main logo
3053

Cine sau ce a tras în jos PIB-ul Moldovei în primul trimestru al anului

Economia Republicii Moldova a înregistrat o descreștere (în termeni reali) cu 1,2% în primele trei luni ale anului 2025, față de trimestrul I 2024, arată datele Biroului Național de Statistică. Cu toate acestea, Ministerul Economiei rămâne optimist privind perspectivele de creștere economică.

Cine sau ce a tras în jos PIB-ul Moldovei în primul trimestru al anuluiFoto: Radio Chișinău/Imagine simbol

Astfel, Produsul Intern Brut (PIB) a constituit circa 73 de miliarde de lei (prețuri curente de piață) în trimestrul I 2025, comparativ cu nivelul de 68 de miliarde de lei din aceeași perioadă din 2024, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Factorii ce au influențat descreșterea

Potrivit BNS, în trimestrul I 2025, valoarea adăugată brută (VAB) total pe economie, cu o pondere de 85,0% la formarea PIB, s-a redus (în termeni reali) cu 1,4% față de trimestrul I 2024, contribuind la diminuarea PIB cu 1,2%.

Un impact pozitiv asupra evoluției PIB în trimestrul I 2025 față de trimestrul I 2024 l-au avut în principal următoarele activități:

  • construcții, care au influențat creșterea PIB cu 0,4%, deținând o pondere de 5,1% la formarea PIB și înregistrând o creștere a VAB în construcții cu 8,6%;
  • informații și comunicații (+0,2%), cu o pondere de 8,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 2,1%;
  • activități financiare și asigurări (+ 0,1%), cu o pondere de 3,5% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 2,4%;
  • învățământ (+0,1), cu o pondere de 8,0% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 1,3%;
  • sănătate și asistența socială (+0,1%), cu o pondere de 7,1% la formarea PIB și o creștere a VAB pe activitățile respective cu 1,1%;
  • administrația publică și apărarea, asigurări sociale obligatorii (+0,1%), cu o pondere de 4,7% la formarea PIB și o creștere a VAB cu 1,5%.

În același timp, un impact negativ asupra evoluției PIB în primele trei luni din 2025 față de aceeași perioadă din 2024 au avut în special următoarele activități:

  • industria prelucrătoare (a generat descreșterea PIB cu 0,7%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB și diminuare a VAB cu 8,7%;
  • activități profesionale, științifice și tehnice (- 0,6%), cu o pondere de 2,2% la formarea PIB și o descreștere a VAB cu 20,4%;
  • agricultură, silvicultură și pescuit (-0,2%), cu o pondere de 1,8% la formarea PIB și o diminuare a VAB pe activitățile respective cu 9,9%;
  • alte activități de servicii (-0,2%), cu o pondere de 1,5% la formarea PIB și o reducere a VAB cu 14,4%.

Astfel, scăderea din industria prelucrătoare și în special din industria alimentară, unde producția de ulei vegetal s-a prăbușit din cauza politicilor Guvernului de restricționare a importului de materie primă, a fost unul dintre principalii factori ai scăderii PIB.

Exportul de servicii în creștere

Datele statistice relevă că, din punctul de vedere al utilizărilor, contribuții pozitive asupra PIB în trimestrul I 2025 față de trimestrul I 2024 au înregistrat în principal:

  • consumul final al gospodăriilor populației (+5,2%), cu o pondere de 91,8% la formarea PIB, volumul căruia a crescut cu 6,3%;
  • formarea brută de capital fix (+3,2%) cu o pondere de 22,6% la formarea PIB și creșterea volumului cu 16,1%.

Potrivit BNS, un impact negativ asupra evoluției PIB pe utilizări a avut în principal exportul net de bunuri și servicii (-13,8%), consecință a reducerii volumului exportului de bunuri și servicii cu 6,8%, concomitent cu creșterea considerabilă a volumului importurilor de bunuri și servicii - cu 19,6%.

Creșterea exporturilor de servicii în perioada analizată cu 9,5%, ponderea cărora în PIB s-a majorat până la 15,7% și a contribuit cu 1,4% la atenuarea descreșterii PIB, susține BNS.

Ministerul Dezvoltării Economice atrage atenția asupra acestui aspect pozitiv, apreciind-ul drept important și precizând că serviciile „au ajuns să reprezinte 47,3% din totalul exporturilor”.

„Această creștere robustă a contribuit la temperarea efectelor generate de scăderea livrărilor de bunuri și confirmă tendința de transformare structurală a economiei către sectoare cu valoare adăugată ridicată”, afirmă MDED.

În pofida evoluției negative din primul trimestru, Ministerul Dezvoltării Economice își menține prognoza de creștere economică pentru anul 2025, mizând pe o redresare treptată în trimestrele următoare.

Conform estimărilor MDED, investițiile publice planificate prin Planul de Creștere, impulsul pozitiv generat de investițiile private, dinamizarea agriculturii, precum și consolidarea sectorului serviciilor vor susține o evoluție favorabilă a economiei naționale.

Expediați-ne o știre

Ați aflat ceva interesant? Împărtășiți știrea cu toată lumea!
Prin apăsarea butonului «Adăugați» D-vstră acceptați condițiile publicării