Cât câștigă și cât cheltuie moldovenii: Datele BNS pentru 2025

Astfel, specialiștii au constat că în 2025, veniturile populației au înregistrat o creștere de 9,1% față de anul 2024. Din perspectiva structurii veniturilor, câștigurile salariale reprezintă sursa principală de venit, transmite Știri.md.

Prestaţiile sociale sunt a doua sursă de venit după importanţă, în medie acestea constituind 21,5% din câștigurile medii lunare ale populaţiei.

Activitățile pe cont propriu au contribuit la formarea veniturilor cu o pondere de 12,2% din câștigurile medii lunare ale unei persoane. Veniturile din activitatea individuală agricolă reprezintă 4,8% din totalul veniturilor disponibile, 7,4% revenind câștigurilor obținute din activitatea individuală non-agricolă.

Specialiștii mai menționează că transferurile bănești din afara țării rămân a fi o sursă semnificativă pentru bugetul gospodăriilor. În medie, în anul 2025 acestea au reprezentat 7,2% în veniturile totale.

„În funcție de mediul de reședință, se constată că, veniturile populației din mediul urban au fost în medie cu 3.085,1 lei, sau de 1,7 ori mai mari comparativ cu veniturile populației din mediul rural”, au comunicat reprezentanții BNS.

Principalele surse de venit pentru populația din mediul urban au fost activitatea salarială, care a asigurat veniturile populației în proporție de 62,0%, și prestațiile sociale – 18,3%.

Pentru gospodăriile din mediul rural, la fel ca și din cel urban, cea mai importantă sursă de venit este activitatea salarială – 45,6% din totalul câștigurilor, iar ponderea acesteia este cu 16,4 puncte procentuale mai mică în mediul rural decât în urban. Totodată, veniturile obținute din activitatea individuală agricolă au asigurat 11,0% din totalul veniturilor disponibile ale gospodăriilor din mediul rural.

Gospodăriile din mediul rural sunt mai dependente de transferurile din afara țării, în comparație cu cele urbane, ponderea acestor venituri fiind de 8,0% față de 6,7% în cazul populației din mediul urban. În afară de aceasta, pentru populația rurală este caracteristică și o contribuție mai mare a prestațiilor sociale – 26,2% în total venituri, sau cu 7,9 puncte procentuale mai mult decât în mediul urban.

Mărimea medie a veniturilor pe o persoană este determinată de mai mulți factori, unul din cele importante fiind numărul de persoane în gospodărie. Astfel, veniturile ce revin în medie unei persoane din gospodărie se diminuează pe măsura majorării numărului de membri în gospodărie. Gospodăriile formate dintr-o singură persoană au dispus de venituri pe persoană de 1,9 ori mai mari comparativ cu cele constituite din cinci persoane și mai multe. În valori absolute aceste extreme au înregistrat, în medie, valori de 6.706,4 lei pe o persoană pentru gospodăriile constituite dintr-o singură persoană și 3.475,0 lei pe o persoană – pentru gospodăriile cu cinci membri și mai mulți. Totodată, ponderea veniturilor din activitatea salarială este mai mare în cazul gospodăriilor formate din patru persoane.

În ceea ce privește gospodăriile cu copii, veniturile salariale dețin o pondere mai mică în cazul celor cu trei minori și mai mulți.

În anul 2025, cheltuielile de consum ale populației în medie pe lună au constituit 4.995,5 lei pe o persoană, în creștere cu 13,3% comparativ cu anul 2024.

Principalele destinații ale cheltuielilor efectuate de gospodării sunt consumul de produse alimentare și băuturi nealcoolice – 41,0%, plățile pentru locuință, apă, electricitate, gaze și alți combustibili – 16,2%, achitarea serviciilor de transport (8,2%). Celelalte cheltuieli au fost direcționate pentru procurarea de îmbrăcăminte și încălțăminte – 6,9%, articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea locuinței (5,9%), sănătate (4,6%), informare și comunicare (4,2%) etc.

În funcție de mediul de reședință, experții au constatat că cheltuielile de consum ale gospodăriilor casnice din mediul urban sunt de 6.328,2 lei, cu 2.500,5 lei sau de 1,7 ori mai mari față de cheltuielile populației din mediul rural.

Pentru produse alimentare, populația din mediul urban a cheltuit în medie 36,0% din cheltuielile lunare de consum, iar populația din mediul rural – 48,3%. Gospodăriile din urbe au cheltuit mai mult pentru: transport (10,2% față de 5,3% în mediul rural), servicii ale restaurantelor și hotelurilor (5,5% față de 0,7%), sănătate (5,2% față de 3,7%), îngrijire personală, protecție socială (4,1% față de 3,4%), recreere, sport și cultură (3,5% față de 0,8%), învățământ (1,6% față de 0,3%). Totodată, comparativ cu populația din mediul urban, în cazul populației rurale o pondere mai mare în structură o dețin cheltuielile pentru: locuință, apă, electricitate, gaz și alți combustibili (17,2% față de 15,5% în mediul urban), îmbrăcăminte și încălțăminte (7,1% față de 6,8%), articole de mobilier, echipamente de uz casnic și întreținerea locuinței (6,3% față de 5,6%), informare și comunicare (4,6% față de 3,9%) .

Cheltuielile de consum ale gospodăriilor sunt marcate și de mărimea gospodăriei. Dacă în cazul gospodăriilor cu o singură persoană cheltuielile medii lunare pe o persoană au însumat 6.341,1 lei, atunci pentru cele constituite din cinci și mai multe persoane aceste cheltuieli au fost de 1,8 ori mai mici (3.462,3 lei). Aceeași situație se înregistrează și în cazul gospodăriilor cu copii: o gospodărie cu un singur copil în întreținere cheltuie, în medie pe o persoană, de 1,4 ori mai mult decât o gospodărie cu trei copii și mai mulți.