De ce Moldova are nevoie de un Acord cu Fondul Monetar

Reprezentantul permanent al FMI în Republica Moldova, Volodimir Tulin, precizează că „pe parcursul vizitei, misiunea va purta discuții cu autoritățile în contextul evaluării Programului susținut de FMI prin mecanismele de finanțare ECF (Mecanismul extins de creditare) și EFF (Mecanismul de finanţare extinsă), transmite Știri.md cu referire la jurnal.md.

Ultima tranşă de la FMI

Misiunea va analiza evoluțiile recente din economie și progresul atins în implementarea programului, va actualiza prognoza macroeconomică și va discuta cu autoritățile despre politicile macroeconomice pe viitor”.

O misiune de lucru a FMI a fost la Chișinău în perioada 25-29 martie 2019, când a „actualizat informația privind evoluțiile economice recente și a discutat politicile promovate de autorități pentru menținerea stabilității macroeconomice și bugetar-fiscale”.

Ultima evaluare a Programului Republicii Moldova cu FMI a fost efectuată în a doua jumătate a lunii martie a anului 2018, când s-a ajuns la un acord la nivel de personal privind cea de-a treia evaluare. 

Un an în urmă, pe 29 iunie 2018, Consiliul de directori executivi al FMI finaliza a treia evaluare a programului, ca urmare Republica Moldova a primit o nouă tranșă în sumă de circa 33,8 milioane de dolari. Ulterior, finanțarea a fost suspendată.

Menționăm că în anul 2019 expiră Acordul cu FMI de susținere și monitorizare a reformelor economice și financiare, iar autoritățile de la Chișinău mai speră să obțină și ultima tranșă din acest credit.

De ce Moldova are nevoie de un Acord cu FMI

Demarat la sfârșitul anului 2016, Acordul reprezintă în continuare principala ancoră a guvernării (foste şi actuale), atât în contextul angajamentelor de a consolida stabilitatea economică și financiară, cât și în ceea ce privește dialogul cu partenerii externi.

Potrivit unei analize Expert-Grup, până la finele anului trecut, acțiunile de reforme nu s-au abătut semnificativ de la programul agreat, fapt confirmat de aprecierile pozitive din cadrul misiunilor de evaluare și de debursările permanente.

"Astfel, reabilitarea sistemului bancar, stabilitatea finanțelor publice sau menținerea unui nivelul redus de creștere a prețurile sunt realizările cel mai des menționate. Cu toate acestea, o serie de restanțe s-au acumulat în același timp cu manifestarea unor noi riscuri", susţineau economiştii de la Expert-Grup.

De asemenea, obiectivele atinse încă nu sunt pe deplin ireversibile, fapt ce determină acumularea de noi riscuri, printre care diminuarea rolului sistemului bancar în finanțarea economiei, degradarea mediului concurențial sau instabilitatea sectorului energetic în condițiile în care transparența și guvernanța nu sunt pe deplin asigurate.

Experiența anilor 2012 - 2015 denotă că o situație fără un Acord cu FMI, corelată cu criză politică, este o combinație periculoasă pentru economia și securitatea țării, or perioada următoare nu se prezintă a fi diferită ținând cont că în câteva luni urmează alegerile parlamentare iar recuperarea banilor fraudați nu avansează.