Deficit de personal în Moldova, deși peste 300.000 de persoane sunt inactive
Republica Moldova se confruntă cu un dezechilibru accentuat pe piața muncii: deși peste 300.000 de persoane sunt inactive, numeroase domenii continuă să se confrunte cu deficit de personal. Autoritățile spun că încearcă să crească gradul de ocupare prin politici de sprijin pentru tineri și familii, în timp ce sindicatele și experții atrag atenția asupra salariilor mici, muncii informale și migrației forței de muncă.
Imagine simbolDatele oficiale arată totuși unele evoluții pozitive. Rata de activitate a populației este în creștere, inclusiv în rândul femeilor, unde nivelul de ocupare a urcat de la aproximativ 44% în 2019 la peste 55% în 2025, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
Consiliera premierului pe domeniul muncii și protecției sociale, Corina Ajder, a declarat în cadrul emisiunii „Spațiul Public” de la Radio Moldova că Republica Moldova traversează un proces de ajustare treptată a salariilor, iar în ultimii ani creșterile salariale au fost mai accelerate decât în trecut.
Potrivit acesteia, salariul minim a urcat de la 4.000 la 5.000 de lei în urmă cu doi ani, iar în prezent a ajuns la 6.300 de lei. Corina Ajder a precizat că autoritățile recunosc că acest nivel rămâne insuficient pentru un trai decent, însă a amintit că Executivul și-a asumat obiectivul de a majora salariul minim până la 10.000 de lei în actualul mandat.
Sindicatele avertizează însă că nivelul redus al salariilor continuă să fie unul dintre principalii factori care alimentează migrația forței de muncă.
Vicepreședinta Confederației Naționale a Sindicatelor din Moldova, Lilia Franț, a declarat că plecarea specialiștilor formați în țară afectează direct economia, întrucât părăsesc Republica Moldova tocmai angajații în care s-a investit cel mai mult din punct de vedere profesional.
Un alt fenomen care afectează piața muncii este economia informală. Reprezentanta sindicatelor a subliniat că problema nu se limitează doar la plata salariilor „în plic”, ci ține de o cultură economică mai largă, care include și tolerarea activităților fără documentare fiscală.
La rândul său, directorul adjunct pentru cercetare al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, Stanislav Ghilețchi, a explicat că deficitul de forță de muncă și nivelul redus al salariilor sunt strâns legate de structura economiei moldovenești și de capacitatea redusă de a genera valoare adăugată.
Potrivit expertului, sectoare precum HoReCa și agricultura, bazate în mare parte pe prelucrarea primară a materiei prime, nu pot susține salarii mari, iar soluția ar fi orientarea mediului de afaceri spre domenii cu valoare adăugată mai mare.
Stanislav Ghilețchi a mai subliniat că lipsa unor salarii competitive și instabilitatea locurilor de muncă au accelerat, de-a lungul anilor, migrația populației active către statele Uniunii Europene.
Estimările arată că aproximativ 40% din populația aptă de muncă a Republicii Moldova se află în prezent peste hotare.
Diferențele salariale rămân semnificative: dacă salariul mediu lunar în Uniunea Europeană este de aproximativ 3.500 de euro, în Republica Moldova acesta se situează între 700 și 800 de euro.