20 mar, 2020 13:03
1
936

Dodon: Bugetul ar putea înregistra în acest an pierderi de 300 mil. euro

20 mar, 2020 13:03
1
936

Președintele Igor Dodon susține că, în acest an, economia națională nu va înregistra creșteri din cauza pierderilor provocate de COVID-19, de altfel, situație care se va atesta într-un șir de state afectate de coronavirus.

Dodon: Bugetul ar putea înregistra în acest an pierderi de 300 mil. euroColaj: știri.md

Declarația a fost făcută de șeful statului în cadrul emisiunii ”Președintele răspunde”, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

Potrivit sursei citate, în anul curent PIB urma să înregistrez o creștere de 3,6%. ”Noi am făcut un scenariu cu 0% creștere economică; unul cu - 3% și altul cu - 5%.

În funcție de aceste scenarii, am calculat suma veniturilor pe care le-ar putea pierde bugetul”, a explicat Dodon.

El a specificat că potrivit celui mai sumbru scenariu, bugetul ar putea înregistra în acest an pierderi de 6-7 miliarde de lei sau 300 de milioane de euro. Președintele susține că aceste pierderi vor fi compensate din ajutorul de 100 mil. de dolari ce va fi alocat de FMI.

De asemenea, R. Moldova urmează să primească un credit total de 500 mil. de euro din Federația Rusă, dintre care 200 mil. de euro urmează să fie alocați în lunile martie-aprilie.

Totodată, China și-a exprimat disponibilitatea de a susține Moldova în compensarea pierderilor economice suportate în urma crizei COVID-19.

Potrivit președintelui, guvernul chinez este gata să ne aloce un credit de câteva sute de milioane de dolari.

Declarația a fost făcută de șeful statului în cadrul emisiunii ”Președintele răspunde”, transmite Știri.md cu referire la Moldpres.md.

Potrivit sursei citate, în anul curent PIB urma să înregistrez o creștere de 3,6%. ”Noi am făcut un scenariu cu 0% creștere economică; unul cu - 3% și altul cu - 5%.

În funcție de aceste scenarii, am calculat suma veniturilor pe care le-ar putea pierde bugetul”, a explicat Dodon.

El a specificat că potrivit celui mai sumbru scenariu, bugetul ar putea înregistra în acest an pierderi de 6-7 miliarde de lei sau 300 de milioane de euro. Președintele susține că aceste pierderi vor fi compensate din ajutorul de 100 mil. de dolari ce va fi alocat de FMI.

De asemenea, R. Moldova urmează să primească un credit total de 500 mil. de euro din Federația Rusă, dintre care 200 mil. de euro urmează să fie alocați în lunile martie-aprilie.

Totodată, China și-a exprimat disponibilitatea de a susține Moldova în compensarea pierderilor economice suportate în urma crizei COVID-19.

Potrivit președintelui, guvernul chinez este gata să ne aloce un credit de câteva sute de milioane de dolari.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

8 decembrie, 07:05
12
1 884

Amendamentul ce putea costa bugetul 1,9 miliarde de lei: Alte inițiative

8 decembrie, 07:05
12
1 884

Majoritatea amendamentelor, propuse de deputați la proiectul politicii fiscale și vamale pentru anul 2022, nu au fost acceptate nici de Guvern și nici de Parlament. Motivul principal pentru care au fost respinse este că amendamentele nu aveau sursă de finanțare.

Amendamentul ce putea costa bugetul 1,9 miliarde de lei: Alte inițiativeFoto: parlament.md

După ce a fost votat de Parlament în prima lectură, deputații au depus mai multe amendamente la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

E o practică mai veche și logică în condițiile în care ei, ca politicieni, au făcut multe promisiuni electoratului și vor să demonstreze că fac totul pentru a le îndeplini.

Cheltuieli suplimentare de circa jumătate de miliard de lei

Mold-Street.com a analizat cele mai importante amendamente şi motivele pentru care acestea au fost respinse.

"Ministerul Finanțelor a numărat un total de 51 de amendamente, dar numărul lor a fost mult mai mare pentru că Partidul Șor a întârziat să le depună la Parlament, până a fi expediate Guvernului spre avizare."

Circa 40 de amendamente au fost de fapt modificări ce prevăd alocarea de bani pentru dezvoltarea localităților, reparația și întreținerea drumurilor, pentru instituții de învățământ din subordinea autorităților publice locale, etc., care nu au primit aviz pozitiv de la Guvern.

„În contextul reorganizării Fondului național pentru dezvoltare regională și constituirii Fondului național pentru dezvoltare regională și locală, urmează a fi aprobat un nou mecanism de repartizare a mijloacelor acestuia, destinat inclusiv dezvoltării infrastructurii locale. 

Astfel, autoritățile publice locale vor avea posibilitatea de a solicita alocații din Fondul respectiv pentru proiectele de dezvoltare (apeducte, iluminat stradal etc.)”, a explicat Ministerul Finanţelor.

La fel şi solicitările de alocații pentru reparația și întreținerea drumurilor. Astfel proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 prevede ca toate taxele pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, urmează a să intre în gestiunea autorităților publice locale de nivelul unu, cu scopul de îmbunătățire a infrastructurii rutiere locale inclusiv a străzilor. 

Astfel, alocațiile în acest scop pentru anul 2022 vor creste mai mult de 2 ori față de cele pentru anul 2021, estimează Ministerul Finanţelor.

În cazul cererilor de majorare a alocațiilor pentru instituții de învățământ din subordinea autorităților publice locale, Ministerul Finanţelor a invocat drept motiv pentru refuz prevederile Hotărârii Guvernului nr.868/2014 privind finanțarea în bază de cost standard per elev a instituțiilor de învățământ primar și secundar din subordine locală de nivelul doi, dar şi faptul că pentru lucrări de renovare sunt prevăzute resurse în Fondul de Investiții Sociale.

"Estimările Ministerului Finanţelor arată că este vorba de cheltuieli suplimentare de circa 504,5 milioane lei, din care 472,2 milioane lei sunt solicitări pentru autoritățile publice locale."

„Majoritatea solicitărilor suplimentare de fonduri au fost prezentate fără a indica sursa de finanțare a acestora, fiind astfel în contradicție cu prevederile art.131 alin.(6) din Constituția Republicii Moldova, care stipulează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”, a argumentat Dumitru Budianschi, ministrul Finanţelor.

Impozit unic în ZEL şi taxa locală pe iluminat

O altă categorie de amendamente a fost cea de ajustare a unor taxe. De exemplu deputatul PAS Sergiu Lazarencu a propus câteva completări la Codul fiscal, care ar duce la introducerea impozitului unic pentru rezidenții zonelor economice libere ce desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și extinderea facilității la impozitul pe venit pentru rezidenții zonelor economice libere.

Practic ar fi fost o impozitare ca şi în cazul rezidenţilor din IT Park. Propunerea nu a fost acceptată pentru că necesită o examinare complexă, inclusiv sub aspectul impactului bugetar.

„Propunerile prevăd devieri de la obiectivele generale de impozitare bazate pe principiul echității fiscale ce are drept scop asigurarea tratării egale a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiții similare”, a argumentat Ministerul Finanţelor.

În schimb deputata PAS Ersilia Qatrawi a propus introducerea taxei locale pentru iluminatul public. Şi aici refuzul a fost argumentat prin necesitatea unei examinări suplimentare cu toate părţile interesate.

