14 ianuarie, 08:14
1
434

Deprecierea monedei naționale: Cum explică experții acest fenomen

14 ianuarie, 08:14
1
434

Deprecierea monedei naţionale continuă, iar dolarul american a depășit pragul psihologic de 18 lei, în timp ce euro se apropie de cotaţia de 21 de lei.

Deprecierea monedei naționale: Cum explică experții acest fenomenFoto: kh-news.net

Experţii susţin că tendinţa e specifică începutului de an şi e alimentată inclusiv de situaţia de pe piaţa energetică, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Deprecierea valutei naţionale îi afectează cel mai mult pe cei care au de achitat chiria locuinţelor. Ei spun că vor fi nevoiţi să economisească pentru a face faţă acestor cheltuieli. Pe de altă parte, sunt şi cei care nu au simţit deocamdată aceste evoluţii.

"Sunt studentă şi mie nu-mi ajung bani să-mi cumpăr haine, pentru că preţurile cresc. Plătesc chiria în euro.

- Acum veţi plăti mai mult? - Da, aşa este. Eu şi aşa economisesc, fiind studentă."

"Dacă leul se depreciază, automat vor creşte preţurile, iar salariile rămân aceleaşi."

"Acum - mai mult. - Cât de mare este diferenţă? - Foarte mare. - Ce veţi fi nevoit să faceţi - să economisiţi, să renunţaţi la anumite produse? - Să ne ducem de aici, din Moldova."

"Dacă vrem să mergem undeva să ne odihnim, evident, vom fi nevoiţi să cheltuim mai mult. Avem relaţii comerciale cu mai multe ţări, ei aduc aici marfă cu un preţ, care automat va fi mai mare la noi."

Alţii nu sunt foarte afectaţi de evoluţiile cursului de schimb.

"Nu e chiar atât de semnificativ, după părerea mea. Dacă mergem de la 20 de lei la 21, cred că e ok."

"A căzut? - Creşte euro şi se depreciază leul. - Nici nu ştiu ce să vă zic, nu am simţit."

Experţii spun că situaţia necesită o atenţie sporită din partea Băncii Naţionale.

"Leul moldovenesc s-a depreciat atât faţă de Euro, cât şi faţă de Dolar cu peste 1%. Este rapid, timp de 11 zile. Îngrijorător este faptul că persoanele fizice nu au vândut valută, avem o economie atipică, un deficit comercial masiv. În perioada respectivă se consumă masiv gaze naturale, gaze naturale se achită în dolari americani. Acest fenomen va fi unul îngrijorător dacă se va menţine pe o perioadă de vreo două-trei luni", a explicat Viorel Gârbu, expert economic.

Într-un comentariu pentru postul nostru de televiziune, Banca Naţională a Moldovei a precizat că monitorizează permanent evoluțiile de pe piața valutară și dispune de rezerve valutare suficiente ca să intervină la nevoie pentru a nu permite o volatilitate excesivă a cursului de schimb.

Experţii susţin că tendinţa e specifică începutului de an şi e alimentată inclusiv de situaţia de pe piaţa energetică, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Deprecierea valutei naţionale îi afectează cel mai mult pe cei care au de achitat chiria locuinţelor. Ei spun că vor fi nevoiţi să economisească pentru a face faţă acestor cheltuieli. Pe de altă parte, sunt şi cei care nu au simţit deocamdată aceste evoluţii.

"Sunt studentă şi mie nu-mi ajung bani să-mi cumpăr haine, pentru că preţurile cresc. Plătesc chiria în euro.

- Acum veţi plăti mai mult? - Da, aşa este. Eu şi aşa economisesc, fiind studentă."

"Dacă leul se depreciază, automat vor creşte preţurile, iar salariile rămân aceleaşi."

"Acum - mai mult. - Cât de mare este diferenţă? - Foarte mare. - Ce veţi fi nevoit să faceţi - să economisiţi, să renunţaţi la anumite produse? - Să ne ducem de aici, din Moldova."

"Dacă vrem să mergem undeva să ne odihnim, evident, vom fi nevoiţi să cheltuim mai mult. Avem relaţii comerciale cu mai multe ţări, ei aduc aici marfă cu un preţ, care automat va fi mai mare la noi."

Alţii nu sunt foarte afectaţi de evoluţiile cursului de schimb.

"Nu e chiar atât de semnificativ, după părerea mea. Dacă mergem de la 20 de lei la 21, cred că e ok."

"A căzut? - Creşte euro şi se depreciază leul. - Nici nu ştiu ce să vă zic, nu am simţit."

Experţii spun că situaţia necesită o atenţie sporită din partea Băncii Naţionale.

"Leul moldovenesc s-a depreciat atât faţă de Euro, cât şi faţă de Dolar cu peste 1%. Este rapid, timp de 11 zile. Îngrijorător este faptul că persoanele fizice nu au vândut valută, avem o economie atipică, un deficit comercial masiv. În perioada respectivă se consumă masiv gaze naturale, gaze naturale se achită în dolari americani. Acest fenomen va fi unul îngrijorător dacă se va menţine pe o perioadă de vreo două-trei luni", a explicat Viorel Gârbu, expert economic.

Într-un comentariu pentru postul nostru de televiziune, Banca Naţională a Moldovei a precizat că monitorizează permanent evoluțiile de pe piața valutară și dispune de rezerve valutare suficiente ca să intervină la nevoie pentru a nu permite o volatilitate excesivă a cursului de schimb.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

18 ianuarie, 13:25
0
984

Un bărbat a descoperit o monedă de jumătate de milion de dolari

18 ianuarie, 13:25
0
984

Un bărbat a descoperit cu un detector de metale ceea ce se crede a fi una dintre primele monede de aur din Anglia și ar putea încasa, în câteva zile, în jur de jumătate de milion de dolari.

Un bărbat a descoperit o monedă de jumătate de milion de dolariFoto: Profimedia

„Moneda din aur Henric al III-lea”, care a fost dezgropată de pe un teren agricol din Devon, sud-vestul țării, a fost bătută în jurul anului 1257 și îl înfățișează pe fostul rege englez așezat pe un tron ornamentat, ținând în mână un glob și un sceptru, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro

Este una dintre cele opt astfel de monede găsite până acum, o parte din ele fiind expusă în diverse muzee.

Bărbatul, care dorește să rămână anonim, nu și-a dat seama cât de valoroasă este moneda găsită. A aflat că este o adevărată comoară abia după ce a postat pe Facebook o fotografie cu ea și când a văzut-o Gregory Edmund, un numismat de la casa de licitații Spink & Son. 

„A fost una din puținele lui descoperiri. Nu-i venea să creadă ce a găsit”, a declarat Edmund pentru CNN.

„A fost o descoperire întâmplătoare, în timp ce prospecta în conformitate cu prevederile legale”, a mai declarat numismatul.

În conformitate cu reglementările legale din Regatul Unit, bărbatul care a găsit moneda poate să o păstreze și să o vândă, pentru că aceasta nu face parte dintr-o descoperire mai vastă.

La licitația care va avea loc duminică, bărbatul ar putea să obțină pentru monedă în jur de 400.000 de lire sterline, adică aproximativ 546.000 de dolari, potrivit estimării casei de licitații Spink & Son din Londra.

Regele Henric al III-lea a condus Anglia din 1216 și până în 1272, când a murit, fiind una dintre cele mai lungi domnii din istoria țării.

În 1257, el a folosit comorile pe care le acumulase în nume personal pentru a-și bate monedele de aur, spune David Carpenter, profesor de istorie medievală la King's College din Londra. Moneda lui Henry a fost prima turnată în aur, până la acel moment monedele fiind în general din argint.

Moneda din aur Henric al III-lea

„Moneda din aur Henric al III-lea”, care a fost dezgropată de pe un teren agricol din Devon, sud-vestul țării, a fost bătută în jurul anului 1257 și îl înfățișează pe fostul rege englez așezat pe un tron ornamentat, ținând în mână un glob și un sceptru, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro

Este una dintre cele opt astfel de monede găsite până acum, o parte din ele fiind expusă în diverse muzee.

Bărbatul, care dorește să rămână anonim, nu și-a dat seama cât de valoroasă este moneda găsită. A aflat că este o adevărată comoară abia după ce a postat pe Facebook o fotografie cu ea și când a văzut-o Gregory Edmund, un numismat de la casa de licitații Spink & Son. 

„A fost una din puținele lui descoperiri. Nu-i venea să creadă ce a găsit”, a declarat Edmund pentru CNN.

„A fost o descoperire întâmplătoare, în timp ce prospecta în conformitate cu prevederile legale”, a mai declarat numismatul.

În conformitate cu reglementările legale din Regatul Unit, bărbatul care a găsit moneda poate să o păstreze și să o vândă, pentru că aceasta nu face parte dintr-o descoperire mai vastă.

