„Primul motiv este unul omenesc, cumva creștinesc, pentru că acolo sunt copii, familii, bătrâni, care în toată această perioadă, în ianuarie, au înghețat. S-au aflat prin întuneric, au trăit fără apă și este datoria noastră omenească și creștinească să ajutăm acești cetățeni”, a precizat premierul, transmite Știri.md cu referire la unimedia.info.

Uniunea Europeană oferă Republicii Moldova 250 de milioane de euro, inclusiv pentru a compensa tarifele înalte la gaz și energia electrică. La rândul său, malul stâng va primi 60 mil. euro, dar numai dacă va îndeplini anumite condiționalități. Anunțul a fost făcut ieri, de comisara europeană pentru Extindere, Marta Kos, în cadrul conferinței comune cu Maia Sandu.

„Al doilea pachet de sprijin pentru malul stâng se cifrează la 60 milioane, care va fi legat de anumite condiționalități, legate de drepturile omului, condiționalități legate de ceea ce va face malul stâng, pentru a contribui și a se asigura că drepturile omului sunt respectate și multe alte condiționalități”, a precizat Marta Kos.

La 27 ianuarie, premierul Dorin Recean anunța că Uniunea Europeană va oferi Republicii Moldova un grant de 30 de milioane de euro, pentru achiziționarea volumelor de gaze naturale pentru primele 10 zile din luna februarie, ca MGRES să producă energie electrică pe care o va livra pe malul drept la costurile de până la criza energetică.

Totodată, premierul a comunicat că, Chișinăul oferă cu împrumut 3 milioane de metri cubi de gaze malului stâng al Nistrului.

Drept urmare, așa-zisele autorități din stânga Nistrului au „salutat intenția Uniunii Europene de a acorda un grant financiar de urgență regiunii în contextul crizei umanitare și energetice”. Totodată, responsabilii au „subliniat necesitatea desfășurării discuțiilor în cel mai scurt timp pentru a clarifica detaliile exacte ale propunerii menționate”.

Pe 29 ianuarie, „Moldovagaz” și „Tiraspoltransgaz” au semnat contractul de împrumut a 3 milioane de metri cubi de gaze naturale pentru susținerea funcționalității sistemului de gaze de pe malul stâng al Nistrului.

Anterior, Tiraspolul a cerut pe datorie 3 milioane de metri cubi de gaz de la Chișinău, Comisia pentru Situații Excepționale de la Chișinău urmând să examineze această solicitare, a anunțat Vadim Krasnoselski.

Deputatul BCS Grigore Novac acuză actuala guvernare că în loc să caute soluții pentru a evita o eventuală criză energetică în țară, atunci când aceasta încă nu s-a produs, „a lansat o retorică din domeniul fantasticului că suntem independenți din punct de vedere energetic”. „Toți își făceau cruce, mai ales cei din PAS, spuneau că în sfârșit am scăpat de Gazprom. Nu ne mai șantajează nimeni”,

De cealaltă parte, deputatul PAS Radu Marian declară că gazele rusești pentru regiunea transnistreană, pentru care moldovenii din estul Moldovei plătesc câte un leu metrul cub sunt ca „un drog de care trebuie să scăpăm". Tot el, însă, insistă că Gazprom „trebuie să livreze gaze naturale regiunii transnistrene, conform contractului încheiat”.

În decembrie 2024, Igor Dodon declara: „Dacă Maia Sandu nu vrea să negocieze cu Moscova, să meargă la Zelenski, sunt prieteni. Odată ce nu vom avea curent de la Cuciurgan, vor fi deconectări”.

Mai nou, Dodon a declarat că gaz pentru regiunea transnistreană s-a găsit, dar guvernarea de la Chișinău pune condiții pentru ca acesta să ajungă pe malul stâng al Nistrului: „Gazul poate să ajungă în Transnistria, dar cu tărăgănarea asta de 10 zile în care se bălbâie și Sandu și Recean, acolo oamenii îngheață”. Fostul șef de stat i-a adresat și o întrebare Maiei Sandu: „Dvs spuneți că sunteți în relații foarte bune cu Zelenski, mergeți, strigați Slava Ucraine, dar de ce nu-l rugați să permită volumele de gaz măcar pentru Moldova? Atunci și energia electrică va fi mai ieftină. Nu vrei să faceți acest lucru. Intenționat sau nu?”.

La 21 ianuarie, Ministerul Energiei anunța că Gazprom nu a făcut rezervări pe gazoductul transbalcanic pentru a transporta gaze în regiunea transnistreană nici pe februarie.

La 20 ianuarie, așa-zisul lider din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski, a declarat că Tiraspolul este gata să primească gaz prin intermediul companiei „Moldovagaz”.

Totodată, Vadim Krasnoselski a publicat scrisoarea „Tiraspoltransgaz” către „MoldovaGaz”, prin care informează că autoritățile din stânga Nistrului sunt gata să achiziționeze prin intermediul companiei gaz și să achite pentru furnizări, dar la care încă nu a parvenit niciun răspuns. Liderul de la Tiraspol s-a adresat președintei Maia Sandu și i-a cerut „să se țină de cuvânt”.