Un alt deputat PAS, Alexandr Trubca a propus introducerea taxei pentru dezvoltare și anularea taxei pentru salubrizare. Amendamentul însă nu a fost acceptat pentru că vizează norme de reglementare a activității de întreprinzător şi ar necesita o analiză a impactului de reglementare dar şi alte proceduri legale. 

În schimb propunerea de diminuare a pragului achizițiilor de la persoanele fizice pentru care Fiscul nu efectuează verificări de la 300.000 lei la 20.000 lei a fost parţial acceptat, fiind stabilit un prag de 100.000 lei.

Deputatul socialist Petru Burduja a propus câteva amendamente în politica fiscală. De exemplu, expunerea într-o nouă redacție a alin.(37 ) de la art.90 (1) din Codul fiscal - reținerea impozitului la sursă, în mărime de 3% din veniturile generate de obligațiunile municipale și neimpozitarea dobânzilor până la suma de 27.000 de lei.

Propunerea a fost respinsă, dar Ministerul Finanţelor a menţionat că ea urmează să fie examinată suplimentar, „în următorul exercițiu de modificare a legislației fiscale, inclusiv prin prisma mecanismului de aplicare și a subiectului ce va efectua reținerea impozitului”.

Nu a fost acceptată nici restabilirea reducerii de 15% la achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, în contextul în care propunerea urmează a fi consultată suplimentar cu autoritățile publice locale.

Premii pentru Curtea Constituţională

Un alt subiect sensibil a fost chestiunea primelor anuale pentru unele categorii de angajaţi. Deputata PAS Olesea Stamate a propus modificarea legislaţiei în sensul acordării sporului specific în mărime de 100% pentru personalul din autoritatea responsabilă de controlul constituționalității.

Deşi Guvernul a respins iniţiativa pe motiv că ea depășește cadrul de resurse disponibil, neavând acoperire în proiectul bugetului de stat pentru anul 2022, Parlamentul în final, cu votul fracţiunii PAS, a votat pentru.

Nu a acceptat Guvernul nici propunerile deputatului PAS Dan Perciun de acordare a sporului specific autorității de administrare a sistemului public de asigurări sociale, cât şi de modificare a salarizării angajaților subdiviziunilor desconcentrate ale Casei Naționale de Asigurări Sociale. Motivul invocat este faptul că nu au acoperire financiară în bugetul pentru anul 2022.

Din acelaşi motiv nu a fost acceptat nici amendamentul deputatei BCS Diana Caraman privind majorarea premiilor pentru cadrele didactice și angajații în domeniul sănătății.

Amendamentul ce poate costa bugetul circa 2 miliarde lei

Un amendament al deputatului socialist Burduja se referă la introducerea cotei „0” la impozitul pe venitul reinvestit, iniţiativă folosită şi în campania electorală pentru alegerile parlamentare din iulie 2021. Propunerea a fost însă respinsă de Guvern.

„Conform estimărilor, impactul bugetar în primul an de implementare a măsurii va constitui 1,9 miliarde lei, iar în al doilea an 3,2 miliarde lei. În acest sens, Guvernul urmează să dezvolte un pachet de politici publice ce are drept scop stimularea investițiilor în condițiile utilizării cu maximă eficiență a resurselor bugetare”, se arată în nota Ministerului Finanţelor.

Curios este că chiar dacă Guvernul a dat aviz negativ, în cadrul şedinţei de luni, 6 decembrie, a Comisiei economie, buget și finanțe, propunerea respectivă a fost susţinută şi de unii deputaţi PAS. 

„Până în 2010 venitul reinvestit nu era impozitat. Cred că ar trebui de revenit şi de scutit agenţii economici de plata lui”, a argumentat Iulia Dascălu, parlamentară din fracţiunea PAS. Amendamentul nu a acumulat însă suficiente voturi pro nici în comisie.

De notat că PAS a promis în campania electorală introducerea cotei 0% la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați, care sunt printre cele mai afectate de pandemie, neavând rezerve proprii de capital și cu acces limitat la schemele de ajutor instituite de stat.

Cu toate acestea imediat după alegeri PAS a renunţat la această promisiune, care nu mai este nici în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 și nici în politica fiscală pentru 2022. 

Acest pas înapoi reprezintă o contradicție majoră între promisiunile electorale ale partidului de guvernare până la preluarea puterii și politica actuală faţă de micile afaceri după preluarea puterii. 

Din păcate, comportamentul respectiv este tipic pentru politica moldovenească.

După ce a fost votat de Parlament în prima lectură, deputații au depus mai multe amendamente la proiectul de lege privind politica fiscală și vamală pentru anul 2022, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

E o practică mai veche și logică în condițiile în care ei, ca politicieni, au făcut multe promisiuni electoratului și vor să demonstreze că fac totul pentru a le îndeplini.

Cheltuieli suplimentare de circa jumătate de miliard de lei

Mold-Street.com a analizat cele mai importante amendamente şi motivele pentru care acestea au fost respinse.

"Ministerul Finanțelor a numărat un total de 51 de amendamente, dar numărul lor a fost mult mai mare pentru că Partidul Șor a întârziat să le depună la Parlament, până a fi expediate Guvernului spre avizare."

Circa 40 de amendamente au fost de fapt modificări ce prevăd alocarea de bani pentru dezvoltarea localităților, reparația și întreținerea drumurilor, pentru instituții de învățământ din subordinea autorităților publice locale, etc., care nu au primit aviz pozitiv de la Guvern.

„În contextul reorganizării Fondului național pentru dezvoltare regională și constituirii Fondului național pentru dezvoltare regională și locală, urmează a fi aprobat un nou mecanism de repartizare a mijloacelor acestuia, destinat inclusiv dezvoltării infrastructurii locale. 

Astfel, autoritățile publice locale vor avea posibilitatea de a solicita alocații din Fondul respectiv pentru proiectele de dezvoltare (apeducte, iluminat stradal etc.)”, a explicat Ministerul Finanţelor.

La fel şi solicitările de alocații pentru reparația și întreținerea drumurilor. Astfel proiectul legii bugetului de stat pentru anul 2022 prevede ca toate taxele pentru folosirea drumurilor de către autovehiculele înmatriculate în Republica Moldova, urmează a să intre în gestiunea autorităților publice locale de nivelul unu, cu scopul de îmbunătățire a infrastructurii rutiere locale inclusiv a străzilor. 

Astfel, alocațiile în acest scop pentru anul 2022 vor creste mai mult de 2 ori față de cele pentru anul 2021, estimează Ministerul Finanţelor.

În cazul cererilor de majorare a alocațiilor pentru instituții de învățământ din subordinea autorităților publice locale, Ministerul Finanţelor a invocat drept motiv pentru refuz prevederile Hotărârii Guvernului nr.868/2014 privind finanțarea în bază de cost standard per elev a instituțiilor de învățământ primar și secundar din subordine locală de nivelul doi, dar şi faptul că pentru lucrări de renovare sunt prevăzute resurse în Fondul de Investiții Sociale.

"Estimările Ministerului Finanţelor arată că este vorba de cheltuieli suplimentare de circa 504,5 milioane lei, din care 472,2 milioane lei sunt solicitări pentru autoritățile publice locale."