La licitația care va avea loc duminică, bărbatul ar putea să obțină pentru monedă în jur de 400.000 de lire sterline, adică aproximativ 546.000 de dolari, potrivit estimării casei de licitații Spink & Son din Londra.

Regele Henric al III-lea a condus Anglia din 1216 și până în 1272, când a murit, fiind una dintre cele mai lungi domnii din istoria țării.

În 1257, el a folosit comorile pe care le acumulase în nume personal pentru a-și bate monedele de aur, spune David Carpenter, profesor de istorie medievală la King's College din Londra. Moneda lui Henry a fost prima turnată în aur, până la acel moment monedele fiind în general din argint.

Moneda din aur Henric al III-lea

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
14 ianuarie, 13:52
3
989

Experți: Simptomele Omicron la care trebuie să fim atenți

14 ianuarie, 13:52
3
989

Varianta Omicron a devenit dominantă la nivel mondial. Este atât de contagioasă, încât a ajuns să se transmită cu ușurință și la persoanele care au schema completă de vaccinare.

Experți: Simptomele Omicron la care trebuie să fim atențiFoto: Getty Images

Majoritatea persoanelor infectate cu Omicron prezintă același „semn” inițial, spun experții. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, primele simptome includ o tuse seacă și „mâncărimea gâtului” (o senzație de iritație diferită de cunoscuta durere de gât), transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Printre simptomele specifice variantei Omicron mai sunt, de asemenea, durerile musculare moderate, oboseala extremă, nasul înfundat și strănuturile.

Până în prezent, cei mai mulți pacienți infectați cu Omicron au prezentat o formă moderată a bolii, însă experții spun că noua variantă ar putea fi mult mai contagioasă, iar vaccinurile ar fi mai puțin eficiente, relatează Daily Record.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că simptomele Omicron pot apărea chiar și după trei zile de la infectare. Însă în unele cazuri ar putea dura chiar și două săptămâni până apar primele semne. Cu toate acestea, perioada de incubare este mai scurtă decât în cazul altor tulpini ale SARS-CoV-2.

În medie, simptomele bolii apar la 5-6 zile după expunerea la virus, în cazul variantelor apărute anterior.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, persoanele infectate sunt contagioase cu 1-2 zile înainte de apariția primelor simptome. Pot transmite virusul până la trei zile după dispariția simptomelor, mai spun experții.

Prin urmare, persoanele infectate cu varianta Omicron pot fi contagioase cu cel puțin două zile înainte de a fi testate pozitiv.

Majoritatea persoanelor infectate cu Omicron prezintă același „semn” inițial, spun experții. Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, primele simptome includ o tuse seacă și „mâncărimea gâtului” (o senzație de iritație diferită de cunoscuta durere de gât), transmite Știri.md cu referire la protv.ro.

Printre simptomele specifice variantei Omicron mai sunt, de asemenea, durerile musculare moderate, oboseala extremă, nasul înfundat și strănuturile.

Până în prezent, cei mai mulți pacienți infectați cu Omicron au prezentat o formă moderată a bolii, însă experții spun că noua variantă ar putea fi mult mai contagioasă, iar vaccinurile ar fi mai puțin eficiente, relatează Daily Record.

Organizația Mondială a Sănătății estimează că simptomele Omicron pot apărea chiar și după trei zile de la infectare. Însă în unele cazuri ar putea dura chiar și două săptămâni până apar primele semne. Cu toate acestea, perioada de incubare este mai scurtă decât în cazul altor tulpini ale SARS-CoV-2.

În medie, simptomele bolii apar la 5-6 zile după expunerea la virus, în cazul variantelor apărute anterior.

Potrivit Centrului pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA, persoanele infectate sunt contagioase cu 1-2 zile înainte de apariția primelor simptome. Pot transmite virusul până la trei zile după dispariția simptomelor, mai spun experții.

Prin urmare, persoanele infectate cu varianta Omicron pot fi contagioase cu cel puțin două zile înainte de a fi testate pozitiv.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
13 ianuarie, 15:19
2
388

Experți, despre criza politică din Adunarea Populară de la Comrat

13 ianuarie, 15:19
2
388

Criza politică prelungită din Adunarea Populară a autonomiei găgăuze pare să nu aibă o finalitate. Aleșii locali nu au reușit nici în a 12-a tentativă să aleagă conducerea forului local, iar experții afirmă că acest blocaj a apărut din cauza lipsei unui sistem politic în regiune bazat pe partide.

Experți, despre criza politică din Adunarea Populară de la ComratFoto: Radio Chișinău

În același timp, guvernatoarea autonomiei, Irina Vlah, pare să joace mai mult rolul de observator decât să pună în aplicare pârghiile sale legale de presiune pe deputații locali, transmite Știri.md cu referire la radiochișinău.md.

Noua componență a Adunării Populare de la Comrat a fost aleasă în luna octombrie, iar de atunci nu poate să-și aleagă conducerea. 

Observatorii locali afirmă că lupta în organul legislativ se dă între două grupuri – cel al fostului spicher Dmitri Constantinov și cel din care face parte deputatul Victor Petrov, susținut de deputații fracțiunii socialiste și cei din tabăra nedeclarată a bașcanului Irina Vlah. 

Niciunul dintre aceste grupuri nu are voturile necesare pentru a alege un președinte al organului legislativ. Expertul politic Ion Tăbârță a afirmat la Radio Chișinău că această criză de la Comrat este cauzată de inexistența unui sistem politic bazat pe partide.

„În cele trei raioane ale autonomiei găgăuze, practic, nu funcționează partidele ca entități (...) Avem, mai degrabă, o dispută între clanuri. Principalele două clanuri se referă la cel din Comrat și la cel din Ceadâr-Lunga. (...) În disputa acestor clanuri avem, în consecință, nealegerea structurilor din regiune. Urmează ca reprezentanții acestor clanuri să se înțeleagă între ele, ca, în sfârșit, să avem o conducere aleasă a organului reprezentativ al autorității găgăuze.”

În autonomia găgăuză cadrul legal nu conține mecanisme clare de reglementare a unor eventuale crize politice. Singura persoană care poate dizolva organul legislativ în cazul blocajelor este bașcanul autonomiei. 

Irina Vlah pare să nu se grăbească să pună în aplicare pârghiile de presiune, iar acest fapt alimentează, în continuare, criza politică. 

Comentatorul portalului Nokta, Mihail Sirkeli: „Bașcanul Găgăuziei nu contribuie deloc la rezolvarea acestei crize politice (...) Ea nu atrage atenția, nu spune că „domnilor deputați, dacă nu ajungeți la un numitor comun, nu găsiți o soluție, eu voi dizolva Adunarea Populară”. Numai ea poate face acest lucru. 

Și ea nu reamintește deputaților că are aceste pârghii și că ar putea să le folosească. Noi nu știm ea va folosi această pârghie sau nu. (...) Este un antirecord absolut, dar eu nu cred că se va termina această criză politică pe care o avem acum în Adunarea Populară și în Găgăuzia, în general.”

Solicitată de Radio Chișinău să comenteze situația din organul legislativ, Irina Vlah a comunicat, prin Serviciul său de presă, că, potrivit legilor din autonomie, Adunarea Populară nu poate fi dizolvată în primul an de activitate.

Organul legislativ al autonomiei găgăuze urmează să se convoace săptămâna viitoare într-o ședință în care va face a 13-a tentativă în a-și alege conducerea.

În același timp, guvernatoarea autonomiei, Irina Vlah, pare să joace mai mult rolul de observator decât să pună în aplicare pârghiile sale legale de presiune pe deputații locali, transmite Știri.md cu referire la radiochișinău.md.

Noua componență a Adunării Populare de la Comrat a fost aleasă în luna octombrie, iar de atunci nu poate să-și aleagă conducerea. 

Observatorii locali afirmă că lupta în organul legislativ se dă între două grupuri – cel al fostului spicher Dmitri Constantinov și cel din care face parte deputatul Victor Petrov, susținut de deputații fracțiunii socialiste și cei din tabăra nedeclarată a bașcanului Irina Vlah. 

Niciunul dintre aceste grupuri nu are voturile necesare pentru a alege un președinte al organului legislativ. Expertul politic Ion Tăbârță a afirmat la Radio Chișinău că această criză de la Comrat este cauzată de inexistența unui sistem politic bazat pe partide.

„În cele trei raioane ale autonomiei găgăuze, practic, nu funcționează partidele ca entități (...) Avem, mai degrabă, o dispută între clanuri. Principalele două clanuri se referă la cel din Comrat și la cel din Ceadâr-Lunga. (...) În disputa acestor clanuri avem, în consecință, nealegerea structurilor din regiune. Urmează ca reprezentanții acestor clanuri să se înțeleagă între ele, ca, în sfârșit, să avem o conducere aleasă a organului reprezentativ al autorității găgăuze.”

