point Logo
main logo
main logo
959

Cum a ajuns Moldova, o țară agrară, să vândă roșii din Turcia și cartofi din Belarus

Deși Republica Moldova produce anual sute de mii de tone de fructe și legume și este considerată o țară agrară, piețele și rafturile magazinelor sunt dominate, în această perioadă, de produse importate din Turcia, Albania, Polonia, Belarus, Spania sau chiar Rusia. Experții, agricultorii și autoritățile explică situația prin costurile ridicate de producție, lipsa unei logistici eficiente și imposibilitatea fermierilor moldoveni de a asigura livrări constante în extrasezon.

Cum a ajuns Moldova, o țară agrară, să vândă roșii din Turcia și cartofi din BelarusColaj: zdg.md

La sfârșitul lunii aprilie, inclusiv în Piața Centrală, unde cumpărătorii caută de obicei produse autohtone, majoritatea fructelor și legumelor proveneau din import. Cei mai mulți comercianți au indicat Turcia drept principala țară de origine pentru roșii, iar alte produse veneau din Grecia, Albania, Belarus sau chiar Federația Rusă, transmite Știri.md cu referire la zdg.md.

„Acum sunt doar din Turcia”, a spus un vânzător întrebat despre roșii.

O altă comercianță a răspuns ironic: „Rusia, unde ați văzut moldovenești?”, atunci când a fost întrebată despre originea cartofilor.

Situația este similară și în supermarketuri. În unele magazine, roșiile, morcovii și dovleceii sunt în mare parte din Turcia, vinetele din Spania, cartofii din Franța, iar castraveții și varza din Albania. Printre puținele produse autohtone identificate s-au numărat sfecla, ceapa și merele moldovenești. În alte magazine, majoritatea produselor provin din import: roșii și ardei din Turcia, ridichi din Italia, vinete din Spania sau struguri din Brazilia și Chile.

Președintele Asociației Moldova Fruct, Vitalie Gorincioi, afirmă însă că produsele moldovenești sunt prezente pe piață, iar importurile apar în special atunci când nu există producție locală.

„Importurile apar doar când nu există produs local. În rest, produsele locale sunt preferate”, susține Gorincioi. 

Acesta afirmă că una dintre cele mai mari probleme este lipsa unei logistici bine organizate și a centrelor regionale de colectare și distribuție.

„Nu este normal să transporte cineva marfa de la Edineț la Chișinău sau Cahul. Trebuie organizate centre regionale”, a explicat el.

Expertul spune că prețurile produselor locale sunt influențate direct de costurile de producție și de calitate. În perioadele când oferta este redusă, acestea pot fi mai scumpe decât produsele de import.

„Roșiile moldovenești pot costa 200 de lei kilogramul, iar cele turcești – 90 de lei”, a menționat Gorincioi.

La rândul său, președintele Asociației Producătorilor și Exportatorilor de Legume, Daniela Avraman, spune că R. Moldova nu poate concura cu state precum Turcia, Egipt sau Macedonia în perioada rece a anului, din cauza costurilor foarte mari pentru încălzirea serelor.

„Noi nu trăim în Turcia, în Antalya, ca să avem temperaturi blânde și să putem crește ușor. Avem ierni destul de reci și ne adaptăm în funcție de timp”, a declarat Avraman.

Aceasta afirmă că importurile sunt inevitabile în extrasezon și susține că, în perioada vară-toamnă, piața locală este dominată de produse autohtone, existând chiar surplus de marfă.

Potrivit Danielei Avraman, în ultimii ani situația agricultorilor s-a îmbunătățit, iar autoritățile consultă mai des asociațiile de profil și oferă mai multe subvenții și proiecte pentru agricultori.

Secretarul de stat al Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare, Vasile Șarban, afirmă că marile rețele comerciale cer livrări constante, volume mari și produse standardizate, iar producătorii moldoveni nu reușesc întotdeauna să asigure aceste condiții.

„Lor le trebuie producție permanentă pe raft, respectarea calității și periodicitatea livrării”, a declarat Șarban.

Potrivit acestuia, lipsa cooperării dintre fermieri rămâne una dintre principalele probleme ale agriculturii moldovenești.

„Producătorii ies toți în același timp pe piață, mai ales la legume”, a explicat oficialul.

Șarban susține că statul a investit masiv în infrastructura postrecoltare și în granturi pentru grupurile de producători, însă mulți fermieri nu au continuat cooperarea după accesarea fondurilor.

În același timp, oficialul consideră că și consumatorii au un rol important în susținerea produselor locale.

„Dacă nu cerem produse autohtone, acestea nu vor apărea pe rafturi”, a spus secretarul de stat.

Datele prezentate de MAIA arată că Republica Moldova continuă să producă volume mari de fructe și legume. În 2025, producția de mere a ajuns la 447.000 de tone, cea de prune – la 114.000 de tone, iar cea de struguri – la 450.000 de tone. La legume, cartofii au însumat 148.000 de tone, ceapa – 63.000 de tone, roșiile – 40.000 de tone, iar castraveții – aproximativ 20.000 de tone.

În paralel însă, importurile rămân ridicate. Potrivit Biroul Național de Statistică, în 2025 Moldova a importat peste 18.000 de tone de roșii, majoritatea din Turcia, aproape 57.000 de tone de cartofi, în special din Polonia, Belarus și Franța, dar și mii de tone de castraveți, rădăcinoase, struguri și fructe sâmburoase din zeci de state.

În același timp, R. Moldova continuă să exporte cantități mari de fructe. Merele moldovenești au ajuns în 2025 la exporturi de peste 103.000 de tone, în special către Federația Rusă și România. Fructele sâmburoase au fost exportate în peste 50 de state, iar strugurii moldovenești au ajuns în principal pe piețele din România, Rusia și Polonia.

Citește articolul integral pe zdg.md.

zdg.md
Publicitatea ta poate fi aici