Câte milioane a câștigat statul din concesiunea Aeroportului Internațional Chișinău

Puține afaceri și companii din Moldova au avut un astfel de volum de plăți la bugetul de stat în această perioadă, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Totuși, autoritățile actuale, numeroși politicieni, experți și oameni simpli consideră că în urma concesionării Aeroportului statul a avut doar de pierdut, ba chiar că i s-au adus prejudicii enorme. Așa că acum se caută cine ar fi vinovat.

Olesea Stamate: Este necesară și o pedepsire a celor ce au decis concesiunea

Într-o postare de acum o lună, Olesea Stamate, președinta Comisiei juridice, numiri și imunități din Parlament, susținea că pe lângă restituirea Aeroportului Internațional Chișinău, adică anularea contractului de concesiune, este necesară și o pedepsire a celor ce au decis concesiunea.

„Chiar dacă noi considerăm că acordul a fost încheiat în mod fraudulos, statul trebuie să demonstreze acest lucru în instanță. Și tocmai de asta am inițiat un litigiu în instanță încă în 2019, în perioada Guvernului condus de Maia Sandu. În paralel, la Procuratură se investighează partea penală a aspectelor ce țin de concesionarea Aeroportului și dacă dosarul nu a fost încă transmis în instanță, urmează să fie transmis cât mai curând”, menționa Olesea Stamate.

Postarea era o reacție la declarațiile primarului general al municipiului Chișinău, Ion Ceban, care se arătase îngrijorat de faptul „că nimeni de la guvernare nu se grăbește să întoarcă Aeroportul”.

De atunci Curtea de Apel a decis deja ca acordul de concesiune să fie reziliat, respectiv gestiunea Aeroportului Internațional Chișinău va trece în mâinile statului.

Totodată, Tatiana Savva, directoarea generală adjunctă a APP, a declarat pentru ZDG că Aeroportul va reveni în gestiunea statului în cel mult 180 de zile de la expedierea de către APP a notificării de rezoluțiune a contractului de concesiune, adică până în luna iunie 2023.

Investiții cu 23,44 milioane de euro mai multe decât era planificat

Tatiana Savva a mai spus că statul ar putea întoarce companiei Avia Invest aproximativ 90 de milioane de euro pentru presupusele investiții pe care le-ar fi efectuat în perioada 2013-2020, dacă reprezentanții companiei le vor putea demonstra, inclusiv „sursa banilor”.

„Am adus la cunoștință Ministerului Finanțelor, cât și factorilor de decizie că, în 2013-2020, concesionara a efectuat investiții în valoare de aproximativ 90 de milioane de euro și, în momentul rezilierii contractului, noi suntem obligați în termen de 180 de zile să întoarcem aceste investiții companiei „Avia Invest”, odată ce ei demonstrează aceste investiții, inclusiv sursa banilor (…)”, a afirmat Tatiana Savva pentru ZDG

Aproximativ aceleași cifre sunt și în răspunsul pentru Mold-Street.com, în care APP a specificat că investițiile efectuate de Avia Invest în perioada 2013-2020 au constituit aproape 89,81 milioane de euro (circa 1,68 miliarde de lei) și au fost acceptate.

„Vă informăm сă Concesionarul а efectuat investiții în mărimе de 89.809 mii EUR, саrе au fost acceptate de Comisia de monitorizare а Contractului de concesiune nr. 4/03 din 30.08.2013 și Agenția Proprietății Publice, în calitate de Concedent”, se arată în răspunsul APP, oferit pentru Mold-Street.com.

Datele detaliate ale APP arată însă că acest volum este cu 23,44 milioane de euro mai mare decât era planificat. Adică investițiile se făceau cu o depășire de grafic.

Este adevărat că în ultimii doi ani investițiile practic au fost stopate și, potrivit datelor APP, în anii 2020-2021 în Aeroport au fost investiți doar 1,9 milioane de euro.

Top cinci investiții în Aeroportul Internațional Chișinău în 2013-2020:

1. Aerodrom (pistă și căi de rulaj) – 847,4 milioane de lei,

2. Terminal (modernizare și extindere) – 294,24 milioane de lei,

3. Infrastructură (iluminare și canalizare) – 253,64 milioane de lei,

4. Sistemul de asigurare cu energie electrică – 148,8 milioane de lei,

5. Parcarea auto – 109,8 milioane de lei.

La întrebarea Mold-Street.com privind cine ar fi trebuit să facă şi evaluarea investițiilor raportate de Avia Invest și acceptate de Comisia de monitorizare, APP răspunde că, potrivit legislației, controlul volumelor și costurilor luсrărilor executate la Aeroport ține de competența Agenției pentru Supraveghere Теhnică din subordinea Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale și а Inspecției Financiare din subordinea Ministerului Finanțelor, precum și a altor autorități cu drept de control.

Datele publice arată însă că, până în anul 2021, Agenția pentru Supraveghere Теhnică nu efectuase vreun control al volumului și calității lucrărilor de la Aeroport.

Cu toate acestea, Aeroportul funcționează fără incidente majore de securitate, ca urmare a lucrărilor de modernizare efectuate de concesionar.

Câți bani a câștigat statul din concesiunea Aeroportului

Dar să revenim la presupusul prejudiciu ce l-ar fi adus statului transmiterea în concesiune a Aeroportului.

