Combaterea corupției politice, un eșec? Ce arată statisticile CEC

Aceste date se conțin Raportul CEC pentru anul 2024 privind finanțarea partidelor politice, a campaniilor electorale și a grupurilor de inițiativă, aprobat, în ședința comisiei de vineri, 31 mai 2025, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Bugetele oficiale ale partidelor mai mici decât cele reale

Potrivit datelor publicate de CEC, din suma totală oficială de 70,2 milioane lei, circa 52 milioane lei - reprezintă alocațiile de la bugetul de stat, 1,67 milioane - sunt cotizații ale membrilor de partid, 11,4 milioane lei - reprezintă donații din partea persoanelor fizice și 2,1 milioane lei - donații din partea persoanelor juridice.

Valoarea donațiilor sub formă de proprietăți, bunuri, servicii gratuite sau în condiții mai avantajoase decât valoarea comercială a fost de circa un milion de lei, iar venitul obținut de către partide în urma activităților economice desfășurate reprezintă suma de 2,2 milioane lei.

În raport se mai menționează că, având în vedere competența instituției de inițiere a proceselor contravenționale, pe parcursul anului 2024, agenții constatatori ai Comisiei au inițiat 159 de acțiuni contravenționale.

„Comisia constată un progres semnificativ, atât cantitativ, cât și calitativ, în eforturile partidelor politice și a competitorilor electorali de a se conforma cadrului legal. Acest progres se datorează, în mare parte, implicării active a autorității electorale de identificare, examinare și sancționare a încălcărilor constatate”, se arată în comunicatul CEC.

Raportul urmează a fi publicat pe pagina web a Comisiei și transmis Parlamentului, dar datele publicate de CEC denotă diferențe uriașe între cifrele oficiale și cele reale, ale finanțării partidelor politice și campaniilor electorale.

Miliarde de lei din Rusia

De exemplu la începutul lunii octombrie 2024, Procuratura Anticorupție comunica că sume estimate la peste 240 milioane lei (circa 14 milioane de dolari) au ajuns din Rusia în Moldova, doar în luna septembrie, pentru finanțarea mai multor persoane ce urmau să facă agitație pentru un anumit candidat la prezidențiale și împotriva integrării europene la referendumul din 20 octombrie 2024.

Suma de 240 milioane lei, este de circa 3,5 ori mai mare decât suma anunțată de CEC, pentru tot anul 2024. 

Mai mult. Pe 24 octombrie 2024, șeful Inspectoratului General al Poliției (IGP), Viorel Cernăuțeanu anunța că doar în septembrie și o parte din luna octombrie, circa 39 de milioane de dolari au fost transferați din Rusia în Republica Moldova cu scopul de a corupe alegătorii fiind finanțate partide și grupuri de persoane.

Suma anunțată de șeful Poliției este de 10 ori mai mare decât cifrele din raportul CEC.

Ulterior valoarea sumelor vehiculate de autorități că ar fi fost injectate anul trecut în finanțarea unor partide și susținerea unui candidat la președinție a crescut exponențial. De exemplu la începutul lunii noiembrie 2024, deja Șeful SIS, Alexandru Musteață a comunicat că Rusia ar fi cheltuit circa un miliard de lei pentru deturnarea procesului electoral din Republica Moldova și finanțarea unor partide.

Mai apoi cifrele vehiculate au crescut la două miliarde de lei, ceea ce este de aproape 30 de ori mai mult decât suma oficială anunțată de CEC pentru finanțarea partidelor.

În consecință șefa statului Maia Sandu va constata un „eșec total în combaterea corupției politice” și va cere Guvernului și altor instituții de stat să propună schimbări în justiție, care să asigure examinarea mai rapidă a dosarelor de corupție politică și crearea Curții Anticorupție. Ultima așa și nu a fost creată.

Amintim că, după primul tur al prezidențialelor, șefa statului a declarat că Republica Moldova s-a confruntat cu „un atac fără precedent asupra democrației” și că „grupări criminale împreună cu forțe străine” ar fi încercat să „cumpere 300.000 de voturi”.