„Majoritatea solicitărilor suplimentare de fonduri au fost prezentate fără a indica sursa de finanțare a acestora, fiind astfel în contradicție cu prevederile art.131 alin.(6) din Constituția Republicii Moldova, care stipulează că nicio cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanțare”, a argumentat Dumitru Budianschi, ministrul Finanţelor.

Impozit unic în ZEL şi taxa locală pe iluminat

O altă categorie de amendamente a fost cea de ajustare a unor taxe. De exemplu deputatul PAS Sergiu Lazarencu a propus câteva completări la Codul fiscal, care ar duce la introducerea impozitului unic pentru rezidenții zonelor economice libere ce desfășoară activități de cercetare-dezvoltare și extinderea facilității la impozitul pe venit pentru rezidenții zonelor economice libere.

Practic ar fi fost o impozitare ca şi în cazul rezidenţilor din IT Park. Propunerea nu a fost acceptată pentru că necesită o examinare complexă, inclusiv sub aspectul impactului bugetar.

„Propunerile prevăd devieri de la obiectivele generale de impozitare bazate pe principiul echității fiscale ce are drept scop asigurarea tratării egale a persoanelor fizice şi juridice, care activează în condiții similare”, a argumentat Ministerul Finanţelor.

În schimb deputata PAS Ersilia Qatrawi a propus introducerea taxei locale pentru iluminatul public. Şi aici refuzul a fost argumentat prin necesitatea unei examinări suplimentare cu toate părţile interesate.

Un alt deputat PAS, Alexandr Trubca a propus introducerea taxei pentru dezvoltare și anularea taxei pentru salubrizare. Amendamentul însă nu a fost acceptat pentru că vizează norme de reglementare a activității de întreprinzător şi ar necesita o analiză a impactului de reglementare dar şi alte proceduri legale. 

În schimb propunerea de diminuare a pragului achizițiilor de la persoanele fizice pentru care Fiscul nu efectuează verificări de la 300.000 lei la 20.000 lei a fost parţial acceptat, fiind stabilit un prag de 100.000 lei.

Deputatul socialist Petru Burduja a propus câteva amendamente în politica fiscală. De exemplu, expunerea într-o nouă redacție a alin.(37 ) de la art.90 (1) din Codul fiscal - reținerea impozitului la sursă, în mărime de 3% din veniturile generate de obligațiunile municipale și neimpozitarea dobânzilor până la suma de 27.000 de lei.

Propunerea a fost respinsă, dar Ministerul Finanţelor a menţionat că ea urmează să fie examinată suplimentar, „în următorul exercițiu de modificare a legislației fiscale, inclusiv prin prisma mecanismului de aplicare și a subiectului ce va efectua reținerea impozitului”.

Nu a fost acceptată nici restabilirea reducerii de 15% la achitarea impozitului pe bunurile imobiliare, în contextul în care propunerea urmează a fi consultată suplimentar cu autoritățile publice locale.

Premii pentru Curtea Constituţională

Un alt subiect sensibil a fost chestiunea primelor anuale pentru unele categorii de angajaţi. Deputata PAS Olesea Stamate a propus modificarea legislaţiei în sensul acordării sporului specific în mărime de 100% pentru personalul din autoritatea responsabilă de controlul constituționalității.

Deşi Guvernul a respins iniţiativa pe motiv că ea depășește cadrul de resurse disponibil, neavând acoperire în proiectul bugetului de stat pentru anul 2022, Parlamentul în final, cu votul fracţiunii PAS, a votat pentru.

Nu a acceptat Guvernul nici propunerile deputatului PAS Dan Perciun de acordare a sporului specific autorității de administrare a sistemului public de asigurări sociale, cât şi de modificare a salarizării angajaților subdiviziunilor desconcentrate ale Casei Naționale de Asigurări Sociale. Motivul invocat este faptul că nu au acoperire financiară în bugetul pentru anul 2022.

Din acelaşi motiv nu a fost acceptat nici amendamentul deputatei BCS Diana Caraman privind majorarea premiilor pentru cadrele didactice și angajații în domeniul sănătății.

Amendamentul ce poate costa bugetul circa 2 miliarde lei

Un amendament al deputatului socialist Burduja se referă la introducerea cotei „0” la impozitul pe venitul reinvestit, iniţiativă folosită şi în campania electorală pentru alegerile parlamentare din iulie 2021. Propunerea a fost însă respinsă de Guvern.

„Conform estimărilor, impactul bugetar în primul an de implementare a măsurii va constitui 1,9 miliarde lei, iar în al doilea an 3,2 miliarde lei. În acest sens, Guvernul urmează să dezvolte un pachet de politici publice ce are drept scop stimularea investițiilor în condițiile utilizării cu maximă eficiență a resurselor bugetare”, se arată în nota Ministerului Finanţelor.

Curios este că chiar dacă Guvernul a dat aviz negativ, în cadrul şedinţei de luni, 6 decembrie, a Comisiei economie, buget și finanțe, propunerea respectivă a fost susţinută şi de unii deputaţi PAS. 

„Până în 2010 venitul reinvestit nu era impozitat. Cred că ar trebui de revenit şi de scutit agenţii economici de plata lui”, a argumentat Iulia Dascălu, parlamentară din fracţiunea PAS. Amendamentul nu a acumulat însă suficiente voturi pro nici în comisie.

De notat că PAS a promis în campania electorală introducerea cotei 0% la impozitul pe profitul reinvestit pentru întreprinderile cu mai puțin de 10 angajați, care sunt printre cele mai afectate de pandemie, neavând rezerve proprii de capital și cu acces limitat la schemele de ajutor instituite de stat.

Cu toate acestea imediat după alegeri PAS a renunţat la această promisiune, care nu mai este nici în Planul de acțiuni al Guvernului pentru anii 2021-2022 și nici în politica fiscală pentru 2022. 

Acest pas înapoi reprezintă o contradicție majoră între promisiunile electorale ale partidului de guvernare până la preluarea puterii și politica actuală faţă de micile afaceri după preluarea puterii. 

Din păcate, comportamentul respectiv este tipic pentru politica moldovenească.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
8 decembrie, 06:04
14
8 776

Un apropiat al lui Igor Dodon, arestat în Rusia într-un dosar de omor

8 decembrie, 06:04
14
8 776

La Sankt-Petersburg a fost arestat interlopul rus Vladimir Kulibaba, un apropiat și un susținător al lui Igor Dodon, care, în mai 2021, a format o uniune populară de susținere a socialiștilor în campania parlamentară.

Un apropiat al lui Igor Dodon, arestat în Rusia într-un dosar de omorFoto: deschide.md

Potrivit presei Vladimir Kulibaba este un asociat al interlopului Grigore Caramalac, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

Kulibaba a vizitat, în iulie 2021, Chișinăul pentru a se implica în așa-numita Platformă civică „Uniunea Populară”, care organiza acțiuni de susținere a socialiștilor și comuniștilor în campania electorală.

Kulibaba este învinuit în Rusia de organizarea unui omor și s-ar afla în căutare internațională în mai multe state.

Fontanka scrie că Vladimir Kulibaba, fostul președinte al Federației de lupte libere din Sankt-Petersburg, a fost reținut de colaboratorii departamentului de urmărire penală.

Kulibaba a fost reținut pentru a fi interogat cu privire la o crimă comisă în 1993. Atunci, în circumstanțe neclare, a fost omorât un oarecare Igor Savin.

