De ce nu vedem plafonări la carburanți? Ion Sturza: Ar însemna să luăm de la pensii

În aceste condiții, orice tentativă de a ieftini carburanții ar însemna, de fapt, o redistribuire dureroasă a resurselor bugetare - de la pensii, salarii sau investiții - către pompă. O astfel de decizie ar fi nu doar ineficientă economic, ci și profund inechitabilă social, transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

Există diferențe structurale între Republica Moldova și România în ceea ce privește formarea prețurilor la carburanți. Ion Sturza a explicat că, în România, statul a intervenit prin reducerea accizelor și a TVA-ului, ceea ce a dus la o ieftinire cu aproximativ 30 de bani românești - o scădere considerată totuși nesemnificativă. În comparație, în Republica Moldova, prețurile la carburanți sunt deja mai mici, în principal pentru că nivelul taxelor incluse în preț este considerabil mai redus.

În plus, există și mai multe limite fiscale în Republica Moldova. Deoarece accizele și TVA-ul sunt deja la un nivel mai scăzut decât în România, spațiul de manevră al autorităților pentru a reduce și mai mult prețurile este restrâns. Chiar dacă statul ar elimina complet acciza sau ar diminua TVA-ul, impactul asupra prețului final ar fi relativ mic, tocmai pentru că aceste componente nu sunt atât de mari în structura prețului.

Pentru a face situația mai clară, ne putem uita la un exemplu comparativ: în România, acciza la motorină este mult mai ridicată (în jur de 10 lei), ceea ce permite reduceri mai consistente, de 3-4 lei. În schimb, în Republica Moldova, acciza este de doar aproximativ 3 lei și 60 de bani, ceea ce face imposibilă o reducere semnificativă. Din cauza acestei baze fiscale reduse, statul nostru nu poate interveni eficient pentru a ieftini carburanții în același mod precum România, de exemplu.

„În România s-a făcut o intervenție destul de serioasă din contul accizelor și TVA-ului și s-a ieftinit cu 30 de bani românești. Nesemnificativ. Deci, noi avem prețurile la carburanți mult mai jos, inclusiv decât în România, pentru că componenta impozitelor, accizelor și TVA-ului este mult mai mică decât în România - practic dublu mai jos. Dar, pe de altă parte, acesta este un spațiu foarte limitat fiscal. Noi putem să scoatem toată acciza și să reducem și TVA-ul, dar nu va fi o scădere prea mare. Ca să înțeleagă cetățenii, când ai acciză de 10 lei la motorină, cum este în România, poți să scoți 3 sau 4 lei. Or, noi avem acciză de 3 lei și 60 de bani. Deci, nu merge”, a explicat Sturza.

Fostul prim-ministru a evidențiat faptul că Republica Moldova dispune de un spațiu fiscal mult mai limitat comparativ cu alte state, ceea ce restrânge capacitatea Guvernului de a interveni în economie. Or, Chișinăul și-a asumat deja un deficit bugetar de aproximativ 6%, ceea ce înseamnă că orice măsură suplimentară de susținere financiară ar necesita realocarea resurselor din alte domenii esențiale.

În acest context, Ion Sturza a argumentat că ar fi atât economic ineficient, cât și social injust ca statul să reducă prețurile la carburanți prin sacrificarea cheltuielilor pentru pensii, salarii, servicii publice sau investiții. Practic, o astfel de decizie ar însemna redistribuirea unor resurse limitate către un grup restrâns de beneficiari, cei care consumă carburanți, în detrimentul interesului general al societății.

„Și spațiul fiscal al Republicii Moldova este cu mult mai mic decât în alte state. Noi avem un deficit în buget, astăzi, asumat de 6%. Asta ar însemna ca noi să luăm din altă parte - de la pensii, salarii, servicii, investiții - și să dăm la pompă. Și economic este absurd, și nici social nu este corect să împărțim ceea ce nu aparține celor care își fac plinul la pompă”, a subliniat fostul prim-ministru al Republicii Moldova.

Ex-premierul spune că, în contextul unor resurse limitate, prioritatea statului trebuie să se mute către consolidarea rezilienței prin punerea în prim-plan a sectoarelor esențiale pentru funcționarea societății, în special a alimentației. Astfel, sprijinul nu ar trebui direcționat către consumul general de carburanți, ci către agricultură, prin mecanisme precum subvenții directe sau rambursarea accizelor și TVA-ului pentru combustibilul utilizat în acest sector.

Totodată, această logică poate fi extinsă și asupra infrastructurii critice, cum ar fi transportul public urban și interurban, care are un rol fundamental în menținerea funcționării economiei și a mobilității populației. Intervențiile statului ar putea fi justificate în aceste domenii, dar ele trebuie să fie țintite și bine calibrate, nu universale.

În ceea ce privește restul populației, mesajul este unul realist și chiar auster: cetățenii trebuie să se adapteze noilor condiții economice. Fostul premier încurajează comportamente de economisire și responsabilitate individuală, de la reducerea consumului, la utilizarea mai eficientă a resurselor și ajustarea stilului de viață.

Sturza a insistat asupra faptului că nu este realist ca oamenii să se aștepte la soluții facile sau la intervenții masive ale statului care să compenseze integral creșterea prețurilor, subliniind că această criză necesită atât politici publice bine țintite, cât și o schimbare de mentalitate la nivel societal.

„Ceea ce trebuie de făcut, eu cred, este să avem grijă de componentele de reziliență a țării. Unul dintre este alimentația, produsele alimentare. Și aici, ajutorul agriculturii prin subvenții directe, deci nu la pompă, dar la agricultori sau rambursarea accizei și a TVA-ului plătit la pompă printr-un anumit mecanism, trebuie făcut. La infrastructura critică, cum ar fi transporturile importante, urbane și interurbane, s-ar putea de făcut lucrurile acestea, dar trebuie să fie nu pentru toți, trebuie să fie pentru ceea ce ne dă nouă reziliență. Pentru ceilalți, sfatul meu este să facă rezerve, să meargă cu viteză mai mică, să mai lașe mașina acasă, să mai stingă becurile. Asta e realitatea. Oamenii trebuie să fie realiști și să nu aștepte că cineva o să le toarne azi gratis motorină la pompă, inclusiv agricultura”, a punctat Ion Sturza.