Datele Agenției Proprietății Publice oferite pentru Mold-Street.com arată că, de la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău și până la finele anului 2021, compania Avia Invest SRL a achitat în bugetul de stat circa 1,36 miliarde de lei, sub formă de impozite, taxe, redevențe și contribuții. Sunt aproximativ 76,5 milioane de dolari, sau 67,6 milioane de euro, la cursul de schimb de la 31 decembrie 2021.

Încasările la buget din activitatea Avia Invest din toamna 2013 și până la finele 2021, adică timp de opt ani, sunt de câteva ori mai mari decât cele încasate în perioada precedentă, mai exact din 2006 și până la finele anului 2013 din activitatea întreprinderii de stat Aeroportul Internațional Chișinău.

Este adevărat că baza de comparație diferă foarte mult: din 2013 a crescut de câteva ori numărul avioanelor ce aterizează și decolează. La fel și cel al pasagerilor ce au beneficiat de serviciile Aeroportului. 

Din datele prezentate de APP rezultă că, în perioada 2013 (ultimele două luni) - 2021, Avia Invest a achitat la bugetul de stat sub formă de impozite peste 465 de milioane de lei, din care peste 72% reprezintă impozitul pe venit.

Al doilea capitol sunt taxele achitate Autorității Aeronautice Civile (autoritate administrativă de certificare, supraveghere și control în domeniul aviației civile) – circa 452 de milioane de lei, iar al treilea capitol sunt contribuțiile la Fondul Social – aproape 319 milioane de lei.

Dacă oficialii spun că statul a suportat prejudicii de pe urma concesionării, atunci trebuie să ofere și cifre concrete, dar și numele celor ce se fac vinovați.

Or, conform normelor legale, pentru a pedepsi penal o persoană, inclusiv fost funcționar de stat, trebuie de identificat prejudiciul pe care l-a provocat statului sau întreprinderii.

În diferite perioade au fost vehiculate mai multe nume ale persoanelor ce s-ar face vinovate de faptul că Aeroportul Internațional Chișinău a fost concesionat în aceste condiții. Despre aceasta noi am scris detaliat încă în vara anului 2019.

Motivele concesionării

În aceste condiții trebuie să ne punem și întrebarea: „Cum și din ce motive s-a ajuns, în acest caz, la concesionare?”.

Unul din argumentele vehiculate era că Aeroportul Internațional Chișinău nu aducea profit. În realitate, problema Aeroportului nu era în faptul că ar fi adus pierderi, cum spunea fostul ministru al Transportului, Anatol Șalaru, și nici aceea că nu ar fi avut profit.

De vină era profitul prea mic pentru a se putea face investiții în modernizarea absolut necesară a Aeroportului, mai ales că statul lua în buget 50% din profit sub formă de dividende.

Situația era bine cunoscută și înțeleasă de autorități, care au căutat alte surse de finanțare. Un prim proiect de modernizare a aerogării a fost realizat între 1998 și 2001, dintr-un împrumut de 12 milioane de dolari luat de întreprindere de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD – 9 milioane) și de la Guvern (3 milioane).

Împrumutul a fost restituit integral în 2007, dar din 2006, Aeroportul a inițiat noi negocieri cu BERD și cu Banca Europeană de Investiții (BEI) în privința unui nou credit pentru a moderniza infrastructura Aeroportului.

S-a negociat un împrumut de circa 47 de milioane de euro, prin care se preconiza să fie renovată pista de decolare, căile de rulare și peronul, să fie procurat echipamentul specializat de aerodrom, să fie extinsă capacitatea terminalului de pasageri existent sau să fie construit un al doilea terminal.

Negocierile au decurs cu succes, iar contractele de finanțare au fost semnate cu BERD și BEI încă în decembrie 2008. Lucrurile s-au împotmolit la selectarea antreprenorului care să efectueze lucrările. Conform contractelor, tenderul urma să aibă loc în trimestrul IV din anul 2009 - trimestrul I din 2010, iar lucrările trebuiau să înceapă din trimestrul II al anului 2010.

Concurs cu năbădăi și riscul ca Aeroportul să rămână fără certificare

Concursul a fost organizat însă cu întârziere de un an și la prima etapă au fost selectate trei companii: Strabag AG din Austria, Cacgc & Catic Beijing JV din China și Lagan Construction Limited din Marea Britanie.

La ultima etapă, în primăvara anului 2011, au rămas Strabag AG și Cacgc & Catic Beijing JV, iar câștigătoare a fost desemnată compania austriacă. Dar chinezii au contestat rezultatul, iar în iulie 2011 Judecătoria Economică de Circumscripție Chișinău a stopat semnarea contractului între AIC și Strabag.

Instanța a anulat și rezultatele evaluării companiilor ce au fost selectate să participe la ultima etapă a concursului pentru a realiza lucrările de reabilitare a pistei.

Premierul de atunci, Vladimir Filat, s-a arătat revoltat: „La 27 iulie (2011 n.r.) țara noastră va începe negocierile asupra Acordului privind Spațiul Aerian Comun UE-Moldova, dar ce folos? Din cauza unei decizii judecătorești, reparația pistei Aeroportului nici nu a demarat!"

În plus Aeroportul risca să rămână fără certificare/autorizaţie, pentru că nu mai corespunde cerinţelor de securitate: nu avea iluminare, pista nu mai corespundea standardelor etc. 

După câteva amânări, Guvernul Filat a renunțat la împrumutul de la BERD și BEI, hotărând să dea Aeroportul în concesiune. Decizia de principiu a fost luată în vara lui 2012, iar cea de a lansa procesul a fost adoptată pe 29 mai 2013, în ultima zi de mandat al guvernului interimar condus de Iurie Leancă.