalizarea unui mecanism automatizat de subvenționare a creșterii salariale, precum și majorarea salariului minim până la 50% din salariul mediu brut.

Pe de altă parte Expert-Grup remarcă un boom al creditării persoanelor fizice, disociat de dinamica veniturilor, care poate alimenta vulnerabilitatea financiară a gospodăriilor în eventualitatea destabilizării situației pe piața capitalului sau a muncii.

În ciuda creșterii volumelor creditelor ipotecare acordate, problema accesului la locuințe s-a acutizat ca urmare a ofertei rigide pe piața imobiliară. Soluționarea problemei accesului la locuințe reclamă politici orientate prioritar spre latura ofertei, nu exclusiv spre susținerea cererii. Acest lucru implică reducerea barierelor administrative, investiții în infrastructura comunală, precum și investiții în construcția locuințelor sociale, precizează autorii.

Unele tendințe pozitive pentru 2025-2026

Totuși, în opinia economiştilor se prefigurează unele tendințe pozitive pentru 2025-2026. Astfel antreprenoriatul accelerează, agricultura are rezultate mixte, dar e în revenire, industria revine pe plus după minime istorice, iar serviciile rămân un motor al creșterii.

Numărul de întreprinderi din statistica antreprenoriatului a ajuns la 68,7 mii (+7,8% f-a-p), iar în ianuarie-iulie 2025 s-au înregistrat cu 15,8% mai multe firme noi (5,9 mii), pe fondul unei încrederi mai mari a mediului de afaceri. În agricultură, după o scădere de 14,6% în 2024 f-a-p, pentru 2025 se estimează un avans de 5-10% f-a-p, cu randamente mai bune la porumb și floarea-soarelui și recoltă foarte bună la struguri, dar scăderi la grâu, mere și prune.

După trei ani de scăderi consecutive, ponderea industriei în PIB a atins minime istorice (9,7%). Pentru anul 2025 este de așteptat ca industria să reia trendul pozitiv, în special din contul revenirii industriei alimentare și a sectoarelor asociate construcțiilor (construcții metalice, metalurgie, mobilă), dar și al bazei de comparație joase. Serviciile rămân o sursă de creștere economică, în special din contul HoReCa, construcții și IT.

Sectorul real este accelerat preponderent de investițiile private locale, în timp ce sectorul financiar dă semne de îmbunătățire a intermedierii financiare.

Mediul de afaceri are nevoie de stabilitate regulatoare, consultare timpurie pe acquis-ul european și instrumente țintite, iar prioritatea-cheie este valorificarea Planului de creștere pentru Moldova, lansat de UE, se mai arată în raportul Expert-Grup.