4714
3
Cine a transformat Moldova în țară duty free și controlează acest business
4714
3

Prim-ministra Maia Sandu a făcut publice pe pagina sa Facebook date care ar reprezenta o analiză a activității companiilor ce dețin magazine care funcționează în regim duty free, susţinând că aceasta e o schemă prin care se face evaziune fiscală.

Foto: Foto: moldova.org

Totodată ea a promis că şi această schemă cu magazine şi alte activităţi duty free va fi stopată, transmite Știri.md cu referire la Mold-street. 

„Vreau să aduc câteva cifre despre schema duty free. În conformitate cu materialele instituțiilor care cercetează subiectul, am aflat că între 2015-2019 volumul de import al mărfurilor la duty-free a fost de peste 2,8 miliarde de lei. Peste 75% din mărfuri se introduc ilicit pe teritoriul țării. Voi face public acest document ca să-l vadă cetățenii și presa care vor să vadă cum s-a făcut evaziune fiscală. Reiterez mesajul meu: toată lumea care are responsabilitate pentru banul public – aveți mare grijă cum vă raportați la aceste bunuri. Noi o să reușim să înțelegem și să ajungem la toți cei care au abuzat de banul public”, a spus Sandu.

„Pentru aceasta este nevoie, în primul rând, ca proiectul legii care se referă la interzicerea duty free să fie adoptat în lectură finală cât mai curând", adaugă premierul.

Amintim că la începutul mandatului său Sandu a dispus ca benzinăriile duty free, magazinele, barurile și restaurantele duty free la intrarea în Republica Moldova și în regiunea transnistreană să fie închise.

Soţiile vameşilor şi poliţiştilor, angajate la duty free

Din extrasele publicate de premier rezultă că anumite cantităţi de mărfuri nici nu se descarcă în depozitele magazinelor respective, fiind introduse în ţară, iar unele sunt transportate prin contrabandă în statele vecine (România – ţigări, Ucraina – băuturi alcoolice), după o stocare prealabilă în Republica Moldova.

Autorii susţin că o parte din scheme sunt realizate cu ajutorul angajaţilor şi şefilor magazinelor duty free (400 în total), mulţi dintre care sunt „soţii/soţiile colaboratorilor vamali şi ai poliţiei de frontieră”.

Până și un fost șef al Vămii ulterior a lucrat pentru proprietarul unei rețele de magazine duty free.

Cât pierde bugetul de stat de la magazinele lui Şor

O atenţie deosebită este atrasă activităţii magazinelor duty free la intrarea în Republica Moldova, de la activitatea cărora bugetul ratează anual venituri de 140 milioane lei.

Astfel de magazine funcţionează în Aeroportul Internaţional Chişinău şi la câteva puncte de trecerea frontierei şi sunt deţinute de companiile Dufremol şi DFM, care făceau parte din imperiul lui Ilan Şor şi erau implicate direct sau indirect şi în frauda bancară. În perioada aprilie-iunie acestea şi-au schimbat proprietarii.

Activitatea magazinelor respective a fost legalizată printr-o modificare a Codului Vamal la finele anului 2011 de majoritatea parlamentară de atunci (PLDM, PDM şi PL), care a permis de la 13 ianuarie 2012 amplasarea magazinelor duty free înaintea punctului de control al pașapoartelor în zona intrării pe teritoriul Republici Moldova.

De notat că această situație nu se regăsește în practica țărilor europene. În consecinţă, în ultimii 5 ani aceste magazine au comercializat mărfuri în valoare de 450 milioane lei, de la care nu s-a achitat nicio taxă la bugetul de stat.

Până și fostul Guvern condus de Pavel Filip a conștientizat necesitatea eliminării activității unor astfel de magazine, doar că intenția de a le interzice nu a fost dusă până la capăt.

Venituri de miliarde, taxe la buget aproape de zero

Auditorii de la Curtea de Conturi în repetate rânduri au avertizat Guvernul şi Parlamentul că „această prevedere încalcă principiul echității fiscale”, fiindcă între aceste magazine și cele din interiorul țării nu există nici o deosebire în afara scutirii de impozite și taxe. Cu toate acestea magazinele continuă să activeze.

Datele din sinteza publicată de premier relevă că toate companiile ce activează în regim obişnuit pe teritoriul Republicii Moldova achită impozite la bugetul de stat de circa 30-40% din venituri (accize, TVA, impozit pe profit etc), atunci companiile ce activează în regim duty free de doar 0,4%. În consecinţă duty free ar fi achitat anul trecut un impozit pe profit de doar 3,2 milioane de lei.

