Cu cât a crescut salariul mediu în 34 de ani de Independență ai Moldovei
La 34 de ani de la declararea Independenței, economia Republicii Moldova continuă să se confrunte cu provocări majore, dar înregistrează și unele progrese. Potrivit unei analize a economistului Veaceslav Ioniță, printre cele mai vizibile evoluții se numără creșterea semnificativă a salariului mediu, care astăzi este de peste două ori mai mare decât la începutul anilor 1990 și cu aproximativ 40% mai ridicat decât în perioada sovietică.

Potrivit expertului, Produsul Intern Brut ar putea ajunge la peste 348 miliarde de lei până la sfârșitul anului 2025, în creștere cu circa 24 de miliarde față de anul trecut. Totuși, nivelul rămâne sub cel din 1991, transmite Știri.md cu referire la moldova1.md.
„Timp de 65 de ani, PIB-ul Moldovei a crescut anual cu 2%, în timp ce media globală era de 3,5%. În ultimii șase ani, creșterea a fost de doar 0,6% anual, cea mai modestă din ultimele două decenii. În 2025, optimismul ne poate aduce o creștere de 3%, dar practic încă batem pasul pe loc”, a menționat Ioniță.
Unul dintre puținele capitole unde se observă progres este salariul.
„Dacă până în 1995 salariile pe ambele maluri ale Nistrului erau aproape identice, iar până în 2016 cele din stânga erau mai mari, din 2017 situația s-a inversat. În prezent, salariul mediu pe malul drept este de cel puțin 15.800 lei, în timp ce pe malul stâng abia atinge 7.200 lei”, a explicat expertul.
Economia rămâne vulnerabilă în două sectoare-cheie: industria și agricultura. În industrie se prognozează pentru 2025 o creștere de doar 2,5%, producția fiind la 73% din nivelul anului 1991.
Agricultura, la rândul său, a fost grav afectată de crizele recente, secete și lipsa unei strategii, înregistrând o scădere medie anuală de 2,8% în ultimii trei ani. Pentru acest an, se estimează un nou regres de circa 5% față de 2024.
În ciuda creșterii salariale, migrația masivă rămâne o problemă structurală. Lipsa forței de muncă afectează potențialul de dezvoltare, subliniază Ioniță, care atrage atenția că acest fenomen frânează inclusiv valorificarea rezultatelor economice pozitive.