Apoi, în 2000, Kulibaba a fost învinuit pentru omorul directorului general al unei firme de pază, Vadim Cecelea, însă a fost achitat de către jurați. 

Potrivit presei Vladimir Kulibaba este un asociat al interlopului Grigore Caramalac, transmite Știri.md cu referire la deschide.md.

Kulibaba a vizitat, în iulie 2021, Chișinăul pentru a se implica în așa-numita Platformă civică „Uniunea Populară”, care organiza acțiuni de susținere a socialiștilor și comuniștilor în campania electorală.

Kulibaba este învinuit în Rusia de organizarea unui omor și s-ar afla în căutare internațională în mai multe state.

Fontanka scrie că Vladimir Kulibaba, fostul președinte al Federației de lupte libere din Sankt-Petersburg, a fost reținut de colaboratorii departamentului de urmărire penală.

Kulibaba a fost reținut pentru a fi interogat cu privire la o crimă comisă în 1993. Atunci, în circumstanțe neclare, a fost omorât un oarecare Igor Savin.

Apoi, în 2000, Kulibaba a fost învinuit pentru omorul directorului general al unei firme de pază, Vadim Cecelea, însă a fost achitat de către jurați. 

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
7 decembrie, 15:55
22
808

Dodon anunță că s-a întâlnit cu Kozak la Moscova: Subiectele discutate

7 decembrie, 15:55
22
808

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a avut o întrevedere cu șeful adjunct al administrației președintelui Federației Ruse, Dmitrii Kozak.

Dodon anunță că s-a întâlnit cu Kozak la Moscova: Subiectele discutateFoto: Igor Dodon/ Facebook

Despre aceasta Igor Dodon a scris pe o rețea de socializare, transmite Știri.md.

„În calitate de președinte al Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse, m-am întâlnit cu șeful adjunct al administrației Kremlinului, Dmitrii Kozak, reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova.

Am discutat o gamă largă de probleme legate de consolidarea legăturilor economice dintre țările noastre. 

În acest context, s-a subliniat în mod deosebit rolul Uniunii de Afaceri, care va deveni o legătură între oamenii de afaceri din Moldova și Rusia.

Vom atrage în primul rând investitori ruși în țara noastră, precum și vom ajuta la promovarea intereselor afacerilor moldovenești în Rusia.

Aș dori să menționez că, în următoarele săptămâni, la Chișinău va avea loc o prezentare oficială a Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse, cu participarea partenerilor noștri din Asociația „Деловая Россия””, a menționat Dodon.

Despre aceasta Igor Dodon a scris pe o rețea de socializare, transmite Știri.md.

„În calitate de președinte al Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse, m-am întâlnit cu șeful adjunct al administrației Kremlinului, Dmitrii Kozak, reprezentant special al președintelui Federației Ruse pentru dezvoltarea relațiilor comerciale și economice cu Republica Moldova.

Am discutat o gamă largă de probleme legate de consolidarea legăturilor economice dintre țările noastre. 

În acest context, s-a subliniat în mod deosebit rolul Uniunii de Afaceri, care va deveni o legătură între oamenii de afaceri din Moldova și Rusia.

Vom atrage în primul rând investitori ruși în țara noastră, precum și vom ajuta la promovarea intereselor afacerilor moldovenești în Rusia.

Aș dori să menționez că, în următoarele săptămâni, la Chișinău va avea loc o prezentare oficială a Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse, cu participarea partenerilor noștri din Asociația „Деловая Россия””, a menționat Dodon.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
7 decembrie, 14:15
0
89

Ambasadoarea Croației, în vizită la Parlament: Discuții cu Igor Grosu

7 decembrie, 14:15
0
89

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, a avut o întrevedere cu ambasadoarea Republicii Croația în Republica Moldova, cu sediul la București, Marija Kapitanović.

Ambasadoarea Croației, în vizită la Parlament: Discuții cu Igor GrosuFoto: parlament.md

În cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre reforma justiției și combaterea corupției în instituțiile statului, asigurarea securității energetice, combaterea știrilor false, lupta cu COVID-19 și dezvoltarea sectorului agricol, transmite Știri.md.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-a exprimat determinarea de a iniția și de a implementa reformele necesare pentru a asigura un climat prielnic investitorilor străini, a moderniza infrastructura drumurilor, a dezvolta turismul rural și de a promova produselor autohtone.

"Republica Moldova, ca și alte țări, trece prin mai multe provocări, însă actuala guvernare, cu ajutorul partenerilor externi, depune tot efortul pentru a atenua efectele crizei energetice și a celei pandemice asupra cetățenilor", a menționat speakerul.

La final, oficialii au făcut un schimb de păreri cu privire la situația de securitate regională, cooperarea dintre Republica Moldova și Republica Croația în plan regional, dar și în cadrul organizațiilor internaționale.

În cadrul întrevederii, oficialii au discutat despre reforma justiției și combaterea corupției în instituțiile statului, asigurarea securității energetice, combaterea știrilor false, lupta cu COVID-19 și dezvoltarea sectorului agricol, transmite Știri.md.

Președintele Parlamentului, Igor Grosu, și-a exprimat determinarea de a iniția și de a implementa reformele necesare pentru a asigura un climat prielnic investitorilor străini, a moderniza infrastructura drumurilor, a dezvolta turismul rural și de a promova produselor autohtone.

"Republica Moldova, ca și alte țări, trece prin mai multe provocări, însă actuala guvernare, cu ajutorul partenerilor externi, depune tot efortul pentru a atenua efectele crizei energetice și a celei pandemice asupra cetățenilor", a menționat speakerul.

La final, oficialii au făcut un schimb de păreri cu privire la situația de securitate regională, cooperarea dintre Republica Moldova și Republica Croația în plan regional, dar și în cadrul organizațiilor internaționale.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
6 decembrie, 16:22
0
282

Expert: Consumul va crește TVA-ul până la 25 de miliarde de lei

6 decembrie, 16:22
0
282

Sporirea bruscă a consumului în 2021 poate determina majorarea valorii TVA în buget până la 25 de miliarde de lei, ceea ce înseamnă cu 5,2 miliarde de lei mai mult decât în 2020.

Expert: Consumul va crește TVA-ul până la 25 de miliarde de leiFoto: odimm.md

De această părere este expertul economic Veaceslav Ioniţă, care recunoaşte că majorarea consumului nu conduce la o creştere durabilă a economiei Moldovei, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

"Din păcate, consumul în creştere din acest an nu generează creşterea economiei locale şi nu răspunde nevoilor agenţilor economici. Întregul său efect este o creştere a importurilor şi o creştere a preţurilor", menţionează expertul.

Potrivit expertului, Bugetul public naţional al Moldovei este format în proporţie de 85% din veniturile şi cheltuielile populaţiei.

"Tot ce are astăzi un impact semnificativ asupra bugetului Republicii Moldova este dacă populaţia consumă sau nu. Rezultatul consumului sporit din 2021 are un efect pozitiv asupra veniturilor bugetare", argumentează el.

Potrivit prognozei lui Ioniţă, şi în acest an accizele vor creşte semnificativ, cu aproximativ 1 miliard de lei.

"Volumul accizelor se va ridica la 7,4 miliarde de lei. Împreună, accizele şi TVA-ul vor creşte veniturile bugetare la 32,4 miliarde de lei, adică cu 6,2 miliarde de lei mai mult decât în anul trecut", subliniază expertul.

