Cine sunt cei mai mari creditori externi ai Republicii Moldova

Această sumă constituie 42,6 la sută din totalul datoriei externe brute a Republicii Moldova și este cu 0,8 p.p. mai mult comparativ cu 31 decembrie 2024, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Potrivit BNM, din punctul de vedere al maturității originale, datoria externă publică pe termen lung (99,6 la sută din totalul datoriei externe publice) a fost constituită din împrumuturi, în valoare de 3.976,5 milioane euro (dintre care împrumuturile corporațiilor publice și UAT – 44,9 milioane de euro) și alocări de DST – 331,2 milioane de euro.

În același timp, datoria externă publică pe termen scurt conform scadenței reziduale, la finele trimestrului IV 2025, a totalizat 223,3 milioane de euro, dintre care 3,1 milioane euro au fost datoria contractată pe termen scurt, iar 220,2 milioane euro au constituit „datoria contractată pe termen lung, care urmează a fi rambursată timp de 12 luni din 31.12.2025”.

Ponderea cea mai mare în datoria externă publică pe termen scurt potrivit scadenței reziduale a revenit administrației publice – 95,1 la sută la finele trimestrului IV a anului 2025, fiind cu 2,2 p.p. mai puțin comparativ cu situația din 31.12.2024.

La finele trimestrului IV al anului 2025, principalul creditor al statului a fost Fondul Monetar Internațional – cu o pondere de 27,1 la sută în totalul datoriei externe publice (1,275,7 milioane de euro).

FMI este urmat de Grupul Băncii Mondiale – 26 la sută sau 1.221,6 milioane de euro (dintre care datoria față de Asociația Internațională pentru Dezvoltare a constituit 859,5 milioane de euro și datoria față de Banca Internațională pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 362,1 milioane de euro), Comisia Europeană – 15,2 la sută (715,3 milioane de euro), Banca Europeană pentru Investiții – 10,3 la sută (486,2 milioane de euro) și Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare – 7,8 la sută (366,4 milioane de euro).

Cei mai importanți creditori bilaterali sunt Guvernului Franței – cu circa 206,9 milioane de euro, urmat de Guvernul Japoniei – cu 111,5 milioane de euro și de cel al Canadei – cu 75 de milioane de euro.