În autonomia găgăuză cadrul legal nu conține mecanisme clare de reglementare a unor eventuale crize politice. Singura persoană care poate dizolva organul legislativ în cazul blocajelor este bașcanul autonomiei. 

Irina Vlah pare să nu se grăbească să pună în aplicare pârghiile de presiune, iar acest fapt alimentează, în continuare, criza politică. 

Comentatorul portalului Nokta, Mihail Sirkeli: „Bașcanul Găgăuziei nu contribuie deloc la rezolvarea acestei crize politice (...) Ea nu atrage atenția, nu spune că „domnilor deputați, dacă nu ajungeți la un numitor comun, nu găsiți o soluție, eu voi dizolva Adunarea Populară”. Numai ea poate face acest lucru. 

Și ea nu reamintește deputaților că are aceste pârghii și că ar putea să le folosească. Noi nu știm ea va folosi această pârghie sau nu. (...) Este un antirecord absolut, dar eu nu cred că se va termina această criză politică pe care o avem acum în Adunarea Populară și în Găgăuzia, în general.”

Solicitată de Radio Chișinău să comenteze situația din organul legislativ, Irina Vlah a comunicat, prin Serviciul său de presă, că, potrivit legilor din autonomie, Adunarea Populară nu poate fi dizolvată în primul an de activitate.

Organul legislativ al autonomiei găgăuze urmează să se convoace săptămâna viitoare într-o ședință în care va face a 13-a tentativă în a-și alege conducerea.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
12 ianuarie, 13:19
1
206

Militari, instruiți de experți NATO privind consolidarea integrității

12 ianuarie, 13:19
1
206

Un grup de militari ai Armatei Naționale participă, în perioada 11-13 ianuarie 2022, la cursul „Consolidarea integrității în operațiuni de menținere a păcii” (Building Integrity in Peace Support Operations).

Militari, instruiți de experți NATO privind consolidarea integritățiiFoto: army.md

Activitatea de instruire este desfășurată de experți din cadrul Comandamentului Forțelor Întrunite al NATO de la Napoli, Italia, și are loc în format online, transmite Știri.md.

Cei 50 de reprezentanți ai Ministerului Apărării, Marelui Stat Major și unităților militare, care urmează să fie detașați în misiuni internaționale, sunt familiarizați cu noțiunile fundamentale de integritate personală și profesională, precum și cu eforturile anticorupție ale NATO în operațiunile curente de menținere a păcii. 

Programul instruirii cuprinde inclusiv ședințe practice, bazate pe scenarii ce vizează fenomenul corupției.

Cursul „Consolidarea integrității în operațiuni de menținere a păcii” se înscrie în șirul acțiunilor întreprinse de Alianța Nord-Atlantică pentru facilitarea înțelegerii riscurilor de corupție, impactul acestora în instituțiile de apărare, precum și identificarea acțiunilor practice în vederea consolidării integrității, creșterii transparenței și îmbunătățirii responsabilității în sectorul de apărare.

Acesta face parte din Programul NATO de consolidare a integrității în sectorul de apărare și securitate (Building Integrity Programme in defence and security sector) și este organizat, pentru a șasea oară la Chișinău, de către Inspectoratul Militar al Ministerului Apărării, cu sprijinul NATO.






Activitatea de instruire este desfășurată de experți din cadrul Comandamentului Forțelor Întrunite al NATO de la Napoli, Italia, și are loc în format online, transmite Știri.md.

Cei 50 de reprezentanți ai Ministerului Apărării, Marelui Stat Major și unităților militare, care urmează să fie detașați în misiuni internaționale, sunt familiarizați cu noțiunile fundamentale de integritate personală și profesională, precum și cu eforturile anticorupție ale NATO în operațiunile curente de menținere a păcii. 

Programul instruirii cuprinde inclusiv ședințe practice, bazate pe scenarii ce vizează fenomenul corupției.

Cursul „Consolidarea integrității în operațiuni de menținere a păcii” se înscrie în șirul acțiunilor întreprinse de Alianța Nord-Atlantică pentru facilitarea înțelegerii riscurilor de corupție, impactul acestora în instituțiile de apărare, precum și identificarea acțiunilor practice în vederea consolidării integrității, creșterii transparenței și îmbunătățirii responsabilității în sectorul de apărare.

Acesta face parte din Programul NATO de consolidare a integrității în sectorul de apărare și securitate (Building Integrity Programme in defence and security sector) și este organizat, pentru a șasea oară la Chișinău, de către Inspectoratul Militar al Ministerului Apărării, cu sprijinul NATO.






Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
11 ianuarie, 23:46
0
361

Prima femeie de culoare care va apărea pe o monedă din SUA

11 ianuarie, 23:46
0
361

Maya Angelou, poetă și activistă, este prima femeie de culoare care apare pe o monedă din SUA. Americanii plănuiesc să emită alte 20 de monede de 25 de cenți care să surprindă chipurile unor femei americane relevante în istoria țării.

Prima femeie de culoare care va apărea pe o monedă din SUAFoto: hepta.ro

Maya Angelou este prima femeie de culoare care a apărut vreodată pe o monedă, cea de 25 de cenți, după ce trezoreria SUA a bătut monede în care apare chipul poetei, transmite Știri.md cu referire la spotmedia.ro.

Pe lângă moneda pe care apare Maya Angelou, ca parte a Programului Femei Americane pe moneda de 25 de cenți, sunt în pregătire și alte monede pentru alte femei, inclusiv un astronaut, un șef de trib și o actriță.

Mișcarea a fost salutată de prima femeie secretar al trezoreriei din țară, Janet Yellen.

„De fiecare dată când ne redesenăm moneda, avem șansa de a spune ceva despre țara noastră – ce prețuim și cum am progresat ca societate”, a declarat luni prima femeie secretar al trezoriei SUA, Janet Yellen, conform BBC.

Maya Angelou a fost poetă și activistă. Totodată, a fost prima femeie de culoare care a scris și recitat un poem la o inaugurare prezidențială.

Aceasta a devenit celebră cu autobiografia sa revoluționară din 1969, I Know Why the Caged Bird Sings (n.red. Știu de ce cântă păsările în colivie) despre copilăria sa din Deep South.

Angelou a primit zeci de diplome de onoare și a scris peste 30 de bestselleruri. În 2010, a primit Medalia Prezidențială a Libertății – cea mai înaltă distincție civilă americană – din partea președintelui Barack Obama.

Aceasta a murit în 2014, la vârsta de 86 de ani.

Monetăria americană intenționează să emită alte 20 de monede de 25 de cenți în următorii patru ani, care să înfățișeze alte femei americane care au jucat roluri importante în istoria țării. În acest an sunt prevăzute monede pentru Sally Ride, prima femeie astronaut american, Wilma Mankiller, prima femeie șef al națiunii Cherokee și militantă pentru drepturile indigenilor, și Anna May Wong, considerată prima vedetă de cinema chinezo-americană de la Hollywood, relatează BBC.

Planurile de înlocuire a președintelui Andrew Jackson pe bancnota de 20 de dolari cu aboliționista de culoare Harriet Tubman – care a salvat oameni înrobiți prin intermediul căii ferate subterane – sunt încă în lucru.

Maya Angelou este prima femeie de culoare care a apărut vreodată pe o monedă, cea de 25 de cenți, după ce trezoreria SUA a bătut monede în care apare chipul poetei, transmite Știri.md cu referire la spotmedia.ro.

Pe lângă moneda pe care apare Maya Angelou, ca parte a Programului Femei Americane pe moneda de 25 de cenți, sunt în pregătire și alte monede pentru alte femei, inclusiv un astronaut, un șef de trib și o actriță.

Mișcarea a fost salutată de prima femeie secretar al trezoreriei din țară, Janet Yellen.

„De fiecare dată când ne redesenăm moneda, avem șansa de a spune ceva despre țara noastră – ce prețuim și cum am progresat ca societate”, a declarat luni prima femeie secretar al trezoriei SUA, Janet Yellen, conform BBC.

Maya Angelou a fost poetă și activistă. Totodată, a fost prima femeie de culoare care a scris și recitat un poem la o inaugurare prezidențială.

Aceasta a devenit celebră cu autobiografia sa revoluționară din 1969, I Know Why the Caged Bird Sings (n.red. Știu de ce cântă păsările în colivie) despre copilăria sa din Deep South.

Angelou a primit zeci de diplome de onoare și a scris peste 30 de bestselleruri. În 2010, a primit Medalia Prezidențială a Libertății – cea mai înaltă distincție civilă americană – din partea președintelui Barack Obama.

Aceasta a murit în 2014, la vârsta de 86 de ani.

