Astfel, structura programelor IFAD, multitudinea aspectelor vizate, modalitatea de implementare și aprecierea din partea beneficiarilor (fermierilor) au atras interesul și altor donatori, transmite Știri.md.

Respectiv, în această perioadă, efortul IFAD-ului în Republica Moldova a fost suplinit cu surse financiare de la: Guvernul Republicii Moldova, Instituțiile Financiare Partenere, Fondul internațional pentru asistență externă a Guvernului Danemarcii (DANIDA), Fondul Global de Mediu (GEF), Programul de adaptare pentru micii antreprenori agricoli (ASAP) și Fondul de Adaptare (AF). Suma totală a proiectelor implementate constituie circa 264 milioane dolari.

În rezultatul acestor intervenții, peste 200.000 de persoane din localitățile rurale de pe întreg teritoriul Republicii Moldova au beneficiat de suport financiar și asistenta tehnică. Un rol separat în activitatea IFAD este atribuit susținerii tinerilor și femeilor de zonele rurale.

Astfel, pe parcursul timpului, din totalul beneficiarilor, circa 35 % constituie tineri și femei. Acțiunile susținute de către IFAD au generat peste 20.000 de locuri de muncă în mediul rural și au contribuit la prosperitatea micilor producători agricoli și minimalizarea efectului migraționist.

„IFAD a sprijinit activ micii producători agricoli, oferindu-le acces la finanțare sub formă de credite și împrumuturi. Circa 6.000 de producători mici din zonele rurale au beneficiat de suport financiar în sumă de peste 120 milioane dolari. În plus, circa 750 de granturi au fost oferite micilor producători pentru a spori reziliența la schimbările climaterice și a reduce efectul șocurilor piețelor de desfacere. Prin intermediul acestor fonduri au fost susținute dezvoltarea infrastructurii post-recoltare, sortarea și procesarea produselor agricole, achiziționarea panourilor fotovoltaice, sprijinirea agroturismului și susținerea implementării tehnologiilor inovaționale și de mediu. Dintre acestea, 64 de granturi au fost oferite pentru înființarea/reabilitarea fâșiilor forestiere de protecție pe o suprafață de circa 700 ha”, menționează Iurie Ușurelu, directorul UCIP IFAD .

Totodată, printre realizările notabile se numără construirea sau reabilitarea a 147 proiecte de infrastructură rurală, dintre care:

Construcția și reabilitarea a 79 de segmente de drumuri, însumând aproximativ 90 km;
Implementarea a 44 de sisteme de irigații pe o suprafață totală de 9.000 ha;
Crearea și modernizarea a 16 rețele de alimentare cu apă potabilă pe o lungime de 58 km;
Dezvoltarea a 5 piețe agricole și 3 sisteme de alimentare cu gaz.

Un element esențial al programelor IFAD constituie componenta educație, transferul de cunoștințe și ghidarea multidimensională a micilor producători.

Astfel, circa 6.000 de producători agricoli au fost instruiți în aplicarea tehnologiilor agricole și practicilor de management, inclusiv, tehnologii inovatoare, reziliență climatică și practici durabile de agricultură, management financiar și economic, practici agrosilvice și de mediu, gestionarea resurselor de sol, etc.

Pentru o mai bună asimilare a cunoștințelor agro-tehnologice și aplicarea acestora în practică au fost create 11 școli de câmp, unde micii fermieri au avut posibilitatea de a vedea rezultatele aplicării tehnologiilor conservative de lucrare a solului, principiile aplicării sistemelor de irigare precum și de creștere culturilor horticole.

Totodată, pe parcursul anilor, UCIP IFAD a susținut cercetarea și educația în domeniul agricol, fiind editate zeci de lucrări științifico-practice, care au fost donate instituțiilor de învățământ mediu și superior cu profil agricol.

De asemenea, 133 de primării au primit suport pentru elaborarea planurilor de dezvoltare locală, care le-au permis atragerea în continuare a fondurilor dedicate administrațiilor publice locale (APL).

La ora actuală, UCIP IFAD implementează Proiectul „ Îmbunătățirea capacităților pentru transformarea zonei rurale” (IFAD VIII) care susține populația vulnerabilă din mediul rural, în special tinerii, femeile și micii fermieri, prin creșterea capacității de producție, rezilienței la riscuri economice, de mediu și climatice și facilitarea accesului la piețe.