De această părere este expertul economic Veaceslav Ioniţă, care recunoaşte că majorarea consumului nu conduce la o creştere durabilă a economiei Moldovei, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

"Din păcate, consumul în creştere din acest an nu generează creşterea economiei locale şi nu răspunde nevoilor agenţilor economici. Întregul său efect este o creştere a importurilor şi o creştere a preţurilor", menţionează expertul.

Potrivit expertului, Bugetul public naţional al Moldovei este format în proporţie de 85% din veniturile şi cheltuielile populaţiei.

"Tot ce are astăzi un impact semnificativ asupra bugetului Republicii Moldova este dacă populaţia consumă sau nu. Rezultatul consumului sporit din 2021 are un efect pozitiv asupra veniturilor bugetare", argumentează el.

Potrivit prognozei lui Ioniţă, şi în acest an accizele vor creşte semnificativ, cu aproximativ 1 miliard de lei.

"Volumul accizelor se va ridica la 7,4 miliarde de lei. Împreună, accizele şi TVA-ul vor creşte veniturile bugetare la 32,4 miliarde de lei, adică cu 6,2 miliarde de lei mai mult decât în anul trecut", subliniază expertul.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
6 decembrie, 11:52
13
514

Igor Dodon, în vizită la Primărie: Despre ce a discutat cu Ion Ceban

6 decembrie, 11:52
13
514

Fostul președinte al Republicii Moldova, Igor Dodon, a efectuat astăzi, 6 decembrie, o vizită la Primăria Chișinău.

Igor Dodon, în vizită la Primărie: Despre ce a discutat cu Ion CebanFoto: Ion Ceban/ Facebook

Potrivit lui Ion Ceban, discuțiile s-au axat pe proiectele municipale care se desfășoară în această perioadă, cât și pe proiectele care urmează a fi inițiate, transmite Știri.md.

"Propunerile fracțiunii PSRM din CMC la proiectul Bugetului municipal pentru anul viitor, au fost un alt subiect abordat.

La fel, Igor Dodon a venit cu inițiativa în calitatea sa de Președinte al Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse să inițiem în comun proiecte de infrastructură, cum ar fi: reabilitarea unor zone verzi, a unor drumuri, a instituțiilor de cultură și de învățământ, precum și perspectiva de iluminare a Porților Orașului. 

Noi suntem deschiși pentru o colaborare frumoasă pe această platformă, care ar veni cu implementarea de proiecte concrete pentru locuitorii orașului", a scris Ion Ceban pe Facebook.

Potrivit lui Ion Ceban, discuțiile s-au axat pe proiectele municipale care se desfășoară în această perioadă, cât și pe proiectele care urmează a fi inițiate, transmite Știri.md.

"Propunerile fracțiunii PSRM din CMC la proiectul Bugetului municipal pentru anul viitor, au fost un alt subiect abordat.

La fel, Igor Dodon a venit cu inițiativa în calitatea sa de Președinte al Uniunii de Afaceri Moldo-Ruse să inițiem în comun proiecte de infrastructură, cum ar fi: reabilitarea unor zone verzi, a unor drumuri, a instituțiilor de cultură și de învățământ, precum și perspectiva de iluminare a Porților Orașului. 

Noi suntem deschiși pentru o colaborare frumoasă pe această platformă, care ar veni cu implementarea de proiecte concrete pentru locuitorii orașului", a scris Ion Ceban pe Facebook.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
5 decembrie, 10:34
11
629

Dodon, reales în funcția de preşedinte al Federaţiei de Şah din Moldova

5 decembrie, 10:34
11
629

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a fost reales în funcţia de preşedinte al Federaţiei de Şah din Republica Moldova pentru al III-lea mandat.

Dodon, reales în funcția de preşedinte al Federaţiei de Şah din MoldovaFoto: moldova.org

Procedura de alegere în funcție a avut loc pe 4 decembrie 2021 în cadrul Adunării de dare de seamă şi alegeri a Federaţiei de Şah a Republicii Moldova, transmite Știri.md.

În raportul său de totalizare Igor Dodon a menţionat că în perioada 2016-2021, Federaţia a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare, prin continuarea tradițiilor frumoase a șahului moldovenesc, dar și modernizarea metodelor de propagare a șahului.

“Pe parcursul acestor ani au fost constituite asociații teritoriale de șah în toate raioanele țării. Pentru propagarea şahului în rândul copiilor specialiştii Federaţiei au elaborat Curriculumul de şah (optional) pentru instituţiile de învăţămînt primar.  Au fost  create şi dotate cu inventar 143 de  cluburi sportive de şah  în instituţii  de învăţămînt şi case de cultură în diferite localităţi.

În acești ani a crescut considerabil numărul jucătorilor cu rating Elo. La moment avem peste patru sute de jucători în lista ELO, printre care: 10 Mari Maeştri Internaţionali, 26 Maeştri Internaţionali, 34 Maeştri FIDE. Conform numărului şi nivelului de pregătire al şahiştilor pe arena internaţională, astăzi Moldova se clasează pe locul 53 în lume, dintre 171 de ţări”, a menţionat Igor Dodon.

„De asemenea, în perioada de raport a sporit numărul competițiilor naționale şi internaționale cu circa 30%. Sportivii moldoveni au obţinut performanțe la Olimpiadele mondiale, la Campionatul Mondial, Campionatul Europei etc.

Pe parcursul acestor ani au fost organizate anual câte circa o sută de turnee naționale şi locale. În luna mai 2019 Federaţia de Șah a desfăşurat pentru prima dată un turneu la care au participat campionii Izraelului, Belarusiei, Georgiei şi României, precum şi şase şahişti membri ai Lotului Naţional al Republicii Moldova. E vorba de Turneul Internațional la șah „Memorialul Veaceslav Cebanenco”.

La acest turneu discipolul Şcolii Sportive Specializate de şah nr.7 din Chişinău Ivan Schițco   a reuşit  să îndeplinească prima normă de mare maestru la numai 16 ani!

În data de 12 mai 2019 Marii Maeştri, participanţi la turneu au jucat un simultan la peste  o sută de table cu micii șahiști din Moldova. A fost o adevărată sărbătoare a șahului.

La Campionatul European Școlar la șah (31 mai – 8 iunie 2019, Mamaia,  România),  la care au participat peste 300 de tineri șahiști din 20 de țări, Schițco Ivan a cucerit medalia de aur între băieți sub 17 ani, Verbin Valentina a obținut medalia de argint între fete sub 17 ani, iar Cereș Dragoș medalia de argint între băieți sub 15 ani.

În data de 6 ianuarie 2021 a fost semnat un Memorandum de cooperare între MECC și Federația de Șah.

Documentul prevede mai multe acțiuni de promovare a șahului în țara noastră.

Este vorba despre implementarea programului de predare a șahului în învățământul primar din contul orelor opționale pentru clasa I-i, formarea cadrelor didactice care vor preda această disciplină, amenajarea sălilor specializate, asigurarea instituțiilor de învățământ cu echipamentul necesar pentru predarea șahului și organizarea competițiilor de șah, susținerea inițiativelor de practicare a șahului de către toți doritorii din instituțiile de învățământ de toate nivelurile.