Monetăria americană intenționează să emită alte 20 de monede de 25 de cenți în următorii patru ani, care să înfățișeze alte femei americane care au jucat roluri importante în istoria țării. În acest an sunt prevăzute monede pentru Sally Ride, prima femeie astronaut american, Wilma Mankiller, prima femeie șef al națiunii Cherokee și militantă pentru drepturile indigenilor, și Anna May Wong, considerată prima vedetă de cinema chinezo-americană de la Hollywood, relatează BBC.

Planurile de înlocuire a președintelui Andrew Jackson pe bancnota de 20 de dolari cu aboliționista de culoare Harriet Tubman – care a salvat oameni înrobiți prin intermediul căii ferate subterane – sunt încă în lucru.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
10 ianuarie, 14:26
0
846

Experți, despre situația din Kazahstan: Ecouri până în R. Moldova

10 ianuarie, 14:26
0
846

Există mai multe motive ca ceea ce se întâmplă, zilele acestea, în Republica Kazahstan să-i intereseze și pe locuitorii Republicii Moldova, chiar dacă ea, geografic, se află, la figurat vorbind, „la alt capăt de lume”.

Experți, despre situația din Kazahstan: Ecouri până în R. MoldovaFoto: zdg.md

Prezintă interes nu doar pentru că astăzi, 10 ianuarie, în Kazahstan este zi de doliu, în memoria a zeci, dacă nu chiar sute de morți în urma violențelor din ultimele zile.

Există și alte motive, de mare îngrijorare, pentru acest interes, motive care se referă atât la ceea se întâmplă și se poate întâmpla în lume, în general, cât și în regiunea geografică din care face parte și Republica Moldova.

Eventualele „ecouri” sau legături directe ale situației din Kazahstan și cea din Republica Moldova, au fost descifrate de invitații dezbaterii publice „Situația din Kazahstan: ecouri până în Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a spus că Republica Kazahstan este oficial republică prezidențială, laică, unitară, cu o suprafață de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătrați.

Este ultima republică ex-sovietică care și-a declarat independența, în decembrie 1991, față de URSS. Populația este de 19 milioane de oameni, aproximativ două treimi sunt etnici kazahi, aproximativ o cincime sunt etnici ruși care în special locuiesc în partea de nord a țării.

„Este o țară cu una din cele mai mari rate a populației tinere, foarte mobile, relativ bine educată, urbanizată, ceea ce face extrem de susceptibilă societatea kazahă la nedreptatea socială, în special la ceea ce numim „stratificare”, unde 1-2% din populația țării fac parte din cei foarte, foarte bogați, iar marea majoritate trăiește în sărăcie.

Regimul prezidențial din Kazahstan a evoluat treptat spre unul autoritar, care s-a pliat pe structura tradițională a societății kazahe, având la bază trei uniuni geografice de clanuri ramificate. Lifturile sociale pentru populația foarte tânără a Kazahstanului funcționează în mod diferit, în funcție de apartenența la unul din aceste trei clanuri.

Moștenirea politică sovietică, de fapt, una de sorginte totalitară și bogățiile naturale imense de care dispune țara, au modulat de fapt regimul politic totalitar, principalul beneficiar al căruia a devenit clanul ex-președintelui Nursultan Nazarbaev, care a guvernat țara timp de 30 de ani.

Ajungând la o vârstă înaintată, acesta a trebuit să găsească o modalitate de transfer al puterii către reprezentanții clanului, asigurându-și sie și membrilor familiei un nivel foarte confortabil de securitate și garanții că bogățiile pe care clanul le-a acumulat vor fi păstrate”.

Potrivit expertului, acest regim și-a arătat nu o singură dată caracterul vulnerabil. „Au existat de foarte multe ori răbufniri ale populației, în special a celei tinere și din partea de vest a statului, acolo unde sunt concentrate bogățiile naturale. Așa a fost în 2011, când răbufnirea muncitorilor din industria de extragere a țițeiului a fost înăbușită cu cruzime”.

Toate aceste lucruri, consideră Igor Boțan, arată că în societate se pot acumula tensiuni, iar mecanismele politice de degajare a acestora, atunci când există dezbateri, opoziție, posibilitatea de discuții pentru a echilibra interesele, lipsesc.

„Din aceste motive, se întâmplă ceea ce s-a întâmplat cu începere din 2 ianuarie în Kazahstan. Atunci, ridicarea prețurilor pentru gazele folosite de automobiliști a condus la izbucnirea de nemulțumiri care s-a răspândit în toată țara.

În sudul țării, în orașul Almatî, care este unul suprapopulat, au avut loc răbufniri violente, care au trebuit a fi stăpânite. În acest context, președintele Tokaev s-a adresat Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC)”, a spus el.

„OTSC a fost constituită ca o structură care trebuia să asigure așa-zisa securitate colectivă în țările postsovietice. În octombrie 2002, la Chișinău, în cadrul Summitului CSI au fost semnate Carta și Acordul privind statutul acestei organizații, care ulterior a fost recunoscută ca organizație internațională.

În februarie 2009, au fost constituite așa-zisele forțe de reacție operativă, ca și cum în baza statutului juridic al organizației. Acest lucru, chipurile, i-ar fi permis președintelui Tokaev să invite pacificatorii din această organizație la stabilizarea situației din Kazahstan.

Dar, conform statutului organizației, astfel de intervenții pot fi făcute doar dacă e vorba de agresiune internă. Ieri, premierul chinez a declarat că originea situației din Kazahstan este una de ordin intern și nu poate fi calificată ca una externă care subminează suveranitatea Kazahstanului, a afirmat Igor Boțan.

Potrivit lui Viorel Cibotaru, director al Institutului European de Studii Politice, expert în domeniul securității naționale și internaționale, ex-ministru al Apărării, în mod formal, motivul pentru nemulțumirea oamenilor l-a constituit „eliberarea prețurilor”.

„Dacă înainte aceste prețuri erau stabilite manual de către guvernanți, în condițiile crizei energetice în spațiul euro-asiatic, producerea gazului lichefiat a început să fie contraproductivă, pur și simplu s-au eliberat prețurile, ceea ce a dus la un salt de două ori.

Experții vorbesc despre faptul accidental al producerii acestui fenomen economic, dar, pe de altă parte, se vorbește despre situația tensionată din Kazahstan, avându-se în vedere acele crize prin care trece Kazahstanul, inclusiv criza de schimbare a puterii. A avut loc și o acumulare de nemulțumire politică, nu doar economică”, consideră Viorel Cibotaru.

„La 2 ianuarie au început protestele pașnice. Acestea au degenerat în violențe în faza a doua, prin modalitatea cum au intervenit acele grupuri organizate, autoorganizate, ad-hoc organizate, care au și folosit protestele pașnice pentru scopurile lor. În mare parte, aceste grupuri sunt legate de reacțiile reprezentanților clanului lui Nursultan Nazarbaev care au fost demiși, membri ai guvernului, reprezentanți ai instituțiilor de forță.

În special se aduce în prim-plan numele nepotului său care a fost prim-vicepreședinte al Comitetului Securității Naționale al Kazahstanului și care se presupune că ar fi avut controlul asupra grupurilor de cetățeni kazahi cu antecedente penale, asupra acelor așa-numite organizații de detectivi, cluburilor sportive, care aveau control asupra zonelor criminale ale grupurilor organizate, crimei organizate, care au destabilizat situația în încercarea de a-și întoarce pozițiile”, a spus Viorel Cibotaru.

El spune că, în pofida încercărilor lui Nursultan Nazarbaev de a se izola de agentura directă a Federației Ruse, aceasta oricum niciodată nu a pierdut controlul informațional și a avut o agentură structurată în mai multe instituții din Kazahstan.

Valeriu Ostalep, expert în domeniul relațiilor internaționale și securității, ex-viceministru de Externe, susține că Kazahstanul, ca și majoritatea statelor din spațiul ex-sovietic, reprezintă un amalgam de probleme nesoluționate de mai mulți ani. „Cu toate că Kazahstanul se considera în ultima perioadă un fel de „insulă a stabilității”, dar prețul și calitatea acestei stabilități o vedem deja de câteva săptămâni.

Este o țară foarte mare și foarte bogată, cu un procent foarte mare de populație tânără, până în 30 de ani, care nu are prea mult de lucru și care, preponderent, dacă migrează, o face în Federația Rusă. Problemele de ordin economic și social sunt sute și oricare din aceste probleme poate fi motiv de revoltă”, a spus el.

În Kazahstan, ca și în oricare țară din spațiul postsovietic, sunt foarte multe motive pentru astfel de revolte, spune Valeriu Ostalep.

„Această „stabilitate”, de foarte mulți ani în Kazahstan are o formă artificială, pe fondul multor probleme economice, sociale și contradicțiilor între clanuri religioase, care foarte bine se cunosc și la care s-au adăugat, din punctul meu de vedere, unele elemente principale.

