De ce Moldova este una dintre codașele regiunii la atragerea de investiții greenfield
În perioada 2015-2024, Republica Moldova a înregistrat, în medie, doar 6,4 proiecte Greenfield pe an – un nivel apropiat de Albania (5.6) și Muntenegru (7.5), dar de 2-3 ori mai puțin decât Armenia, Azerbaidjan sau Georgia și de circa 10 ori mai puțin decât Lituania – arată Studiul 4.0 Impactul investițiilor străine directe (ISD) asupra economiei, lansat de Agenția de Investiții, în parteneriat cu Asociația Investitorilor Străini.
Foto: mold-street.comPotrivit studiului, proiectele Greenfield sunt un indicator central al competitivității unei economii, deoarece contribuie direct la extinderea capacităților productive, la crearea de locuri de muncă, la diversificarea sectorială și la transferul de tehnologie, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.
Principala destinație a proiectelor Greenfield
În ultimul deceniu, industria prelucrătoare a fost principala destinație a proiectelor Greenfield din Republica Moldova, în special segmentele automotive și electrotehnic. Aici investitorii germani și japonezi sunt cei mai activi, potrivit monitorului internațional fDi Markets.
Autorii studiului constată că, deși investitorii străini operează cu standarde înalte, impactul lor asupra economiei rămâne limitat deoarece proiectele atrase se concentrează în segmente de producție cu tehnologie redusă. Totodată, valoarea adăugată generată local este modestă, iar legăturile dintre companiile ISD și furnizorii locali sunt insuficient dezvoltate.
„Prin urmare, deficitul Moldovei nu este doar de număr de proiecte, ci și de proiecte cu un profil tehnologic și economic mai avansat. Moldova atrage puține proiecte, dar relativ mari ca dimensiune. Un aspect pozitiv îl constituie valoarea investițiilor Greenfield atrase”, se menționează în studiu.
Conform analizei, în perioada 2015-2024 valoarea medie per proiect în Republica Moldova a fost de 33.4 milioane de dolari – un nivel comparabil cu România și Macedonia de Nord, dar superior Estoniei și Lituaniei (care atrag multe proiecte, dar de dimensiuni mai mici) și similar modelelor din Albania, Azerbaidjan sau Muntenegru, unde investițiile sunt puține, dar capital-intensive.
„Acest profil sugerează că Moldova atrage în special proiecte mari, orientate spre capacități productive (capital-intensive), chiar dacă nu reușește să genereze un flux mai diversificat și mai numeros de investiții”, se precizează în studiu.
În opinia autorilor, performanțele sub media regională, în ceea ce privește numărul proiectelor Greenfield, reflectă dificultatea Moldovei de a transforma avantajele sale competitive în investiții noi.
Accelerarea reformelor structurale
Țările care au reușit să avanseze – Lituania, Estonia sau Georgia – au implementat reforme structurale consistente, orientate spre:
- digitalizare și simplificare a procedurilor administrative;
- modernizarea infrastructurii industriale;
- politici proactive de promovare a exporturilor;
- dezvoltarea ecosistemelor de inovare;
- integrarea companiilor locale în lanțuri valorice internaționale.
Potrivit studiului, pentru ca Republica Moldova să reducă decalajul față de economiile performante ale regiunii, „este necesară accelerarea reformelor structurale, dezvoltarea de zone industriale moderne, întărirea instituțiilor de promovare a investițiilor și, mai ales, crearea unui ecosistem care să permită atragerea nu doar a unor proiecte mari, ci și a unui număr mai amplu și diversificat de investiții Greenfield”.
În absența acestor măsuri, Republica Moldova riscă să rămână la periferia lanțurilor valorice regionale, cu beneficii limitate în termeni de tehnologie, productivitate și spillover către economia locală, concluzionează autorii.