Câte ţigări de contrabandă se vând în Republica Moldova

Studiul care a avut ca scop principal obținerea unor date reale despre incidența țigaretelor de origine ilicită în Moldova, a arătat că din punct de vedere al provenienței, 79% din totalul țigaretelor ilegale sunt de origine „Duty-Free” sau „Cheap Whites” – țigarete „no-name”, fără timbre de acciz și fără informație pe pachet specifică produselor destinate magazinelor Duty Free, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

La Floreşti circa 27% din ţigări sunt de contrabandă

Din punct de vedere al regiunilor, zonele Nord și Sud sunt cele mai afectate de comerțul ilegal cu o incidență de 6,5% și 6,7% respectiv, urmate de regiunea Centru cu 4,5% și Chișinău cu 3,7%.

Incidența produselor ilicite este mai mare în regiunile rurale – 7,5%, decât în cele urbane – 3,6%. Canalele principale de achiziție a țigaretelor de contrabandă sunt magazinele alimentare – 61%, chioșcuri – 16%, și magazinele Duty-Free – 10%.

Raionul cu cel mai înalt nivel al pieței negre este Florești, unde s-a ajuns la un nivel de 27%. Urmează Căușeni – cu 17%, Cahul, Leova, Telenești, Soroca și Râșcani – câte 11%, urmate de Orhei – 10% și Ungheni – 9%, în timp ce celelalte raioane au un nivel de 8% sau mai puțin.

Magazinele Duty-Free nu respectă legea

Studiul mai arată că în magazinele Duty Free s-au comercializat în anul 2019 și continuă să se comercializează țigarete cu un preț mult mai mic decât Prețurile Minime de Comercializare cu Amănuntul din piața locală.

Astfel un pachet de țigarete cu filtru costă în magazinele Duty Free 5-7 lei, pe când în piața locală - 25 lei. "Diferența este enormă, iar în conformitate cu Legea Bugetului de Stat pentru anul 2019, Prețurile Minime de Comercializare cu Amănuntul ar trebui să se aplice pe tot teritoriul țării, inclusiv în magazinele Duty Free", afirmă autorii studiului. De notat că avem doar două companii ce deţin peste 20 de astfel de magazine.

Gaură de 100 milioane lei la Bugetul de stat

Potrivit lor comerțul ilegal de țigarete afectează semnificativ piața legală, iar pierderile bugetului de la neplata doar a accizei la țigarete în anul 2019 sunt estimate la peste 100 milioane. 

În condiţiile menţinerii fenomenului şi creşterii taxelor, apoi în anul 2020 prejudiciul provocat bugetului de stat poate ajunge la 120 milioane lei.

"Apariția comerțului ilegal cu țigarete în Moldova este un prim semnal de alarmă. Amintim că Moldova și-a luat angajamentul să implementeze până în 2025 Directiva 2011/64, inclusiv atingerea nivelul minim al accizei de 90 euro/1000 țigarete. În prezent, acciza minimă în ţara noastră este de aproximativ 31 euro sau 610 lei", susţin autorii.

Efectul majorării bruşte a accizei

„În Moldova, în ultimii 5 ani, acciza la țigarete a crescut foarte mult. Acest fapt a condus la scăderea considerabilă a puterii de cumpărare și este, bineînțeles, o cauză a apariției fenomenului de comerț ilegal în Moldova. Nivelul de 5,3% al pieței negre în Moldova este îngrijorător pentru operatorii legali ai pieței", susţine Dorin Pavaloi, Country Manager JTI Moldova. 

El afirmă că a sesizat mulți ani la rând autoritățile responsabile, despre riscul apariției acestui fenomen, dar comparativ cu state, precum Ucraina sau Rusia, taxarea țigaretelor a avansat vertiginos în Moldova în ultimii ani, ceea ce a stimulat comerțul ilegal.

"Trebuie să învățam din experiența autorităților române care, pentru a se alinia la nivelul UE în doar șapte ani, au crescut galopant acciza, ceea ce a dus la creșterea comerțului ilegal până la nivelul record de 36,2% în ianuarie 2010. Ulterior, vecinii noștri de la Vest au revenit la un calendar predictibil, cu măriri moderate de taxe, ceea ce a dus la creșterea veniturilor bugetare și la temperarea contrabandei. Este important să învățăm din acestea și să nu repetăm greșelile altor țări din regiune”, a adăugat managerul JTI Moldova.

Exemplele din statele care au aderat la UE în anii 2004/2007 demonstrează că majorarea accizei cu peste 5 euro/an în perioade scurte de timp (1-2 ani) au dus la perturbări radicale ale pieței în noile state membre ale UE. În 2010, nivelul pieței ilegale a ajuns la 54% în Letonia, 47% în Lituania și 40% în Bulgaria. În aceleași timp, alte state care au aderat la UE anterior, au aliniat acciza la țigarete cu nivelul minim din UE pe parcursul unor perioade de timp mai lungi.

De exemplu Spania a aliniat acciza la țigarete în 14 ani, majorarea fiind în medie de 5 euro/an, Grecia – în 17 ani (4 euro/an), iar Portugalia – în 20 de ani, sau 3 euro/an.

Ce se va întâmpla cu accizele la ţigări în 2020

"În concluzie, o politică fiscală coerentă și previzibilă într-un cadru de reglementare echilibrat, combinată cu eforturile conjugate ale autorităților de aplicare a legii sunt în măsură să elimine fenomenul comerțului ilegal cu țigarete în dezvoltare în prezent în Moldova", susţin experţii.

De notat că proiectul Legii bugetului de stat pentru anul 2020, aprobat de Guvernul Chicu, prevede unificarea cotei accizei pentru țigaretele fără filtru cu cele cu filtru şi anularea facilităților fiscale pentru produsele accizabile (ţigări şi alcool) comercializate de către magazinele duty-free.

Totodată aceasta va fi mai mare cu circa 14,8% faţă de anul 2019. Pe de altă parte Guvernul planifică ca din 2020 să fie eliminate Prețurile Minime de Comercializare cu Amănuntul a ţigărilor, ceea ce ar putea duce la alte efecte negative pentru bugetul de stat.

Datele oficiale relevă că sectorul tutunului este unul din cei mai importanți contribuabili la bugetul de stat, reprezentând peste 7% din încasările bugetare prin acciză și TVA. De exemplu pentru anul 2020 se estimează că doar din acciza la ţigări bugetul ar urma să încaseze peste 2,4 miliarde lei. În realitate veniturile ar putea fi mult mai mici, ca urmare a extinderii comerţului ilicit.

Politică fiscală incoerentă

Menţionăm că în ultimii ani statul a dus o politică incoerentă în privinţa taxării ţigaretelor şi altor produse din tutun, frecvent acordându-se facilităţi la taxe. De exemplu până în anul 2018, ţigările fără filtru aveau un regim de taxare mai lejer, acciza la ele fiind de 2-3 ori mai mică decât în cazul produselor cu filtru.

Totul sub pretextul protejării producătorului autohton şi a consumatorilor, de parcă ţigările fără filtru ar fi fost un produs social. În consecinţă aceasta a dus la creşterea abruptă a cotei acestui tip de ţigări şi la pierderi de sute de milioane lei la buget. Totodată aceasta nu a salvat de prăbuşire întreprinderea Tutun-CTC.