Ce ar însemna unirea României cu Republica Moldova din punct de vedere economic

Acest subiect a fost abordat de mai mulți analiști pentru Ziare.com, unul dintre aceștia fiind consultantul fiscal Flavius Jakubowicz, președintele Asociației Analiștilor Financiar-Bancari din România (AAFBR), care a transmis o opinie economică privind o posibilă unire a României cu Republica Moldova, transmite Știri.md.

Acesta a arătat însă în debutul analizei faptul că intenția are caracter strict teoretic și economic și nu reprezintă o poziție politică, geopolitică sau instituțională. Astfel, evaluarea specialistului este realizată exclusiv pe baza datelor statistice oficiale disponibile public și a analizelor macroeconomice utilizate în mod curent în practica profesională și academică.

Prin urmare, transmite consultantul fiscal, scenariile menționate sunt ipotetice, orientative și nu constituie prognoze sau angajamente.

1. Context și motivație

Astfel, explică Flavius Jakubowicz, Unirea României cu Republica Moldova în sensul unei fuziuni statale complete, cu integrare economică, fiscală și instituțională, este un subiect care depășește sfera emoțional-istorică și trebuie analizat, în mod obligatoriu, prin prisma realităților economice obiective.

„Din punct de vedere strict economic, o astfel de ipoteză nu poate fi tratată simplist. Nu este suficient să adunăm PIB-urile celor două state, după cum nu putem aduna mecanic puterea de cumpărare, nivelul de trai sau productivitatea muncii pentru a obține o 'nouă' economie mai puternică. În realitate, integrarea a două economii cu niveluri diferite de dezvoltare generează fricțiuni, costuri de convergență și perioade de ajustare, uneori de durată”, explică consultantul fiscal.

Tocmai de aceea, continuă acesta, analiza de față pornește de la datele economice reale și de la modul în care acestea ar putea interacționa într-un scenariu ipotetic de unificare.

2. Dimensiunea economică și nivelul de dezvoltare

În continuare, arată specialistul, conform datelor FMI, Eurostat și Băncii Mondiale, România are, în prezent, o economie de ordinul 380–400 miliarde euro PIB nominal, în timp ce economia Republicii Moldova se situează în jurul a 16–18 miliarde euro PIB nominal.

Ceea ce înseamnă, cu alte cuvinte, adaugă acesta, că economia moldovenească reprezintă sub 5% din dimensiunea economiei românești.

„Diferența este și mai vizibilă atunci când analizăm PIB-ul pe locuitor. România se situează în jurul valorii de 19.000–20.000 euro/locuitor, în timp ce Republica Moldova se află la aproximativ 6.000–6.500 euro/locuitor, conform acelorași surse. În termeni de paritate a puterii de cumpărare, România atinge circa 77–78% din media Uniunii Europene, iar Republica Moldova rămâne în jurul 30–35% din media UE”, mai spune Flavius Jakubowicz.

Prin urmare, explică în continuare consultantul fiscal, într-un scenariu de unire, PIB-ul total al noului stat ar crește aritmetic, însă PIB-ul mediu pe locuitor ar scădea ușor față de nivelul actual al României, cel puțin pe termen scurt și mediu.

Totodată, acesta precizează faptul că acest efect este unul cunoscut în literatura economică și reflectă diferențele de productivitate și venituri, nu un regres economic propriu-zis.

3. Structura economiilor și limitele complementarității

Continuând analiza, Flavius Jakubowicz explică de asemenea că, la o primă vedere, s-ar putea argumenta că „forța” unei economii reunificate ar sta în agricultură, mai ales dacă adăugăm potențialului agricol al României vinificația Republicii Moldova, recunoscută internațional.

Pe de altă parte însă, observă acesta, datele statistice confirmă faptul că agricultura are o pondere mult mai ridicată în economia Moldovei, aproximativ 12–14% din PIB, față de România, unde agricultura contribuie cu circa 4–5% din PIB.

„Această realitate oferă, fără îndoială, o bază de complementaritate: exporturi agroalimentare consolidate, dezvoltarea turismului viticol, o identitate regională mai puternică în anumite nișe. Totuși, din perspectivă economică, trebuie spus foarte clar: agricultura nu este un motor de creștere economică sustenabilă pe termen lung în lipsa industrializării, procesării și a lanțurilor de valoare cu valoare adăugată mare”, explică președintele AAFBR.

În același timp însă, mai remarcă acesta, o economie modernă se bazează pe industrie competitivă, servicii cu valoare adăugată, tehnologie și capital uman calificat, sens în care structura economică a Republicii Moldova ar necesita investiții masive și reforme profunde pentru a converge către nivelul României, nu invers.

Citește continuarea pe ziare.com.