În cadrul Adunării de dare de seamă a fost adoptat un program de activitate pentru anii 2022-2025, unde au fost fixate obiectivele de bază ale Federaţiei de Şah, printre care:

Elaborarea unui plan de pregătire a loturilor naționale de seniori, tineret, juniori și copii, organizarea cantonamentelor pentru loturile naționale, pregătirea și recalificarea antrenorilor, profesorilor și arbitrilor, desfășurarea lecțiilor și seminarelor pentru antrenori și arbitri, continuarea susținerii şahiştilor de performanţă în participarea lor la campionatele naţionale, delegarea membrilor Lotului naţional şi a tinerilor şahişti, laureaţi ai campionatelor naţionale, la competiţiile oficiale, organizate de FIDE, susținerea șahului feminin, crearea a noi secții și cluburi sportive de şah în centrele raionale și în localitățile rurale, Implimentarea unui sistem de propagare în masă a şahului prin mijloacele mas-media, internet etc.;

În închere Igor Dodon a menţionat: „Ţin să le mulţumesc tuturor colegilor pentru încrederea manifestată şi pentru aprecierea activităţii mele în calitate de conducător al Federaţiei de Şah în acești ani. Votul dumneavoastră înseamnă nu doar o apreciere, ci şi o răspundere enormă.

Sunt convins că alături de dvs., vom putea continua promovarea şahului în Moldova, să educăm mari maeştri şi campioni. Sarcina noastră, şi, în primul rând, a mea în calitate de conducător al Federaţiei, este să creăm toate condiţiile necesare, pentru ca Moldova să fie cunoscută în lumea întreagă ca o ţară-şahistă de valoare, ca o ţară în care locuiesc şi se antrenează campioni. Felicitări cu ocazia apropiatelor sărbători de iarnă! Iar şahiştilor noştri le urez doar locuri de frunte în noul an 2022!

Igor Dodon a fost ales preşedinte al Federaţiei de Şah din Rep. Moldova în unanimitate în anul 2011 în cadrul celei de-a patra Conferinţe a federaţiei de profil.

Procedura de alegere în funcție a avut loc pe 4 decembrie 2021 în cadrul Adunării de dare de seamă şi alegeri a Federaţiei de Şah a Republicii Moldova, transmite Știri.md.

În raportul său de totalizare Igor Dodon a menţionat că în perioada 2016-2021, Federaţia a cunoscut o nouă etapă de dezvoltare, prin continuarea tradițiilor frumoase a șahului moldovenesc, dar și modernizarea metodelor de propagare a șahului.

“Pe parcursul acestor ani au fost constituite asociații teritoriale de șah în toate raioanele țării. Pentru propagarea şahului în rândul copiilor specialiştii Federaţiei au elaborat Curriculumul de şah (optional) pentru instituţiile de învăţămînt primar.  Au fost  create şi dotate cu inventar 143 de  cluburi sportive de şah  în instituţii  de învăţămînt şi case de cultură în diferite localităţi.

În acești ani a crescut considerabil numărul jucătorilor cu rating Elo. La moment avem peste patru sute de jucători în lista ELO, printre care: 10 Mari Maeştri Internaţionali, 26 Maeştri Internaţionali, 34 Maeştri FIDE. Conform numărului şi nivelului de pregătire al şahiştilor pe arena internaţională, astăzi Moldova se clasează pe locul 53 în lume, dintre 171 de ţări”, a menţionat Igor Dodon.

„De asemenea, în perioada de raport a sporit numărul competițiilor naționale şi internaționale cu circa 30%. Sportivii moldoveni au obţinut performanțe la Olimpiadele mondiale, la Campionatul Mondial, Campionatul Europei etc.

Pe parcursul acestor ani au fost organizate anual câte circa o sută de turnee naționale şi locale. În luna mai 2019 Federaţia de Șah a desfăşurat pentru prima dată un turneu la care au participat campionii Izraelului, Belarusiei, Georgiei şi României, precum şi şase şahişti membri ai Lotului Naţional al Republicii Moldova. E vorba de Turneul Internațional la șah „Memorialul Veaceslav Cebanenco”.

La acest turneu discipolul Şcolii Sportive Specializate de şah nr.7 din Chişinău Ivan Schițco   a reuşit  să îndeplinească prima normă de mare maestru la numai 16 ani!

În data de 12 mai 2019 Marii Maeştri, participanţi la turneu au jucat un simultan la peste  o sută de table cu micii șahiști din Moldova. A fost o adevărată sărbătoare a șahului.

La Campionatul European Școlar la șah (31 mai – 8 iunie 2019, Mamaia,  România),  la care au participat peste 300 de tineri șahiști din 20 de țări, Schițco Ivan a cucerit medalia de aur între băieți sub 17 ani, Verbin Valentina a obținut medalia de argint între fete sub 17 ani, iar Cereș Dragoș medalia de argint între băieți sub 15 ani.

În data de 6 ianuarie 2021 a fost semnat un Memorandum de cooperare între MECC și Federația de Șah.

Documentul prevede mai multe acțiuni de promovare a șahului în țara noastră.

Este vorba despre implementarea programului de predare a șahului în învățământul primar din contul orelor opționale pentru clasa I-i, formarea cadrelor didactice care vor preda această disciplină, amenajarea sălilor specializate, asigurarea instituțiilor de învățământ cu echipamentul necesar pentru predarea șahului și organizarea competițiilor de șah, susținerea inițiativelor de practicare a șahului de către toți doritorii din instituțiile de învățământ de toate nivelurile.

În cadrul Adunării de dare de seamă a fost adoptat un program de activitate pentru anii 2022-2025, unde au fost fixate obiectivele de bază ale Federaţiei de Şah, printre care:

Elaborarea unui plan de pregătire a loturilor naționale de seniori, tineret, juniori și copii, organizarea cantonamentelor pentru loturile naționale, pregătirea și recalificarea antrenorilor, profesorilor și arbitrilor, desfășurarea lecțiilor și seminarelor pentru antrenori și arbitri, continuarea susținerii şahiştilor de performanţă în participarea lor la campionatele naţionale, delegarea membrilor Lotului naţional şi a tinerilor şahişti, laureaţi ai campionatelor naţionale, la competiţiile oficiale, organizate de FIDE, susținerea șahului feminin, crearea a noi secții și cluburi sportive de şah în centrele raionale și în localitățile rurale, Implimentarea unui sistem de propagare în masă a şahului prin mijloacele mas-media, internet etc.;

În închere Igor Dodon a menţionat: „Ţin să le mulţumesc tuturor colegilor pentru încrederea manifestată şi pentru aprecierea activităţii mele în calitate de conducător al Federaţiei de Şah în acești ani. Votul dumneavoastră înseamnă nu doar o apreciere, ci şi o răspundere enormă.

Sunt convins că alături de dvs., vom putea continua promovarea şahului în Moldova, să educăm mari maeştri şi campioni. Sarcina noastră, şi, în primul rând, a mea în calitate de conducător al Federaţiei, este să creăm toate condiţiile necesare, pentru ca Moldova să fie cunoscută în lumea întreagă ca o ţară-şahistă de valoare, ca o ţară în care locuiesc şi se antrenează campioni. Felicitări cu ocazia apropiatelor sărbători de iarnă! Iar şahiştilor noştri le urez doar locuri de frunte în noul an 2022!