La rândul său, Maia Sandu a declarat că „MoldovaGaz s-a oferit să cumpere gaze pentru malul stâng, iar Ucraina s-a oferit să livreze cărbune. Ambele oferte au fost refuzate, la fel cum nu sunt acceptate nici ajutoarele umanitare oferite de Guvern”. „Nu cred că vor accepta, pentru că în spatele regimului stă Kremlinul”, a mai adăugat șefa statului.

Anterior, Vadim Krasnoselski, a acuzat Chișinăul de blocarea furnizării de gaz către regiunea transnistreană. „Observăm o rezistență acerbă din partea oficialilor din Republica Moldova, cu scopul de a grava criza existentă”, a menționat acesta într-o postare pe rețele adresată președintei Maia Sandu.

Premierul Dorin Recean a declarat că a avut o discuție cu așa-zisul lider de la Tiraspol, după ce ultimul a venit de la Moscova. „Obiectivul meu era să temperez spiritele și să nu admitem excaladarea situației”, a menționat prim-ministrul.

Livrările de gaz rusesc în regiunea transnistreană vor fi reluate, în curând, a declarat Vadim Krasnoselski, în cadrul unui briefing organizat după vizita sa la Moscova.

Vadim Krasnoselski a zburat, prin Aeroportul Chișinău, la Moscova, în timp ce regiunea se confruntă cu o criză energetică, după ce gigantul rus Gazprom a oprit livrarile de gaze. În context, președinta Maia Sandu a precizat că „cunoaște” despre vizită, care este încă o dovadă că nu există „impedimente din partea Chișinăului de a găsi soluții pentru criza gazelor”.

Președinta Maia Sandu a efectuat pe 9 ianuarie o vizită de lucru în Zona de Securitate a Republicii Moldova, alături de prim-ministrul Dorin Recean și vicepremierul pentru Reintegrare, Oleg Serebrian.

„S-a discutat despre probleme și soluții, iar una din ele ar fi ca Ucraina să livreze cărbuni pentru Centrala de la Cuciurgani, iar ei să achite cu energie. Chișinăul și Kievul vor discuta despre aceasta”, a menționat șefa statului, după vizită.

De cealaltă parte, localnicii din Copanca s-au arătat nemulțumiți de propunerile șefei statului de a plăti un tarif pentru curentul electric echivalent cu cel pe care îl plătesc cetățenii de pe malul drept și au aruncat mai multe replici în adresa oficialei. „În 4 ani nimic nu s-a făcut, chiar mai rău și mai rău”, „Lăsați-ne în pace cum am fost”, „La așa preț, pune-l lu'mă-ta!”, „Валите в свой Кишинёв”, „Ne vom încălzi cu tizic, dar nu vrem așa prețuri „europene””; au strigat oamenii prezenți la întrevederea cu Maia Sandu.

În regiunea din stânga Nistrului a fost instituită stare de urgență în economie, din cauza problemei livrării gazelor naturale în regiune. Decizia a fost anunțată de așa-zisul lider din stânga Nistrului, Vadim Krasnoselski.

Gazprom a oprit livrările de gaze către Moldova de la 1 ianuarie 2025 din cauza datoriilor, dar și după expirarea contractului de tranzit cu Ucraina.

Ex-ministrul Energiei, Victor Parlicov, a fost la Sankt Petersburg, pentru a purta negocieri cu Gazprom, legate de tranzitul gazelor către regiunea transnistreană. Negocierile vin în contextul riscului de a întrerupe tranzitarea gazelor rusești a teritoriului Ucrainei, din 1 ianuarie 2025, când expiră contractul între Gazprom și Naftogaz. Cu câteva zile înainte să plece în Rusia, ministrul Parlicov, a semnat, la Istanbul, împreună cu omologul său turc, Alparslan Bayraktar, un Memorandum de Cooperare în domeniul energetic”.

Între timp, Maia Sandu a fost întrebată de o jurnalistă dacă intenționează „să se implice în discuțiile cu Gazprom” pe problema asigurării cu gaze naturale. Șefa statului însă a fugit de răspuns, iar paza sa de corp a ținut jurnalista departe de șefa statului.

Parlicov a admis că Moldova ar putea fi nevoită să achiziționeze energie electrică din altă parte de la 1 ianuarie și nu din regiunea transnistreană, iar costurile vor fi mai mari: Am avut acest scenariu în calcul când ne-am pregătit de iarnă. Vom achiziționa energie electrică din altă parte, da, ne asumăm că va fi mai scump. Apelăm și la sprijinul partenerilor internaționali, fără ei nu vom putea trece de scenariul în care regiunea transnistreană nu are gaze deloc sau suficient”.

Totodată, Parlicov a anunțat că președintele Gazprom, Alexei Miller, a solicitat părții moldovenești să discute cu autoritățile din Ucraina, pentru a le convinge să continue tranzitul de gaze naturale din Rusia spre R. Moldova și după 1 ianuarie 2025.