Până la momentul de tranziție a puterii de la clanul Nazarbaev la actuala conducere, într-adevăr nu a existat o claritate și va fi foarte greu să identificăm cine a fost interesat în deturnarea protestelor.

Protestele, din punctul meu de vedere, au avut un motiv real și nu sunt disperate, dar au existat forțe destul de serioase care s-au pregătit din timp și au folosit ocazia de a deturna protestele în scopurile care le-ar conveni”, a spus expertul.

Au existat și factorii geopolitici, legate de securitate, consideră Valeriu Ostalep: „Trecem acum prin evenimente turbulente legate de securitatea europeană care afectează pe toți și aici se adaugă și evenimentele din Kazahstan”.

Prezintă interes nu doar pentru că astăzi, 10 ianuarie, în Kazahstan este zi de doliu, în memoria a zeci, dacă nu chiar sute de morți în urma violențelor din ultimele zile.

Există și alte motive, de mare îngrijorare, pentru acest interes, motive care se referă atât la ceea se întâmplă și se poate întâmpla în lume, în general, cât și în regiunea geografică din care face parte și Republica Moldova.

Eventualele „ecouri” sau legături directe ale situației din Kazahstan și cea din Republica Moldova, au fost descifrate de invitații dezbaterii publice „Situația din Kazahstan: ecouri până în Moldova”, organizate de Agenția de presă IPN, transmite Știri.md.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a spus că Republica Kazahstan este oficial republică prezidențială, laică, unitară, cu o suprafață de aproximativ 2,7 milioane de kilometri pătrați.

Este ultima republică ex-sovietică care și-a declarat independența, în decembrie 1991, față de URSS. Populația este de 19 milioane de oameni, aproximativ două treimi sunt etnici kazahi, aproximativ o cincime sunt etnici ruși care în special locuiesc în partea de nord a țării.

„Este o țară cu una din cele mai mari rate a populației tinere, foarte mobile, relativ bine educată, urbanizată, ceea ce face extrem de susceptibilă societatea kazahă la nedreptatea socială, în special la ceea ce numim „stratificare”, unde 1-2% din populația țării fac parte din cei foarte, foarte bogați, iar marea majoritate trăiește în sărăcie.

Regimul prezidențial din Kazahstan a evoluat treptat spre unul autoritar, care s-a pliat pe structura tradițională a societății kazahe, având la bază trei uniuni geografice de clanuri ramificate. Lifturile sociale pentru populația foarte tânără a Kazahstanului funcționează în mod diferit, în funcție de apartenența la unul din aceste trei clanuri.

Moștenirea politică sovietică, de fapt, una de sorginte totalitară și bogățiile naturale imense de care dispune țara, au modulat de fapt regimul politic totalitar, principalul beneficiar al căruia a devenit clanul ex-președintelui Nursultan Nazarbaev, care a guvernat țara timp de 30 de ani.

Ajungând la o vârstă înaintată, acesta a trebuit să găsească o modalitate de transfer al puterii către reprezentanții clanului, asigurându-și sie și membrilor familiei un nivel foarte confortabil de securitate și garanții că bogățiile pe care clanul le-a acumulat vor fi păstrate”.

Potrivit expertului, acest regim și-a arătat nu o singură dată caracterul vulnerabil. „Au existat de foarte multe ori răbufniri ale populației, în special a celei tinere și din partea de vest a statului, acolo unde sunt concentrate bogățiile naturale. Așa a fost în 2011, când răbufnirea muncitorilor din industria de extragere a țițeiului a fost înăbușită cu cruzime”.

Toate aceste lucruri, consideră Igor Boțan, arată că în societate se pot acumula tensiuni, iar mecanismele politice de degajare a acestora, atunci când există dezbateri, opoziție, posibilitatea de discuții pentru a echilibra interesele, lipsesc.

„Din aceste motive, se întâmplă ceea ce s-a întâmplat cu începere din 2 ianuarie în Kazahstan. Atunci, ridicarea prețurilor pentru gazele folosite de automobiliști a condus la izbucnirea de nemulțumiri care s-a răspândit în toată țara.

În sudul țării, în orașul Almatî, care este unul suprapopulat, au avut loc răbufniri violente, care au trebuit a fi stăpânite. În acest context, președintele Tokaev s-a adresat Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC)”, a spus el.

„OTSC a fost constituită ca o structură care trebuia să asigure așa-zisa securitate colectivă în țările postsovietice. În octombrie 2002, la Chișinău, în cadrul Summitului CSI au fost semnate Carta și Acordul privind statutul acestei organizații, care ulterior a fost recunoscută ca organizație internațională.

În februarie 2009, au fost constituite așa-zisele forțe de reacție operativă, ca și cum în baza statutului juridic al organizației. Acest lucru, chipurile, i-ar fi permis președintelui Tokaev să invite pacificatorii din această organizație la stabilizarea situației din Kazahstan.

Dar, conform statutului organizației, astfel de intervenții pot fi făcute doar dacă e vorba de agresiune internă. Ieri, premierul chinez a declarat că originea situației din Kazahstan este una de ordin intern și nu poate fi calificată ca una externă care subminează suveranitatea Kazahstanului, a afirmat Igor Boțan.

Potrivit lui Viorel Cibotaru, director al Institutului European de Studii Politice, expert în domeniul securității naționale și internaționale, ex-ministru al Apărării, în mod formal, motivul pentru nemulțumirea oamenilor l-a constituit „eliberarea prețurilor”.

„Dacă înainte aceste prețuri erau stabilite manual de către guvernanți, în condițiile crizei energetice în spațiul euro-asiatic, producerea gazului lichefiat a început să fie contraproductivă, pur și simplu s-au eliberat prețurile, ceea ce a dus la un salt de două ori.

Experții vorbesc despre faptul accidental al producerii acestui fenomen economic, dar, pe de altă parte, se vorbește despre situația tensionată din Kazahstan, avându-se în vedere acele crize prin care trece Kazahstanul, inclusiv criza de schimbare a puterii. A avut loc și o acumulare de nemulțumire politică, nu doar economică”, consideră Viorel Cibotaru.

„La 2 ianuarie au început protestele pașnice. Acestea au degenerat în violențe în faza a doua, prin modalitatea cum au intervenit acele grupuri organizate, autoorganizate, ad-hoc organizate, care au și folosit protestele pașnice pentru scopurile lor. În mare parte, aceste grupuri sunt legate de reacțiile reprezentanților clanului lui Nursultan Nazarbaev care au fost demiși, membri ai guvernului, reprezentanți ai instituțiilor de forță.

În special se aduce în prim-plan numele nepotului său care a fost prim-vicepreședinte al Comitetului Securității Naționale al Kazahstanului și care se presupune că ar fi avut controlul asupra grupurilor de cetățeni kazahi cu antecedente penale, asupra acelor așa-numite organizații de detectivi, cluburilor sportive, care aveau control asupra zonelor criminale ale grupurilor organizate, crimei organizate, care au destabilizat situația în încercarea de a-și întoarce pozițiile”, a spus Viorel Cibotaru.

El spune că, în pofida încercărilor lui Nursultan Nazarbaev de a se izola de agentura directă a Federației Ruse, aceasta oricum niciodată nu a pierdut controlul informațional și a avut o agentură structurată în mai multe instituții din Kazahstan.

Valeriu Ostalep, expert în domeniul relațiilor internaționale și securității, ex-viceministru de Externe, susține că Kazahstanul, ca și majoritatea statelor din spațiul ex-sovietic, reprezintă un amalgam de probleme nesoluționate de mai mulți ani. „Cu toate că Kazahstanul se considera în ultima perioadă un fel de „insulă a stabilității”, dar prețul și calitatea acestei stabilități o vedem deja de câteva săptămâni.

Este o țară foarte mare și foarte bogată, cu un procent foarte mare de populație tânără, până în 30 de ani, care nu are prea mult de lucru și care, preponderent, dacă migrează, o face în Federația Rusă. Problemele de ordin economic și social sunt sute și oricare din aceste probleme poate fi motiv de revoltă”, a spus el.

În Kazahstan, ca și în oricare țară din spațiul postsovietic, sunt foarte multe motive pentru astfel de revolte, spune Valeriu Ostalep.

„Această „stabilitate”, de foarte mulți ani în Kazahstan are o formă artificială, pe fondul multor probleme economice, sociale și contradicțiilor între clanuri religioase, care foarte bine se cunosc și la care s-au adăugat, din punctul meu de vedere, unele elemente principale.

Până la momentul de tranziție a puterii de la clanul Nazarbaev la actuala conducere, într-adevăr nu a existat o claritate și va fi foarte greu să identificăm cine a fost interesat în deturnarea protestelor.

Protestele, din punctul meu de vedere, au avut un motiv real și nu sunt disperate, dar au existat forțe destul de serioase care s-au pregătit din timp și au folosit ocazia de a deturna protestele în scopurile care le-ar conveni”, a spus expertul.