Igor Dodon a fost ales preşedinte al Federaţiei de Şah din Rep. Moldova în unanimitate în anul 2011 în cadrul celei de-a patra Conferinţe a federaţiei de profil.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
4 decembrie, 15:50
39
2 855

Dodon, după ce Marina Tauber a fost scoasă din cursă: Abuz rușinos

4 decembrie, 15:50
39
2 855

Liderul socialiștilor, Igor Dodon, a criticat dur eliminarea Marinei Tauber din cursa electorală pentru Primăria municipiului Bălți.

Dodon, după ce Marina Tauber a fost scoasă din cursă: Abuz rușinosColaj: știri.md

Despre aceasta a scris Dodon pe rețelele de socializare, transmite Știri.md.

„Un abuz rușinos și pur și simplu prostesc, iată ce au făcut PAS și CEC-ul cu alegerile de la Bălți. Dacă merită să ajungă sau nu doamna Tauber primar, trebuiau să decidă alegătorii, nu Maia Sandu și consilierii ei străini. 

E mai ușor să promovezi democrația în străinătate, decât la tine în țară, așa-i, doamna Maia Sandu? E mai ușor să criticați abuzul similar al lui Plahotniuc asupra lui Năstase decât abuzul Maiei Sandu asupra lui Tauber, așa-i stimați ambasadori?

Este clar pentru toată lumea că alegerile din Bălți sunt compromise și trebuie organizate din nou. Altfel, primarul ales duminica asta va fi nelegitim. Și, în plus, putem crea la nord un focar de tensiune și de nesupunere civică pe loc gol, din cauza obrăzniciei unor uzurpatori care au ocupat azi toate instituțiile statului.

E uimitor cum, în doar 3-4 luni, guvernarea „oamenilor buni” a reușit să-i înfurie și pe cetățenii din Transnistria, și pe cei din Găgăuzia, și pe cei din Bălți. Sunt sigur că la rând este Chișinăul, fiindcă obrăznicia conducerii PAS nu are limite.

După arestarea abuzivă a Procurorului General și după Criza gazelor, provocată din prostie, mă gândeam că Guvernarea PAS și Maia Sandu nu vor mai comite o vreme asemenea erori politice grave, mă gândeam că ei vor fi mai atenți în acțiunile lor. Dar se vede că i-am subestimat. Prostia le-o ia înainte, iar pofta de uzurpatori le sporește de la o zi la alta”, scrie Dodon.

Știri.md amintește că Judecătoria Bălți a dispus Consiliului Electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr.2 să emită o hotărâre privind anularea înregistrării concurentului electoral al Partidului Politic Șor, Marina Tauber, candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți.

„Instanța nu s-a pronunțat privind termenul executării Hotărârii. CEC s-a adresat către CA Bălți privind explicarea hotărârii Bălți și modalitatea organizarea turului doi”, a declarat Angelica Caraman.

Despre aceasta a scris Dodon pe rețelele de socializare, transmite Știri.md.

„Un abuz rușinos și pur și simplu prostesc, iată ce au făcut PAS și CEC-ul cu alegerile de la Bălți. Dacă merită să ajungă sau nu doamna Tauber primar, trebuiau să decidă alegătorii, nu Maia Sandu și consilierii ei străini. 

E mai ușor să promovezi democrația în străinătate, decât la tine în țară, așa-i, doamna Maia Sandu? E mai ușor să criticați abuzul similar al lui Plahotniuc asupra lui Năstase decât abuzul Maiei Sandu asupra lui Tauber, așa-i stimați ambasadori?

Este clar pentru toată lumea că alegerile din Bălți sunt compromise și trebuie organizate din nou. Altfel, primarul ales duminica asta va fi nelegitim. Și, în plus, putem crea la nord un focar de tensiune și de nesupunere civică pe loc gol, din cauza obrăzniciei unor uzurpatori care au ocupat azi toate instituțiile statului.

E uimitor cum, în doar 3-4 luni, guvernarea „oamenilor buni” a reușit să-i înfurie și pe cetățenii din Transnistria, și pe cei din Găgăuzia, și pe cei din Bălți. Sunt sigur că la rând este Chișinăul, fiindcă obrăznicia conducerii PAS nu are limite.

După arestarea abuzivă a Procurorului General și după Criza gazelor, provocată din prostie, mă gândeam că Guvernarea PAS și Maia Sandu nu vor mai comite o vreme asemenea erori politice grave, mă gândeam că ei vor fi mai atenți în acțiunile lor. Dar se vede că i-am subestimat. Prostia le-o ia înainte, iar pofta de uzurpatori le sporește de la o zi la alta”, scrie Dodon.

Știri.md amintește că Judecătoria Bălți a dispus Consiliului Electoral al circumscripției electorale municipale Bălți nr.2 să emită o hotărâre privind anularea înregistrării concurentului electoral al Partidului Politic Șor, Marina Tauber, candidat pentru funcția de primar al municipiului Bălți.

„Instanța nu s-a pronunțat privind termenul executării Hotărârii. CEC s-a adresat către CA Bălți privind explicarea hotărârii Bălți și modalitatea organizarea turului doi”, a declarat Angelica Caraman.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
3 decembrie, 07:50
2
443

Proiectul bugetului municipal: 33 de milioane de lei pentru Botanica

3 decembrie, 07:50
2
443

Proiectul bugetului municipal pentru anul 2022 a fost discutat și consultat cu locuitorii din sectorul Botanica.

Proiectul bugetului municipal: 33 de milioane de lei pentru BotanicaFoto: Ion Ceban/ Facebook

Potrivit primarului Ion Ceban, s-a propus ca pentru anul viitor pentru lucrările de amenajare a spațiilor verzi și reabilitarea obiectivelor de infrastructură să se aloce 33 de milioane de lei pentru sectorul Botanica, transmite Știri.md.

Este vorba despre:

1. Amenajarea scuarului din șos. Muncești,

2. Reparația accesului din str. Melestiu către Lacul nr. 1 din Parcul „Valea Trandafirilor”,

3. Reparații curente în Parcului „Valea Trandafirilor”,

4. Finalizarea proiectării integrale a parcului ”Valea Trandafirilor”,

5. Amenajarea construcției cu denumirea „Chișinău” de la intrarea în oraș din direcția Sângera,

6. Amenajarea scuarului „Serghei Lazo”,           

7. Reconstrucția capitală a trotuarului din str. Burebista (tronsonul str. Sarmizegetusa – bd. Dacia), partea impară,

8. Amenajarea sistemului de irigare pe bd. Dacia (tronsonul str. Hristo Botev-str. Valea Crucii),

9. Amenajarea parcării pe str. Melestiu, vizavi de blocurile locative nr. 26/9-24/15,

10.  Amenajarea parcării pe str. L. Dimitriu, nr. 20-12, str. Cetatea Albă 5,            

11.  Amenajarea unei parcări publice în adiacentul Parcului de distracții din „Valea Trandafirilor”,

12.  Amenajarea trotuarului și locurilor de parcare bd. Traian,         

13.  Amenajarea unui miniscuar str. Belgrad 19/1,

14.  Amenajarea unui miniscuar str. C. Brâncuși 146,

15.  Amenajarea unui miniscuar șos. Muncești 54,

16.  Amenajarea unui miniscuar șos. Muncești 404,              

17.  Amenajarea unui miniscuar la intersecția bd. Dacia cu bd. Cuza Vodă (UTM),

18.  Amenajarea trotuarului și locurilor de parcare, str. Sarmizegetusa,

19.  Amenajarea și modernizarea scuarului din str. N. Titulescu.

Pe lângă aceste proiecte, bani sunt alocați și pentru alte domenii: sănătate, educație, reparația drumurilor și modernizarea iluminatului stradal.

