De la începutul războiului din Ucraina, economia R. Moldova a scăzut cu 3,4%

Potrivit datelor Ministerului Dezvoltării Economice și Digitalizării, primele semne de revenire apar abia în 2025, când economia a crescut cu 2% în primele nouă luni ale anului, transmite Știri.md cu referire la safenews.md.

„Economia Republicii Moldova a traversat în perioada 2022 – 2024 o succesiune de șocuri externe și interne, care au generat fluctuații pronunțate ale activității economice”, au declarat reprezentanții Ministerului.

Primul impact major s-a resimțit în 2022, pe fondul crizei energetice, inflației accelerate și incertitudinilor regionale, care au redus consumul și investițiile. Agricultura a fost puternic afectată de secetă, iar industria, construcțiile și sectorul imobiliar au intrat pe un trend descendent.

„Produsul Intern Brut s-a contractat cu 4,6%, pe fondul declinului sever al agriculturii, afectate de secetă, și al reducerii activității industriale, imobiliare și de construcții”, au precizat reprezentanții Ministerului.

Inflația a atins un vârf de 30,2%, pe fondul scumpirilor la energie și materii prime.

În 2023, economia a intrat într-o fază de recuperare, însă ritmul a fost redus. Creșterea de 1,2% a fost susținută aproape integral de revenirea agriculturii, în timp ce industria prelucrătoare, construcțiile și comerțul au rămas sub presiune din cauza costurilor ridicate și a cererii slabe.

„Redresarea a fost susținută aproape integral de revenirea agriculturii, după șocul climatic din anul 2022”, au declarat reprezentanții Ministerului.

Anul 2024 a adus stagnare economică, cu un avans de doar 0,1%. O nouă secetă a redus producția agricolă și exporturile, iar contribuția negativă a exportului net a limitat impactul creșterii consumului și al investițiilor.

„Economia nu a reușit să recupereze pierderile din anii precedenți, PIB-ul cumulând o scădere de 3,4% în perioada 2022 – 2024”, au subliniat reprezentanții Ministerului,

Primele nouă luni ale anului 2025 indică o schimbare de tendință. Creșterea economică de 2% a fost susținută de agricultură, construcții și sectorul energetic. Investițiile au crescut cu 22,4%, iar consumul final a avansat cu 2,9%, rămânând principalul motor al economiei.

„A fost înregistrată creștere în majoritatea activităților economice, în special în agricultură, construcții și energie”, au declarat reprezentanții Ministerului.

Totuși, autoritățile avertizează că revenirea este fragilă. Deficitul comercial s-a adâncit, deoarece importurile au crescut mai rapid decât exporturile.

„Deficitul comercial s-a adâncit, deoarece importurile au crescut mai rapid decât exporturile, limitând impactul pozitiv al cererii interne asupra PIB”, au explicat reprezentanții Ministerului.

În paralel, inflația a scăzut treptat în 2025, ajungând la 6,8% în decembrie, pe fondul unei recolte agricole bune și al politicii monetare restrictive.

Autoritățile estimează pentru 2025 o creștere economică anuală de aproximativ 2,7%, peste estimările inițiale.

Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării a precizat că Guvernul a implementat un set complex de măsuri pentru consolidarea rezilienței economiei.

„Guvernul Republicii Moldova a implementat un set complex de măsuri economice menite să consolideze reziliența țării într-un context regional dificil, acțiunile fiind orientate spre stimularea investițiilor, susținerea mediului de afaceri, accelerarea digitalizării și aprofundarea integrării europene”, au declarat reprezentanții instituției.

Un element central a fost reducerea birocrației. Pachetul de reforme adoptat vizează peste 200 de tipuri de activități economice, cu scopul eliminării barierelor administrative, reducerii costurilor și creării unui climat mai predictibil pentru antreprenori. Potrivit estimărilor oficiale, măsurile vor aduce economii anuale de aproximativ 264 – 265 milioane de lei pentru sectorul privat.

Digitalizarea serviciilor publice pentru companii reprezintă un alt pilon al reformelor, de la înregistrare și raportare fiscală până la obținerea autorizațiilor și utilizarea semnăturii electronice.

Autoritățile au accelerat, de asemenea, alinierea legislației la standardele Uniunii Europene și au prioritizat sectoare precum agricultura, construcțiile, tehnologia informației, energia și exporturile.

„Acțiunile reflectă o abordare orientată spre stabilitate, dezvoltare durabilă și integrare europeană, creând premise pentru creștere economică pe termen lung”, au menționat reprezentanții Ministerului.

Totodată, a fost adoptată Legea freelancerilor, care urmărește sprijinirea activităților independente, reducerea poverii fiscale și administrative și facilitarea accesului la protecție socială și medicală.

Republica Moldova este una dintre economiile din Europa de Est expuse la șocuri externe, din cauza dependenței ridicate de importuri energetice, ponderii mari a agriculturii și bazei industriale limitate. Înainte de invazia rusă din februarie 2022, economia își revenea după criza pandemică, însă conflictul a schimbat rapid contextul regional.

Războiul a afectat rutele comerciale, a perturbat lanțurile logistice și a generat scumpiri la energie și materii prime. Totodată, Republica Moldova a resimțit efectele instabilității regionale, fluxului de refugiați și incertitudinilor de pe piețele externe.