În același timp, doar componenta economică, și anume prețul peștelui pierdut în segmentul moldovenesc al Nistrului, este de 172 de mii de dolari pe an. Iar veniturile ratate de stat din vânzarea permiselor de pescuit recreativ sunt de aproximativ 200 de mii de dolari pe an, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Datele au fost prezentate de către directorul executiv al Asociației Internaționale a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS, Ilia Trombițki, în cadrul unui webinar internațional despre evaluarea serviciilor ecosistemice ale bazinelor hidrografice.

Directorul executiv Eco-TIRAS a declarat că efectuarea unor astfel de evaluări este extrem de dificilă din cauza lipsei de date ce pot fi utilizate ca bază pentru calcule. Observațiile de mediu colectate sunt incomplete și fragmentare. Potrivit doctorului în biologie, contrar Convenției de la Aarhus, țările impun tarife ridicate pentru obținerea informațiilor, ceea ce le face inaccesibile, iar colectarea și stocarea – fără sens. Atât organizațiile internaționale, cât și comunitatea științifică suferă din cauza acestui lucru.

Ilia Trombițki a precizat că o altă problemă șine de slaba înțelegere a esenței serviciilor ecosistemice de către factorii de decizie și de populație. Flagelul țărilor CSI este poluarea râurilor. Dar daunele cauzate sunt calculate doar prin numărul de pești uciși, în timp ce alte servicii ecosistemice pierdute ale râului nu sunt luate în considerare. Or, ca urmare a hidroconstrucției, morfologia râurilor este perturbată, ceea ce nu este deloc luat în considerare.

Elchin Sultanov, de la Societatea Ornitologică din Azerbaidjan, a menționat că bazinul fluviului Kura ocupă mai mult de 95% din teritoriul Azerbaidjanului. Pe râul Kura a fost creată o cascadă de rezervoare mari, iar pe afluenții acestui râu au fost create peste 20 de centrale hidroelectrice mici și mijlocii. Majoritatea covârșitoare a acestor structuri au fost construite în timpul perioadei sovietice, fără a lua în considerare consecințele asupra mediului.

Nu s-au creat pasaje de pește pe niciunul dintre ele; ca urmare, reproducerea sturionilor și a altor pești valoroși în condiții naturale a fost practic curmată. Multe lacuri naturale și sisteme de apă s-au uscat, iar în locul lor au apărut sau s-au extins altele, ceea ce, în general, nu numai că a deranjat echilibrul apei în aproape întregul bazin al râului Kura, dar a dus și la schimbări ale peisajelor, la o scădere a productivității ecosistemului și la deteriorarea condițiilor de viață ale populației în mai multe locuri.

Expertul este de părere că aplicarea abordării ecosistemice va restabili sau va îmbunătăți, cel puțin parțial, calitatea ecosistemelor, uniformizând, acolo unde este posibil, echilibrul apei și va îmbunătăți condițiile de viață ale populației în zonele supuse unor schimbări de mediu la scară largă.

Webinarului internațional „Evaluarea serviciilor ecosistemice ale bazinelor hidrografice – oportunitate de a evalua impactul real al hidroenergiei asupra mediului” a fost desfășurat la finalizarea proiectului „Impactul hidroenergiei asupra ecosistemelor fluviale și a serviciilor ecosistemice – câteva rezultate ale proiectului internațional implementat în cadrul schemei de re-grantare a Forumului societății civile în Parteneriatului Estic al Uniunii Europene”.

Conținutul său este responsabilitatea Asociației Internaționale de Mediu a Păstrătorilor Râului Eco-TIRAS și a partenerilor de proiect și nu reflectă neapărat opiniile Uniunii Europene.