Astăzi, 3 decembrie, proiectul bugetului municipal pentru 2022 va fi discutat la pretura Buiucani.

Potrivit primarului Ion Ceban, s-a propus ca pentru anul viitor pentru lucrările de amenajare a spațiilor verzi și reabilitarea obiectivelor de infrastructură să se aloce 33 de milioane de lei pentru sectorul Botanica, transmite Știri.md.

Este vorba despre:

1. Amenajarea scuarului din șos. Muncești,

2. Reparația accesului din str. Melestiu către Lacul nr. 1 din Parcul „Valea Trandafirilor”,

3. Reparații curente în Parcului „Valea Trandafirilor”,

4. Finalizarea proiectării integrale a parcului ”Valea Trandafirilor”,

5. Amenajarea construcției cu denumirea „Chișinău” de la intrarea în oraș din direcția Sângera,

6. Amenajarea scuarului „Serghei Lazo”,           

7. Reconstrucția capitală a trotuarului din str. Burebista (tronsonul str. Sarmizegetusa – bd. Dacia), partea impară,

8. Amenajarea sistemului de irigare pe bd. Dacia (tronsonul str. Hristo Botev-str. Valea Crucii),

9. Amenajarea parcării pe str. Melestiu, vizavi de blocurile locative nr. 26/9-24/15,

10.  Amenajarea parcării pe str. L. Dimitriu, nr. 20-12, str. Cetatea Albă 5,            

11.  Amenajarea unei parcări publice în adiacentul Parcului de distracții din „Valea Trandafirilor”,

12.  Amenajarea trotuarului și locurilor de parcare bd. Traian,         

13.  Amenajarea unui miniscuar str. Belgrad 19/1,

14.  Amenajarea unui miniscuar str. C. Brâncuși 146,

15.  Amenajarea unui miniscuar șos. Muncești 54,

16.  Amenajarea unui miniscuar șos. Muncești 404,              

17.  Amenajarea unui miniscuar la intersecția bd. Dacia cu bd. Cuza Vodă (UTM),

18.  Amenajarea trotuarului și locurilor de parcare, str. Sarmizegetusa,

19.  Amenajarea și modernizarea scuarului din str. N. Titulescu.

Pe lângă aceste proiecte, bani sunt alocați și pentru alte domenii: sănătate, educație, reparația drumurilor și modernizarea iluminatului stradal.

Astăzi, 3 decembrie, proiectul bugetului municipal pentru 2022 va fi discutat la pretura Buiucani.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
3 decembrie, 07:25
8
2 123

Statul a ratat încasări bugetare de 4,66 miliarde lei la importul de automobile

3 decembrie, 07:25
8
2 123

Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal au fost obligate să excludă măsurile de sprijin acordate la importul unor tipuri de autoturisme și scutere, inclusiv cele electrice.

Statul a ratat încasări bugetare de 4,66 miliarde lei la importul de automobileFoto: importauto.md

Consiliul Concurenței a constatat că măsurile de sprijin, acordate de stat în temeiul art.103 alin. (1) pct. 24 din Codul fiscal, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii cu privire la ajutorul de stat.

E vorba de scutirea de TVA, fără drept de deducere la importul de autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decât cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip „break” şi maşinile de curse.

La fel, sunt scutite de TVA fără drept de deducere și scuterele cu motor electric, autovehicule de colecţie de interes istoric sau etnografic, autovehiculele cu motor electric etc.

Potrivit datelor Serviciului Vamal, citate de Consiliul Concurenței, valoarea totală a scutirilor de TVA la importul autoturismelor şi alte autovehicule (poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870340, 870350000, 870360, 870370000, 9705), pentru anii 2011-2020, a fost de circa 4,66 miliarde lei.

Advertisement

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței constată că derogarea prin scutirea de TVA, fără drept de deducere, prevăzută în Codul fiscal, poate să fie justificată prin faptul că sistemul de impozitare al autovehiculelor respective presupune aplicarea accizelor, în funcție de capacitatea cilindrică și termenul de exploatare ale mijlocului de transport și nu aplicarea TVA asupra valorii acestora.

„Astfel, prin acordarea facilitățile fiscale prevăzute la art.103 alin.(1) pct.24) din Codul fiscal, statul, totodată, stimulează achiziția și importul mașinilor cu motor electric și hibride, deoarece acestea au avantaje evidente în menținerea unui mediu nepoluant. Scutirea se conformează logicii fiscale, potrivit căreia un impozit nu trebuie să contravină unei bune administrări în economie, dar din contra să stimuleze realizarea dezvoltării economice mai eficiente", susţine Autoritatea.

Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei constată că prevederile din Codul fiscal nu întrunesc condiţiile pentru a include aceste tipuri de autovehicule în schema de ajutor de stat.

Aşa că Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal au fost obligate să excludă măsurile de sprijin, acordate sub formă de scutirea de TVA fără drept de deducere.

Consiliul Concurenței a constatat că măsurile de sprijin, acordate de stat în temeiul art.103 alin. (1) pct. 24 din Codul fiscal, nu constituie ajutor de stat în sensul art. 3 al Legii cu privire la ajutorul de stat.

E vorba de scutirea de TVA, fără drept de deducere la importul de autoturisme şi alte autovehicule, proiectate în principal pentru transportul persoanelor (altele decât cele de la poziţia 8702), inclusiv maşinile de tip „break” şi maşinile de curse.

La fel, sunt scutite de TVA fără drept de deducere și scuterele cu motor electric, autovehicule de colecţie de interes istoric sau etnografic, autovehiculele cu motor electric etc.

Potrivit datelor Serviciului Vamal, citate de Consiliul Concurenței, valoarea totală a scutirilor de TVA la importul autoturismelor şi alte autovehicule (poziţiile tarifare 870321, 870322, 870323, 870324, 870331, 870332, 870333, 870340, 870350000, 870360, 870370000, 9705), pentru anii 2011-2020, a fost de circa 4,66 miliarde lei.

Advertisement

Pe de altă parte, Consiliul Concurenței constată că derogarea prin scutirea de TVA, fără drept de deducere, prevăzută în Codul fiscal, poate să fie justificată prin faptul că sistemul de impozitare al autovehiculelor respective presupune aplicarea accizelor, în funcție de capacitatea cilindrică și termenul de exploatare ale mijlocului de transport și nu aplicarea TVA asupra valorii acestora.

„Astfel, prin acordarea facilitățile fiscale prevăzute la art.103 alin.(1) pct.24) din Codul fiscal, statul, totodată, stimulează achiziția și importul mașinilor cu motor electric și hibride, deoarece acestea au avantaje evidente în menținerea unui mediu nepoluant. Scutirea se conformează logicii fiscale, potrivit căreia un impozit nu trebuie să contravină unei bune administrări în economie, dar din contra să stimuleze realizarea dezvoltării economice mai eficiente", susţine Autoritatea.

Cu toate acestea, Consiliul Concurenţei constată că prevederile din Codul fiscal nu întrunesc condiţiile pentru a include aceste tipuri de autovehicule în schema de ajutor de stat.

Aşa că Ministerul Finanțelor și Serviciul Vamal au fost obligate să excludă măsurile de sprijin, acordate sub formă de scutirea de TVA fără drept de deducere.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...