BNS: Economia R. Moldova a crescut în 2025. PIB-ul s-a majorat cu 2,4%

În trimestrul IV 2025, valoarea adăugată brută totală pe economie, care reprezintă 85,6% din formarea PIB, a crescut cu 3,9% față de trimestrul IV 2024 și a contribuit la majorarea PIB cu 3,4%, transmite Știri.md.

Creșterea economică a fost influențată pozitiv în special de sectorul informațiilor și comunicațiilor, care a contribuit la majorarea PIB cu 2,1%. Domeniul deține o pondere de 9,7% în PIB, iar valoarea adăugată brută a crescut cu 33,6%.

De asemenea, agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit la creșterea PIB cu 1,3%, având o pondere de 3,0% și o creștere a valorii adăugate brute de 23,0%.

Industria prelucrătoare a generat o contribuție de 1,1% la creșterea PIB, având o pondere de 8,3% și o creștere a valorii adăugate brute de 14,2%.

Sectorul construcțiilor a contribuit cu 0,5% la creșterea economiei, cu o pondere de 8,0% și o majorare a valorii adăugate brute de 5,6%. Învățământul a contribuit cu 0,4% la creșterea PIB, având o pondere de 5,9% și o creștere a valorii adăugate brute de 7,6%. Administrația publică și apărarea, împreună cu asigurările sociale obligatorii, au contribuit cu 0,3% la creșterea PIB, cu o pondere de 4,2% și o creștere a valorii adăugate brute de 7,0%. Alte activități de servicii au generat o contribuție de 0,2%, având o pondere de 1,4% și o creștere a valorii adăugate brute de 15,9%.

În același timp, unele domenii au avut o influență negativă asupra evoluției PIB. Tranzacțiile imobiliare au generat o scădere a PIB cu 1,7%, având o pondere de 7,2% și o reducere a valorii adăugate brute de 20,0%.

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv întreținerea și repararea autovehiculelor și motocicletelor, a redus PIB cu 0,5%, având o pondere de 16,8% și o scădere a valorii adăugate brute de 3,2%. Transportul și depozitarea au generat o scădere de 0,3%, cu o pondere de 4,1% și o reducere a valorii adăugate brute de 6,4%. De asemenea, producția și furnizarea de energie electrică și termică, gaze, apă caldă și aer condiționat au contribuit negativ cu 0,2%, având o pondere de 1,4% și o reducere a valorii adăugate brute de 11,4%.

Impozitele nete pe produs, care reprezintă 14,4% din formarea PIB, au contribuit la creșterea PIB cu 0,2%, volumul acestora majorându-se cu 1,3%.

Din punct de vedere al utilizărilor, creșterea PIB în trimestrul IV 2025 a fost susținută în principal de exportul de bunuri și servicii, care a contribuit la majorarea PIB cu 5,2%, având o pondere de 34,4% și o creștere a volumului de 16,7%. Formarea brută de capital fix a contribuit cu 2,0% la creșterea PIB, cu o pondere de 20,8% și o majorare a volumului de 9,3%. Consumul final al gospodăriilor populației a contribuit cu 1,9% la creșterea PIB, având o pondere de 84,5% și o creștere a volumului de 2,2%. În schimb, creșterea importurilor de bunuri și servicii cu 14,2% a generat o diminuare a PIB cu 8,4%.

La nivelul întregului an 2025, valoarea adăugată brută totală pe economie, cu o pondere de 85,8% la formarea PIB, s-a majorat cu 2,5% față de 2024 și a contribuit cu 2,2% la creșterea PIB.

Creșterea economică din 2025 a fost determinată în special de sectorul informațiilor și comunicațiilor, care a contribuit la creșterea PIB cu 0,9%, având o pondere de 7,5% și o creștere a valorii adăugate brute de 12,5%. Agricultura, silvicultura și pescuitul au contribuit cu 0,8% la creșterea PIB, cu o pondere de 7,4% și o majorare a valorii adăugate brute de 10,7%.

Învățământul a contribuit cu 0,5%, având o pondere de 6,2% și o creștere a valorii adăugate brute de 8,8%. Construcțiile au contribuit cu 0,5%, cu o pondere de 7,2% și o creștere a valorii adăugate brute de 6,6%. Administrația publică și apărarea, împreună cu asigurările sociale obligatorii, au contribuit cu 0,2% la creșterea PIB, cu o pondere de 4,1% și o creștere a valorii adăugate brute de 5,8%. Industria prelucrătoare a contribuit cu 0,2%, cu o pondere de 7,4% și o creștere a valorii adăugate brute de 3,0%.

Pe de altă parte, tranzacțiile imobiliare au redus PIB cu 0,6%, având o pondere de 7,8% și o scădere a valorii adăugate brute de 7,2%. Transportul și depozitarea au redus PIB cu 0,3%, cu o pondere de 4,2% și o scădere a valorii adăugate brute de 7,2%.

Comerțul cu ridicata și cu amănuntul, inclusiv întreținerea și repararea autovehiculelor, a contribuit negativ cu 0,3%, având o pondere de 15,2% și o reducere a valorii adăugate brute de 2,0%. Activitățile de servicii administrative și serviciile suport au generat o contribuție negativă de 0,2%, cu o pondere de 1,2% și o scădere a valorii adăugate brute de 11,5%.

Impozitele nete pe produs, cu o pondere de 14,2% în PIB, au contribuit la creșterea economiei cu 0,2%, volumul acestora majorându-se cu 1,7%.

Din perspectiva utilizărilor, creșterea PIB în 2025 a fost determinată în principal de formarea brută de capital fix, care a contribuit la creșterea PIB cu 3,5%, având o pondere de 22,0% și o creștere a volumului de 16,9%. Consumul final al gospodăriilor populației a contribuit cu 3,4%, cu o pondere de 84,9% și o majorare a volumului de 4,0%. Consumul final al instituțiilor fără scop lucrativ în serviciul gospodăriilor populației a contribuit cu 0,2%, având o pondere de 1,7% și o creștere a volumului de 11,7%.

În schimb, exportul net de bunuri și servicii a avut o influență negativă asupra PIB, contribuind la scăderea acestuia cu 5,8%, ca urmare a creșterii volumului importurilor cu 12,6%, într-un ritm mai rapid decât exporturile, care au crescut cu 4,4%.

Potrivit datelor comparative, rata de creștere a PIB în trimestrul IV 2025, de 3,6%, s-a situat sub nivelul înregistrat în Cipru (4,5%), Polonia (3,9%) și Macedonia de Nord (3,8%), fiind la același nivel cu Croația (3,6%). Totodată, indicatorul a fost mai mare decât în Turcia (3,4%), Bulgaria și Lituania (câte 3,1%), Ucraina (3,0%), Letonia (2,9%), Republica Cehă (2,3%), Irlanda și Serbia (câte 2,2%), Slovenia (2,0%), media Uniunii Europene (1,6%), Muntenegru (1,5%), precum și Estonia, Ungaria și Germania, unde creșterea a fost sub 1%.

În același timp, în România și Islanda a fost înregistrată o scădere a PIB în perioada analizată, de 1,3% și, respectiv, 0,6%.