„În loc de Aeroport Chișinău poți să scrii duty free Chișinău, nici nu știi unde ai nimerit acolo. De ce românii le-au lichidat, dar la noi o jumătate de țară este duty free?”, declara revoltat în vara anului 2016, Serafim Urechean la ultima ședință condusă în funcția de președinte al Curții de Conturi.

Schema duty free din Transnistria

O altă schemă la care atrag atenţia noile autorităţi este cea desfăşurată prin magazinele duty fre din regiunea separatistă, activitatea cărora a fost legalizată de Guvernul Gaburici, în aprilie 2015, când şi-a asumat răspunderea pentru completarea Codului Vamal cu art 97(1), 97(2), 97(3) şi 97(4).

Potrivit sintezei prin intermediul acestor magazine deţinute de compania Altai OOO din regiunea separatistă, căreia la Chișinău i se prelungeşte periodic licenţa obţinută la Chişinău, se face contrabandă cîn special cu ţigări. Astfel din 2016 şi până în prezent firma Altai a efectuat 2.439 de tranzacţii de import în valoare de un miliard de lei pentru magazinele duty free. Din acestea, 400 de tranzacţii în valoare de 970 milioane lei, au fost cu produse de tutungerie.

Schemă de contrabandă cu țigări realizată cu ajutorul Guvernului Moldovei

„Datele operative arată că partea majoritară a ţigărilor se distribuie grupărilor specializate în contrabanda de ţigări spre state Uniunii Europene”, se afirmă în sinteză. Despre aceasta Mold-street.com a scris şi în acest an, dar și în trecut.

Concluzia autorilor este că e nevoie de abrogarea articolelor respective adoptate în 2015 de Guvernul Gaburici la propunerea vicepremierului de atunci Victor Osipov.

Nimeni nu a fost sancţionat

Din documentul publicat de Maia Sandu rezultă că deşi au fost „documentate cazuri de introducere ilicită în ţară a mărfurilor procurate în cantităţi considerabile de la magazinele duty free, nicio entitate duty free din Republica Moldova nu a fost sancţionată în conformitate cu prevederile art. 232 alin 1, lit. h al Codului Vamal (amendă de la 10% la 100% din valoarea mărfurilor şi altor bunuri care au constituit obiectul contravenţiei, cu sau fără retragerea licenţei)".

Ceea ce nu spun autorii este că toate aceste ilegalităţi au fost realizate cu largul suport al conducerii ţării, incluiv şefi de Guvern, parlamentari, miniştri şi şefi de instituţii publice.

În prezent pe teritoriul țării noastre există 25 de magazine duty free, dintre care 20 la ieșirea din țară, 4 la intrarea în țară și unul pentru deservirea corpului diplomatic.

În afară de Dufremol/DFM ce au făcut parte din imperiul lui Ilan Șor, o reţea de magazine duty free are şi compania Le Bridge, deţinută de omul de afaceri Franck Arif, care la începutul acestui an a privatizat Tutun-CTC.

Cât despre firma Altai din regiunea separatistă, în spatele ei ar sta persoane apropiate conducerii de la Tiraspol.

Menţionăm că anterior Curtea de Conturi a constatat că facilitățile fiscale acordate magazinelor duty free s-au majorat de patru ori în anii 2011-2015: de la 244,6 milioane lei în 2011, la 904 milioane lei în 2015.

Un atentat la duty-free?

În prezent în Parlament este examinat un proiect de lege care ar elimina facilităţile fiscale şi vamale acordate anterior magazinelor duty free, în special în cazul celor de la intrarea în ţară, fapt recomandat în trecut şi de Curtea de Conturi.

Cu toate acestea, Centrul Naţional Anticorupţie constată în expertiza anticorupţie a acestui proiect că acesta ar "atenta la unitatea conceptului de duty-free".

"Urmare a implementării proiectului vor exista unități duty-free beneficiare de facilități fiscale (amplasate la ieșirea din țară) și unități duty-free fără careva facilități fiscale (amplasate la intrarea înțară). Or, conceptul activității duty-free constă în eliberarea de anumite impozite, adică ”liber de impozite”. Astfel, abordarea duală a acestui concept este contrară principiului coerenței normelor juridice", susţine CNA.

Desigur că indiferent de situație autoritățile trebuie să acționeze în conformitate cu legislația, dar în același timp ele trebuie să elimine astfel de practici, care distorsionează concurența și aduc prejudicii uriașe bugetului țării.

Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter