480
0
Carburanți mai scumpi în țară: Cine veghează piaţa petrolieră
480
0

Scumpirea cu peste 5% a benzinei şi motorinei de săptămâna trecută a generat multă vâlvă între automobilişti, politicieni, dar şi autorităţi.

Încercările de a combate astfel de situații în trecut au scos la iveală că piața și concurența reală sunt în continuare influențate puternic de întelegeri ascunse, transmite Știri.md cu referire la mold-street.com.

Imediat după majorarea prețurilor la carburanți, multe voci au cerut o anchetă pe piaţă, măsuri administrative şi sancţionarea petroliştilor.

În condiţiile unei economii de piaţă (spre care tindem) aplicarea de măsuri administrative şi represive pentru a impune preţuri mai mici, fără o justificare economică, ar fi un act contraproductiv. Ba chiar dăunător concurenţei. Pe de altă parte, nici lipsa de acțiune pentru a ține piața în albia reglementată nu este sănătoasă. 

Cine veghează piaţa petrolieră

Consiliul Concurenței a anunţat deja că s-a autosesizat în urma creșterii prețurilor la produsele petroliere şi că este preocupat de faptul „că creșterile au avut loc în mod simultan la mai multe companii petroliere, ceea ce trezește îndoieli că acestea au acționat în mod independent”.

Astfel, Consiliul Concurenței a declanșat o investigație pentru a stabili dacă a existat o înțelegere de cartel, în cadrul căreia utilizează toate instrumentele prevăzute de Legea concurenței în vederea constatării unor înţelegeri de tip cartel. Potrivit autorităţii, la elucidarea cazului va conlucra cu alte instituții competente.

Menţionăm că scumpirea carburanţilor vine la două luni de la o reducere a preţurilor şi după intrarea în vigoare a noii metodologii de formare și aplicare a prețurilor la produsele petroliere, aprobate de Agenția Națională pentru Reglementare în Energetică (ANRE).

Potrivit documentului, Agenţia este cea care poate verifica corectitudinea stabilirii preţurilor şi nu mai stabilește periodic prețurile plafon de comercializare cu amănuntul a carburanților. Altfel spus, ANRE este autoritatea care poate cel mai bine spune dacă scumpirea are o justificare economică.

În acest context chiar Viorel Moşneaga, membru al Plenului Consiliului Concurenței, susţinea că odată cu aprobarea acestei metodologii, „sub nici o formă nu au fost extinse sau restrânse atribuțiile Consiliului Concurenței pe acest domeniu”.

„Mai mult decât atât, controlul asupra corectitudinii formării și aplicării prețurilor la produsele petroliere rămâne a fi o sarcină a ANRE, în adresa căreia întreprinderile care desfășoară activitățile de comercializare cu amănuntul a produselor petroliere principale și a gazului lichefiat vor expedia calculele de formare a prețurilor ori de câte ori acestea vor fi modificate”, explică Moşneaga.

Totuşi, el spune că piața produselor petroliere a fost și rămâne în atenția specială a Conciliului Concurenței, datorită specificului acesteia de a influența direct bunăstarea consumatorilor, precum și a impactului determinant asupra ritmului dezvoltării unor ramuri foarte importante ale economiei, cum ar fi transporturile și agricultura.

Concurenţa reală: în spatele panoului

Şi anterior autoritatea din domeniul concurenţei, dar şi ANRE au investigat cazuri de înţelegeri de tip cartel pe piaţa petrolieră.

Astfel fosta Agenţie Naţională pentru Protecţia Concurenţei (ANPC) a iniţiat investigaţii a pieţei produselor petroliere din anul 2007, constatând dificultăţi în funcţionarea ei. În 2010 ANPC a depistat mai multe semne care atestau coordonarea acţiunilor agenţilor economici în parte ce ţine de fixarea preţurilor.

În februarie 2011 ANPC chiar a adoptat o decizie de sancţionare a șapte mari companii petroliere (Lukoil, Petrom, Bemol, Rompetrol, Tirex, Valexchimp și Parstar Petrol), care în cumul deţineau mai mult de 75% de staţiile de alimentare cu carburanţi, ele fiind învinuite pe coordonarea prețurilor la carburanți.

Amenda trecea de 2 milioane lei, dar aşa-şi nu a fost plătită de companiile petroliere, care au câştigat în instanţe procesul contra ANPC, fiind anulată decizia de sancţionare. Motivul a fost argumentarea „subţire” a autorităţii şi prevederile legale neclare la care se referea.

Mai mult! Într-un verdict de la finele anului 2011, Curtea Supreme de Justiţie constata existenţa unor concluzii contradictorii în Hotărârea ANPC, „în care Agenţia pe de o parte recunoaşte existenţa unei concurenţe reale între companiile petroliere, iar pe de altă parte sancţionează aceşti agenţi economici pentru limitarea concurenţei pe piaţa comercializării cu amănuntul a benzinei”.

Instanţa mai atesta precum că chiar ANPC afirmă în argumentările sale următoarele: „...deşi agenţii economici au afişate la panouri preţuri similare, în spatele panourilor există o concurenţă reală, intensă, care se manifestă prin aplicarea de către agenţii economici, la comercializare, a unor preţuri diferite decât cele afişate la panou, ca rezultat al utilizării rabaturilor, discount-urilor, tichetelor”.

În anii următori atât Parlamentul, cât şi Guvernul au intervenit direct sau indirect prin diverse măsuri pe piaţa petrolieră pentru a influenţa preţurile, doar că măsurile administrative nu au avut rezultatele scontate.

Anul trecut, o investigaţie a Mold-Street.com a arătat că şi peste 7 ani după ancheta autorităţii de concurenţă situaţia nu se schimbase prea mult, iar concurenţa reală este în spatele panourilor, prin politica de reduceri practicată de companii.

Astfel, cele mai mari rețele de benzinării oferă reduceri de preț de la 30-50 de bani la litru până la doi lei și ceva. Specialiștii spuneau că pe piață ar trebui să intervină Consiliul Concurenței, deoarece se practică concurența neloială.

Cota accizelor la carburanţi a crescut de 4 ori 

Ceea ce s-a schimbat radical în ultimii 10-11 ani, a fost creşterea semnificativă a accizelor la produsele petroliere, care a început în 2008, pe timpul guvernului Greceanîi. Astfel în ultimii 10-11 ani cotele accizelor a crescut de 3-4 ori: la motorină – de la 500 lei în 2008 la 2.280 lei în 2019 şi la benzină – de la 1.200 în 2008 la 5.414 lei în 2019.

Şi ele vor continua să crească, pentru că încă nu au ajuns la un nivel mediu european. Mai ales cele la motorină, care sunt de aproape trei ori mai mici decât în statele UE:

În concluzie putem menţiona că economia ţării noastre este deosebit de „sensibilă” la oscilaţiile preţurilor la resursele energetice importate. Or noi importăm aproape 99% din necesarul de gaze, benzină, motorină, gaz petrolier lichefiat, cărbune, păcură etc., care asigură circa 95% din consumul intern de resurse energetice.

În aceste condiţii este dificil de evitat fluctuaţii a preţurilor, dacă acestea depind în mare măsură de cele globale. Şi acest lucru a fost demonstrat de eşecul tentativelor anterioare ale autorităţilor de a ţine sub control preţurile prin mecanismul de stabilire a unor preţuri plafon, aplicat timp de aproape doi ani şi la care s-a renunţat.

Experţii sugerează că imixiunea autorităţilor în formarea prețurilor, chiar și pentru produsele petroliere, trebuie să fie eliminată treptat cu liberalizarea totală a pieței date.

„Soluția este piață liberă, iar de monitorizarea ei trebuie să se ocupe Consiliul Concurenței. Ca în toate statele normale. Nicio metodologie, niciun calcul nu poate substitui o concurență sănătoasă pe piață”, susţinea anterior Victor Parlicov, fost director general al ANRE.

Această soluție este corectă, desigur, cu condiția excluderii carențelor existente în legislaţie şi mediul concurențial. Or, autorităţile - prin favorizarea unor grupuri politice şi financiare, prin permiterea de creare de benzinării duty-free sau alte măsuri - nu demonstrează că sunt gata să facă acest pas.

Citește și
article image
Creștere bruscă a prețurilor la petrol, după atacarea...
0
215
article image
Prețul petrolului poate ajunge la 100 de dolari barilul
0
378
article image
Atac cu drone în Arabia Saudită: Două instalații...
0
174
article image
Cum au ajuns SUA cel mai mare exportator de petrol din lume
0
228