Cum a evoluat economia Moldovei la 34 de ani de independență

În acest sens, Mold-Street.com a analizat evoluția unor indicatori și fenomene din domeniul socio-economic, pentru a vedea unde suntem și care sunt perspectivele de dezvoltare, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

De ce în 2024 economia Moldovei este cu 16,9% mai mică comparativ cu anul 1990?

Primul deceniu de independență a reprezentat un fiasco continuu pentru economia moldovenească, astfel încât, către anul 2000, valoarea PIB-ului consemnat reprezenta doar circa a treia parte (35,4%) din rezultatele anului ce a precedat independența – 1990.

Pierderea în această perioadă a peste 60 la sută din economie a fost condiționată de mai mulți factori, printre care: dependența industriei de complexul sovietic; războiul moldo-rus din regiunea transnistreană; privatizarea contra bonuri patrimoniale, care s-a dovedit un eșec de proporții cu multe fraude; ritmul lent de trecere la mecanismele economiei de piață ș.a.

În anii 2000, pe fondul stabilității regionale și a creșterii substanțiale a volumului de remiteri de la moldovenii care munceau peste hotare, economia moldovenească a recuperat o parte din decalajul pierdut, astfel încât PIB-ul real din 2010 era la 58,3% din nivelul anului 1990. În anul 2024 economia noastră se afla la nivel de 83,1% din nivelul anului 1990.

În ultimii 15 ani, țara noastră a obținut regim liberalizat de vize și Acord de Liber Schimb Cuprinzător și Aprofundat (DCFTA) cu Uniunea Europeană (UE), precum și statutul de țară candidat la UE (2022).

Aceste oportunități istorice pentru țara noastră nu au fost valorificate pe deplin, din cauza unor fenomene interne și externe precum: Furtul Miliardului, perioada „statului capturat”, impactul războiul de agresiune dus de Federația Rusă în Ucraina, inflația globală de după pandemie, șantajul energetic al Rusiei.

Pentru comparație, economia României este de peste 2 ori mai mare în termeni reali față de anul 1990 (204,6%). Aceste date explică și percepția publică a oamenilor de rând, care își amintesc de începutul anilor 90, când Republica Moldova avea un nivel de dezvoltare superior celui din România, situație care s-a inversat mai ales după accederea României în NATO și Uniunea Europeană.

Populația, mai puțină și insuficient adaptată la noua realitate demografică

Conform rezultatelor finale ale Recensământului populației și locuințelor (RPL) din 2024, numărul populației cu reședință obișnuită la data de referință a recensământului (8 aprilie 2024) a constituit 2 409,2 mii de persoane. Dacă ne raportăm la rezultatele recensămintelor precedente (1989 – 3,65 milioane, 2004 – 3,33 milioane și 2014 – 2,78 milioane), putem constata că în această perioadă țara noastră a pierdut peste un milion de locuitori.

Totodată, estimările Organizației Națiunilor Unite privind migrația netă (numărul imigranților minus numărul emigranților, incluzând atât cetățeni, cât și non-cetățeni) arată că în perioada 1991-2000 Republica Moldova a avut mai puțin cu 358.000 de locuitori, în perioada 2001-2009 numărul populației s-a redus cu 570.000 de locuitori, în timp ce în perioada 2010-2019 migrația netă a fost de 624.000. În perioada 2020-2024, migrația netă s-a menținut în trendul negativ cu - 23.000 de persoane, acest rezultat fiind influențat decisiv de afluxul de refugiați ucraineni care au fugit de război.

În pofida acestor evoluții demografice, statul nostru refuză încă să se adapteze pe deplin la noile realități.

De exemplu, potrivit rezultatelor de la ultimele 4 recensăminte, numărul orașelor și comunelor recenzate (fără stânga Nistrului) a scăzut cu doar 2 unități: de la 899 în 1989 – la 897 în 2024. La fel, sunt notorii campaniile populiste ale unor politicieni de a se opune optimizării numărului de școli, chiar dacă asta înseamnă irosirea resurselor publice, chiar dacă presupun o condamnare la condiții inegale de învățare pentru copii.

Venituri în creștere, dar încă departe de convergența cu statele din regiune

Deși în anul 1991 Republica Moldova avea un Produs Inter Brut per capita după paritatea puterii de cumpărare apropiat de nivelul statelor din Europa Centrală și Statele Baltice (85,7%), colapsul economic din primul an de independență a dus la faptul că în anul 2001 Moldova avea acest indicator la nivelul de doar 30,6% față de statele date.

În anul 2009, PIB-ul per capita, după paritatea puterii de cumpărare din Moldova, era la nivel de doar 29,6% față de Europa Centrală și Statele Baltice, în pofida elogierii frecvente a guvernării din perioada 2001-2009 pentru rezultatele obținute. În anul 2024 țara noastră se afla la un nivel de 37,6% în raport cu statele date, progresele de recuperare din ultimii 15 ani rămânând încă modeste.