Au existat și factorii geopolitici, legate de securitate, consideră Valeriu Ostalep: „Trecem acum prin evenimente turbulente legate de securitatea europeană care afectează pe toți și aici se adaugă și evenimentele din Kazahstan”.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
10 ianuarie, 13:33
0
540

Franța preia președinția CoE: A pus în circulație o monedă în acest sens

10 ianuarie, 13:33
0
540

La 1 ianuarie 2022, Franța a început să pună în circulație o nouă monedă de 2 euro pentru a marca cea de-a 20-a aniversare a monedei euro și începutul președinției franceze a Consiliului Uniunii Europene, se arată în comunicatul oficial.

Franța preia președinția CoE: A pus în circulație o monedă în acest sensFoto: caleaeuropeană.ro

Designul noii monede este alcătuit din ramuri de stejar și de măslin, care sunt menite să întruchipeze puterea, înțelepciunea și natura, transmite Știri.md cu referire la caleaeuropeană.ro.

O formă hexagonală – simbolul național al Franței – constituie fundalul, în timp ce cele 12 stele ale drapelului UE decorează marginea monedei.

Președintele Emmanuel Macron și secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Clément Beaune, au subliniat natura europeană a noii monede de 2 euro, care sărbătorește cea de-a 20-a aniversare a monedei unice, subliniind că „2022 marchează această etapă importantă, iar cetățenii francezi și ceilalți cetățeni europeni prețuiesc euro mai mult ca niciodată. 

Europenii susțin moneda unică, iar încrederea lor în ea înseamnă stabilitate, protecție și interes pentru economie, iar aceste atuuri ne-au ajutat să rezistăm crizei COVID-19″.

Clément Beaune a subliniat, de asemenea, că moneda are mai mult decât un simplu scop comemorativ, fiind „un simbol tangibil al Europei pe care toată lumea îl are în buzunar”.

Treizeci de milioane de noi monede de 2 euro, concepute de Joaquin Jimenez, gravorul-șef al Monetăriei din Paris, și bătute în orașul Pessac din sud-vestul Franței, au fost puse în circulație începând cu 1 ianuarie 2022.

Designul noii monede este alcătuit din ramuri de stejar și de măslin, care sunt menite să întruchipeze puterea, înțelepciunea și natura, transmite Știri.md cu referire la caleaeuropeană.ro.

O formă hexagonală – simbolul național al Franței – constituie fundalul, în timp ce cele 12 stele ale drapelului UE decorează marginea monedei.

Președintele Emmanuel Macron și secretarul de stat pentru Afaceri Europene, Clément Beaune, au subliniat natura europeană a noii monede de 2 euro, care sărbătorește cea de-a 20-a aniversare a monedei unice, subliniind că „2022 marchează această etapă importantă, iar cetățenii francezi și ceilalți cetățeni europeni prețuiesc euro mai mult ca niciodată. 

Europenii susțin moneda unică, iar încrederea lor în ea înseamnă stabilitate, protecție și interes pentru economie, iar aceste atuuri ne-au ajutat să rezistăm crizei COVID-19″.

Clément Beaune a subliniat, de asemenea, că moneda are mai mult decât un simplu scop comemorativ, fiind „un simbol tangibil al Europei pe care toată lumea îl are în buzunar”.

Treizeci de milioane de noi monede de 2 euro, concepute de Joaquin Jimenez, gravorul-șef al Monetăriei din Paris, și bătute în orașul Pessac din sud-vestul Franței, au fost puse în circulație începând cu 1 ianuarie 2022.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 ianuarie, 21:53
7
827

Experţii în sănătate: În scurt timp Moldova va ajunge în valul 5

8 ianuarie, 21:53
7
827

Experţii în sănătate prognozează că în foarte scurt timp ţara noastră va ajunge în valul cinci al pandemiei.

Experţii în sănătate: În scurt timp Moldova va ajunge în valul 5Foto: captură video

Asta din cauză că răspândirea Omicronului este mult mai rapidă, decât a celorlalte tulpini.

În acelaşi timp experţii îndeamnă autorităţile să se pregătească temeinic în lupta cu noua tulpină prin revizuirea protocoalelor şi punerea accentului pe tratamentul antiviral.

Studiile arată că doar antiviralele sunt eficiente în tratarea Omicronului.

În caz contrar spitalele s-ar putea umple iarăşi de pacienţi.

"O să avem o supraîncărcare a sistemului de sănătate. La această tulpină este diferenţă, dacă în valurile precedente ridicarea de la început până la vârf putea să dureze şi 10 şi 12 săptămâni, atunci cu această tulpină ridicarea se face în trei, patru săptămâni, se ajunge pe vârf.

Este cu mult mai rapid decât cu celelalte tulpini, nu avem foarte mult timp pentru manevre, discuţii", a declarat Ala Tocarciuc, expert internaţional sănătate publică.

Totodată, specialiştii îndeamnă oamenii să se imunizeze cât mai urgent cu doza booster, deoarece îi va proteja mai eficient de noua tulpină.

"Cei care au doza booster vor fi cei mai protejaţi în acest val, cei care fac booster au un titru mare de anticorpi, protecţia lor este fresh, proaspătă, cu titru mare, ei vor fi foarte protejaţi, de aceea se îndeamnă lumea ca să facă booster, de aceea îndemn şi eu să se grăbească", a declarat Ala Tocarciuc, expert internaţional sănătate publică.

În acelaşi timp, experţii spun că protocoalele naţionale privind lupta cu noul coronavirus ar trebui revizuite în baza experienţei ţărilor unde deja este prezentă noua tulpină.

Autorităţile trebuie să aprobe medicamente antivirale specifice coronaviruslui, cum ar fi pastila anti-COVID Molnupiravir, cum se practică în alte ţări.

"În cazul Omicron trebuie tratament antiviral care este anume pentru coronavirus, pentru COVID. Tratamentele virale generale nu cred că o să ajute aici, imunomodulatoare poate că da un pic", a declarat Ala Tocarciuc, expert internaţional sănătate publică.

Totuşi, epidemiologii spun că cel mai bun tratament este vaccinul.

"Toate medicamentele antivirale contra covid sunt cu mult mai toxice decât vaccinul, toate au toxicitate hepatică. Dacă vorbim de tratament antiviral şi vaccin, atunci vaccinul are mai multe avantaje. Cei care fac booster au un titru de aticorpi mari şi ei sunt cei mai protejaţi.", a declarat Ala Tocarciuc, expert internaţional sănătate publică.

Deocamdată în ţara noastră nu a fost depistat niciun caz de Omicron, iar până acum toate probele, care au secvenţiate la laboratorul din cadrul ANSP au fost confirmate la tulpina Delta.

Asta din cauză că răspândirea Omicronului este mult mai rapidă, decât a celorlalte tulpini.

În acelaşi timp experţii îndeamnă autorităţile să se pregătească temeinic în lupta cu noua tulpină prin revizuirea protocoalelor şi punerea accentului pe tratamentul antiviral.

Studiile arată că doar antiviralele sunt eficiente în tratarea Omicronului.

În caz contrar spitalele s-ar putea umple iarăşi de pacienţi.

"O să avem o supraîncărcare a sistemului de sănătate. La această tulpină este diferenţă, dacă în valurile precedente ridicarea de la început până la vârf putea să dureze şi 10 şi 12 săptămâni, atunci cu această tulpină ridicarea se face în trei, patru săptămâni, se ajunge pe vârf.

Este cu mult mai rapid decât cu celelalte tulpini, nu avem foarte mult timp pentru manevre, discuţii", a declarat Ala Tocarciuc, expert internaţional sănătate publică.

Totodată, specialiştii îndeamnă oamenii să se imunizeze cât mai urgent cu doza booster, deoarece îi va proteja mai eficient de noua tulpină.

"Cei care au doza booster vor fi cei mai protejaţi în acest val, cei care fac booster au un titru mare de anticorpi, protecţia lor este fresh, proaspătă, cu titru mare, ei vor fi foarte protejaţi, de aceea se îndeamnă lumea ca să facă booster, de aceea îndemn şi eu să se grăbească", a declarat Ala Tocarciuc, expert internaţional sănătate publică.

În acelaşi timp, experţii spun că protocoalele naţionale privind lupta cu noul coronavirus ar trebui revizuite în baza experienţei ţărilor unde deja este prezentă noua tulpină.

Autorităţile trebuie să aprobe medicamente antivirale specifice coronaviruslui, cum ar fi pastila anti-COVID Molnupiravir, cum se practică în alte ţări.

"În cazul Omicron trebuie tratament antiviral care este anume pentru coronavirus, pentru COVID. Tratamentele virale generale nu cred că o să ajute aici, imunomodulatoare poate că da un pic", a declarat Ala Tocarciuc, expert internaţional sănătate publică.

