Cum au fost distribuite agricultorilor motorina din România și ajutoarele din Rusia

Anul agricol 2020 a avut un impact negativ asupra activității agricultorilor din Moldova, din cauza secetei pedologice prelungite, care a afectat atât culturile de toamnă, cât și cele de primăvară, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Ajutoare de 463 de milioane de lei

În vederea atenuării consecințelor calamității naturale, autoritățile au efectuat intervenții directe, prin acordarea compensațiilor și ajutorului umanitar agricultorilor afectați, din trei surse de finanțare în valoare totală de 462,8 milioane de lei.

Astfel, prin derogare de la prevederile legale, din mijloacele Fondului național de dezvoltare a agriculturii și mediului rural au fost alocați 324 de milioane de lei; din contul asistenței financiare nerambursabile acordate de Federația Rusă au fost alocate 275 de milioane de ruble rusești, echivalentul a 59,7 milioane de lei, și din contul ajutorului umanitar acordat cu titlu gratuit de Guvernul României – 6.000 de tone de motorină în valoare de 79,1 milioane de lei.

Potrivit auditului Curții de Conturi, termenele restrânse de realizare a sarcinilor delegate actorilor implicați în procesul de gestiune a mijloacelor destinate acordării compensațiilor și ajutorului umanitar au generat un șir de deficiențe și neconformități.

Date neveridice, dosare neconforme și conflicte de interese

"Astfel, unele dosare de subvenționare pentru acordarea compensațiilor și ajutorului umanitar conțin acte de constatare cu date neveridice și nejustificate documentar, ceea ce poate condiționa validarea dosarelor neconforme; situația este generată de faptul că AIPA nu deține instrumente de verificare a corectitudinii datelor din actele anexate la dosarele solicitanților", susțin auditorii.

Controlorii au depistat că aplicarea neuniformă de către AIPA a prevederilor legale față de termenele-limită de acceptare a dosarelor a determinat favorizarea unor beneficiari, prin extinderea cu o zi a termenului de depunere și defavorizarea altora, termenul-limită de depunere fiind diminuat cu o zi.

În plus, capacitățile reduse de stocare în Sistemul informațional automatizat „Evidența solicitanților și beneficiarilor de subvenții” al informațiilor din dosarele depuse a determinat, prin derogare de la prevederile legale, introducerea de către AIPA în SIA doar a informațiilor strict necesare pentru validarea dosarelor.

Potrivit Curții de Conturi, modificările operate în unele hotărâri de Guvern pe parcursul implementării acestora, și anume excluderea obligațiunilor de a justifica deținerea în proprietate sau folosință a terenurilor agricole afectate de calamitățile naturale, a limitat AIPA în acțiuni privind validarea suprafețelor terenurilor indicate de către solicitanți.

În această situație a persistat riscul de acordare dublă a mijloacelor financiare, atât proprietarilor, cât și gestionarilor pentru aceleași suprafețe afectate.

Astfel, cantitatea de motorină distribuită unor producători agricoli a fost majorată față de cea aprobată, ca urmare a aplicării unilaterale a densității medii a motorinei utilizate pentru transformarea din kg în litri, de către distribuitor, în lipsa coordonării deciziilor sale cu Agenția Rezerve Materiale (ARM).

Unii producători agricoli au recepționat de la 3,5 litri până la 454 de litri de motorină mai mult față de cât a fost calculat.

Totodată, se atestă prezența unui vid regulator privind acțiunile care urmează a fi întreprinse în condițiile în care beneficiarul considerat eligibil refuză să-l primească, a decedat sau se află peste hotare.

Au rămas nevalorificate 2,57 tone de motorină, care nu poate fi redistribuită, din cauza unui vid în cadrul regulator.

Au fost depistate și 44 de dosare cu suspiciuni privind încălcarea regimului juridic al conflictelor de interese, mărimea ajutoarelor financiare/umanitare acordate constituind 5,1 milioane de lei.

Potrivit Curții de Conturi, cadrul normativ-legal ambiguu include mai multe prevederi necorelate între ele privind declararea fenomenului natural „secetă”, urmând a fi întreprinse măsuri pentru armonizarea prevederilor și elaborarea unor indicatori și praguri pentru acestea, pentru a putea determina tipul de secetă și nivelul ei.

Republica Moldova este vulnerabilă la schimbările climatice, iar impactul acestora asupra agriculturii prezintă o preocupare deosebită, agricultura fiind o sursă majoră de venit pentru o mare parte a populației Republicii Moldova. Peste jumătate din populația țării locuiește în zonele rurale și circa o treime din forța de muncă lucrează în agricultură.