Totuşi, epidemiologii spun că cel mai bun tratament este vaccinul.

"Toate medicamentele antivirale contra covid sunt cu mult mai toxice decât vaccinul, toate au toxicitate hepatică. Dacă vorbim de tratament antiviral şi vaccin, atunci vaccinul are mai multe avantaje. Cei care fac booster au un titru de aticorpi mari şi ei sunt cei mai protejaţi.", a declarat Ala Tocarciuc, expert internaţional sănătate publică.

Deocamdată în ţara noastră nu a fost depistat niciun caz de Omicron, iar până acum toate probele, care au secvenţiate la laboratorul din cadrul ANSP au fost confirmate la tulpina Delta.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 ianuarie, 16:40
10
1 828

Experți: Intervenția rusă în Kazahstan ar putea schimba calculele lui Putin în Ucraina

8 ianuarie, 16:40
10
1 828

Vladimir Putin trebuie acum să se concentreze pe două fronturi, iar dacă situația din Kazahstan nu se va calma rapid, acest lucru i-ar putea afecta strategia din vest, acolo unde a mobilizat o uriașă armată pentru a extrage concesii din partea Occidentului, arată o analiză a Atlantic Council.

Experți: Intervenția rusă în Kazahstan ar putea schimba calculele lui Putin în UcrainaFoto: libertatea.ro

Criza din Kazahstan îi mai transmite lui Putin un mesaj: soluția retragerii din funcția de președinte, în favoarea unui post de unde să influențeze în continuare politica țării, pare acum una necâștigătoare, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Criza din Kazahstan încinge problemele geopolitice din Eurasia – de la eforturile Moscovei de a subjuga Ucraina la relația sa cu China, iar implicațiile pot fi foarte mari.

Trupele ruse, alături de cele din alte țări ale Organizațiiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) au sosit deja în Kazahstan, după apelul președintelui Kasîm-Jomart Tokaev. Acest lucru este important deoarece planul lui Putin de a reinstitui influența Rusiei în spațiul post-sovietic nu se limitează la Ucraina, Georgia și Moldova.

Contextul este complicat. În 2014, Putin a declarat că Kazahstanul este o țară artificială creată de primul ei președinte, Nursultan Nazarbaev, și că populația ei înțelege importanța relațiilor apropiate cu Rusia. Etnicii ruși reprezintă 18% din populația țării, iar aceștia trăiesc în general în nord, nu departe de granița cu Rusia, adică acolo unde se află și 60% din rezervele de hidrocarburi ale țării.

De la deja faimoasa declarație a lui Putin, aliații Kremlinului au continuat să ceară o „reunire” a Rusiei cu nordul statului central-asiatic.

Dar China are și ea propriile interese economice și investiții în Kazahstan, dar și pretenții teritoriale. Intervenția Rusiei s-ar putea dovedi importantă în relația cu China.

Apoi, pentru Kremlin, revolta din Kazahstan vine într-un moment tensionat. În jur de 100.000 de militari au fost mobilizați la granița ucraineană, în tentativa de a obține o serie de concesii din partea Kievului și a Occidentului.

Putin se află prin urmare în fața unei dileme, arată analiza Atlantic Council. Ar trebui să își continue campania de intimidare pe frontul de vest sau ar trebui să se concentreze mai degrabă pe ce se întâmplă în sud? Sau le poate face pe amândouă?

Pentru Rusia, scenariul preferat al fi cel în care misiunea CSTO va reinstitui cât mai rapid ordinea în țară. Este clar că presiunea militară de la granița ucraineană a produs rezultate, așa că Putin nu dorește să strice ceva acolo, reducând numărul de soldați.

Dacă mobilizarea inițială a trupelor CSTO se va dovedi insuficientă, iar protestele vor continua în Kazahstan, lucrurile s-ar putea complica. Poziția Moscovei în Asia Centrală s-ar putea deteriora dacă revolta va produce un guvern reformist sau dacă Tokaev se va gândi să ceară și ajutorul Chinei pentru a rămâne la putere.

În acel moment, Putin ar putea lua în calcul o retragere măcar temporară și parțială a trupelor de la granița ucraineană, pentru a le concentra în Kazahstan.

Ecuația complicată a relației cu Kazahstanul

Ce se va întâmpla în continuare în Kazahstan însă și care sunt planurile Rusiei? Moscova a considerat întotdeauna că autoritarismul regimului kazah este necesar, fiind o caracteristică stabilizatoare. Corupția a fost văzută și ea drept inevitabilă, deci tolerată.

Alte aspecte însă, cum ar fi politica externă multi-vectorială kazahă, care încerca să balanseze relațiile cu Rusia, dar și cu China sau cu Occidentul sau cu Turcia, iritau Kremlinul, arată o analiză a think-tank-ului Carnegie Moscow Center.

Președintele kazah Tokaev nu este neapărat un client al Moscovei, dar răsturnarea lui ar însemna că forțele ultranaționaliste kazahe ar putea veni la putere, urmate, posibil, de radicalii islamiști. Deci Tokaev trebuie salvat, așa cum a fost salvat și liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko.

Ceea ce ne readuce la dilema lui Putin cu privire la forma misiunii din Kazahstan. Dacă misiunea forțelor ruse se va extinde dincolo de cei 2.500-3.000 de militari mobilizați acum, asta ar putea genera sentimente ostile în rândul cetățenilor kazahi, în relație cu Moscova. Sau poate chiar o formă de rezistență.

Acest lucru s-ar putea vedea și acasă în Rusia, unde, potrivit sondajelor, cei mai mulți cetățeni se opun unei mobilizări a trupelor ruse în Kazahstan.

Există evident și o oportunitate. Dacă Rusia reușește să proptească cu succes regimul kazah, atunci acțiunea ar putea avea drept efect un Kazahstan mai apropiat de Rusia. Iar politica externă s-ar putea orienta mai clar spre Moscova, așa cum s-a întâmplat și în cazul Belarusului sau a Armeniei.

În acest moment, cel mai probabil scenariu pare a fi acesta din urmă, motiv pentru care Moscova a și dat undă verde misiunii de intervenție.

Pentru Putin, soluția Nazarbaev nu mai pare viabilă

Pentru alți experți, protestele din Kazahstan, îndreptate împotriva regimului și a lui Nursultan Nazarbaev, fostul președinte care a continuat să mențină influența prin președinția Consiliului de Securitate, sunt și un semnal direct pentru viitorul lui Putin.

După ce Nazarbaev a părăsit președinția pentru a prelua șefia acelui Consiliu de Securitate, unii observatori au sugerat că președintele rus ar putea urma modelul kazah. Într-adevăr, Putin se apropie de finalul unui nou mandat și va trebui să ia o decizie în privința felului în care va continua.

Scenele de furie din Kazahstan, unde protestatarii au dărâmat statuia lui Nazarbaev din orașul Taldikorgan, ar putea să-l determine pe Putin să concluzioneze că cedarea frâielor puterii este o strategie periculoasă.

Președintele kazah Tokaev a anunțat de altfel miercuri că îl va înlocui pe Nazarbaev la șefia Consiliului de Securitate, îndepărtându-l astfel complet pe mentorul său din sfera puterii.

„Acum Putin nu va mai fi așa de dispus să își părăsească poziția pentru un succesor”, a observat Alexander Baunov, analist al think-tank-ului Carnegie Moscow Center, citat de publicația rusă de limbă engleză The Moscow Times.

Criza din Kazahstan îi mai transmite lui Putin un mesaj: soluția retragerii din funcția de președinte, în favoarea unui post de unde să influențeze în continuare politica țării, pare acum una necâștigătoare, transmite Știri.md cu referire la libertatea.ro.

Criza din Kazahstan încinge problemele geopolitice din Eurasia – de la eforturile Moscovei de a subjuga Ucraina la relația sa cu China, iar implicațiile pot fi foarte mari.

Trupele ruse, alături de cele din alte țări ale Organizațiiei Tratatului de Securitate Colectivă (CSTO) au sosit deja în Kazahstan, după apelul președintelui Kasîm-Jomart Tokaev. Acest lucru este important deoarece planul lui Putin de a reinstitui influența Rusiei în spațiul post-sovietic nu se limitează la Ucraina, Georgia și Moldova.

Contextul este complicat. În 2014, Putin a declarat că Kazahstanul este o țară artificială creată de primul ei președinte, Nursultan Nazarbaev, și că populația ei înțelege importanța relațiilor apropiate cu Rusia. Etnicii ruși reprezintă 18% din populația țării, iar aceștia trăiesc în general în nord, nu departe de granița cu Rusia, adică acolo unde se află și 60% din rezervele de hidrocarburi ale țării.

De la deja faimoasa declarație a lui Putin, aliații Kremlinului au continuat să ceară o „reunire” a Rusiei cu nordul statului central-asiatic.

Dar China are și ea propriile interese economice și investiții în Kazahstan, dar și pretenții teritoriale. Intervenția Rusiei s-ar putea dovedi importantă în relația cu China.

Apoi, pentru Kremlin, revolta din Kazahstan vine într-un moment tensionat. În jur de 100.000 de militari au fost mobilizați la granița ucraineană, în tentativa de a obține o serie de concesii din partea Kievului și a Occidentului.

Putin se află prin urmare în fața unei dileme, arată analiza Atlantic Council. Ar trebui să își continue campania de intimidare pe frontul de vest sau ar trebui să se concentreze mai degrabă pe ce se întâmplă în sud? Sau le poate face pe amândouă?

Pentru Rusia, scenariul preferat al fi cel în care misiunea CSTO va reinstitui cât mai rapid ordinea în țară. Este clar că presiunea militară de la granița ucraineană a produs rezultate, așa că Putin nu dorește să strice ceva acolo, reducând numărul de soldați.

Dacă mobilizarea inițială a trupelor CSTO se va dovedi insuficientă, iar protestele vor continua în Kazahstan, lucrurile s-ar putea complica. Poziția Moscovei în Asia Centrală s-ar putea deteriora dacă revolta va produce un guvern reformist sau dacă Tokaev se va gândi să ceară și ajutorul Chinei pentru a rămâne la putere.

În acel moment, Putin ar putea lua în calcul o retragere măcar temporară și parțială a trupelor de la granița ucraineană, pentru a le concentra în Kazahstan.

Ecuația complicată a relației cu Kazahstanul

Ce se va întâmpla în continuare în Kazahstan însă și care sunt planurile Rusiei? Moscova a considerat întotdeauna că autoritarismul regimului kazah este necesar, fiind o caracteristică stabilizatoare. Corupția a fost văzută și ea drept inevitabilă, deci tolerată.

Alte aspecte însă, cum ar fi politica externă multi-vectorială kazahă, care încerca să balanseze relațiile cu Rusia, dar și cu China sau cu Occidentul sau cu Turcia, iritau Kremlinul, arată o analiză a think-tank-ului Carnegie Moscow Center.

Președintele kazah Tokaev nu este neapărat un client al Moscovei, dar răsturnarea lui ar însemna că forțele ultranaționaliste kazahe ar putea veni la putere, urmate, posibil, de radicalii islamiști. Deci Tokaev trebuie salvat, așa cum a fost salvat și liderul de la Minsk, Aleksandr Lukașenko.

Ceea ce ne readuce la dilema lui Putin cu privire la forma misiunii din Kazahstan. Dacă misiunea forțelor ruse se va extinde dincolo de cei 2.500-3.000 de militari mobilizați acum, asta ar putea genera sentimente ostile în rândul cetățenilor kazahi, în relație cu Moscova. Sau poate chiar o formă de rezistență.

Acest lucru s-ar putea vedea și acasă în Rusia, unde, potrivit sondajelor, cei mai mulți cetățeni se opun unei mobilizări a trupelor ruse în Kazahstan.

Există evident și o oportunitate. Dacă Rusia reușește să proptească cu succes regimul kazah, atunci acțiunea ar putea avea drept efect un Kazahstan mai apropiat de Rusia. Iar politica externă s-ar putea orienta mai clar spre Moscova, așa cum s-a întâmplat și în cazul Belarusului sau a Armeniei.

În acest moment, cel mai probabil scenariu pare a fi acesta din urmă, motiv pentru care Moscova a și dat undă verde misiunii de intervenție.

Pentru Putin, soluția Nazarbaev nu mai pare viabilă

Pentru alți experți, protestele din Kazahstan, îndreptate împotriva regimului și a lui Nursultan Nazarbaev, fostul președinte care a continuat să mențină influența prin președinția Consiliului de Securitate, sunt și un semnal direct pentru viitorul lui Putin.

După ce Nazarbaev a părăsit președinția pentru a prelua șefia acelui Consiliu de Securitate, unii observatori au sugerat că președintele rus ar putea urma modelul kazah. Într-adevăr, Putin se apropie de finalul unui nou mandat și va trebui să ia o decizie în privința felului în care va continua.

Scenele de furie din Kazahstan, unde protestatarii au dărâmat statuia lui Nazarbaev din orașul Taldikorgan, ar putea să-l determine pe Putin să concluzioneze că cedarea frâielor puterii este o strategie periculoasă.

Președintele kazah Tokaev a anunțat de altfel miercuri că îl va înlocui pe Nazarbaev la șefia Consiliului de Securitate, îndepărtându-l astfel complet pe mentorul său din sfera puterii.

„Acum Putin nu va mai fi așa de dispus să își părăsească poziția pentru un succesor”, a observat Alexander Baunov, analist al think-tank-ului Carnegie Moscow Center, citat de publicația rusă de limbă engleză The Moscow Times.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
8 ianuarie, 13:32
0
321

Experții britanici nu cred că e necesară administrarea dozei 4 de vaccin

8 ianuarie, 13:32
0
321

Comitetul Comun de Vaccinare și Imunizare (JCVI) din Marea Britanie nu crede că este deocamdată necesar să se administreze cea de-a patra doză de vaccin anti-COVID-19 populației de peste 65 de ani, având în vedere că actuala doză booster continuă să ofere o protecție puternică împotriva infectării cu noua variantă Omicron, relatează sâmbătă EFE.

Experții britanici nu cred că e necesară administrarea dozei 4 de vaccinFoto: digi24.ro

Potrivit ultimelor date ale Agenţiei britanice de securitate sanitară, pentru populaţia britanică de peste 65 de ani protecţia împotriva spitalizărilor pentru COVID-19 continuă să fie de 90% la trei luni după administrarea dozei de supra-rapel, sau booster, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

În ceea ce priveşte protecţia pentru populaţia vaccinată cu ambele doze, aceasta scade la 70% după trei luni şi la 50% la şase luni după vaccinarea cu schema completă.

În baza acestor date, experţii din cadrul JCVI au recomandat guvernului britanic să continue programul de vaccinare cu doza booster a tuturor adulţilor din ţară, în loc să administreze cea de-a patra doză categoriilor vulnerabile, precum vârstnicii de peste 80 de ani sau rezidenţii din căminele pentru bătrâni.

"Datele actuale arată că doza booster continuă să ofere niveluri înalte de protecţie împotriva formelor severe ale bolii, inclusiv pentru grupurile de vârstnici şi pentru cei vulnerabili", a declarat preşedintele JCVI, Wei Shen Lim.

Expertul a precizat că membrii comitetului au concluzionat că nu există o necesitate imediată de introducere a celei de-a doua doze booster şi că acest lucru va fi revizuit în timp, subliniind că actualele datele actuale sunt "amplu încurajatoare".

Aceste date se bazează pe un studiu elaborat de Agenţia de Securitate Sanitară din Marea Britanie, care a studiat eficienţa dozei booster la categoria de vârstă de peste 65 de ani.

Marea Britanie a raportat în ultimele 24 de ore, 178.250 de noi cazuri, în creştere cu 47% faţă de acum două săptămâni (121.371), precum şi 229 de decese asociate COVID-19.

Potrivit ultimelor date ale Agenţiei britanice de securitate sanitară, pentru populaţia britanică de peste 65 de ani protecţia împotriva spitalizărilor pentru COVID-19 continuă să fie de 90% la trei luni după administrarea dozei de supra-rapel, sau booster, transmite Știri.md cu referire la agerpres.ro.

În ceea ce priveşte protecţia pentru populaţia vaccinată cu ambele doze, aceasta scade la 70% după trei luni şi la 50% la şase luni după vaccinarea cu schema completă.

În baza acestor date, experţii din cadrul JCVI au recomandat guvernului britanic să continue programul de vaccinare cu doza booster a tuturor adulţilor din ţară, în loc să administreze cea de-a patra doză categoriilor vulnerabile, precum vârstnicii de peste 80 de ani sau rezidenţii din căminele pentru bătrâni.

"Datele actuale arată că doza booster continuă să ofere niveluri înalte de protecţie împotriva formelor severe ale bolii, inclusiv pentru grupurile de vârstnici şi pentru cei vulnerabili", a declarat preşedintele JCVI, Wei Shen Lim.

Expertul a precizat că membrii comitetului au concluzionat că nu există o necesitate imediată de introducere a celei de-a doua doze booster şi că acest lucru va fi revizuit în timp, subliniind că actualele datele actuale sunt "amplu încurajatoare".

Aceste date se bazează pe un studiu elaborat de Agenţia de Securitate Sanitară din Marea Britanie, care a studiat eficienţa dozei booster la categoria de vârstă de peste 65 de ani.

Marea Britanie a raportat în ultimele 24 de ore, 178.250 de noi cazuri, în creştere cu 47% faţă de acum două săptămâni (121.371), precum şi 229 de decese asociate COVID-19.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...