Banca Mondială: Datoria publică a Moldovei va ajunge la 44% din PIB

Potrivit instituției, deficitul bugetar va rămâne ridicat, în contextul strategiei autorităților de a majora cheltuielile asociate Planului de creștere economică. Acestea vor fi susținute inclusiv prin finanțarea oferită de Uniunea Europeană pentru investiții și convergență, transmite Știri.md cu referire la infotag.md.

Banca Mondială estimează că veniturile totale ar putea scădea ușor, din cauza reducerii granturilor, însă mobilizarea veniturilor interne va rămâne puternică.

Instituția salută reformele care urmăresc consolidarea bazei impozabile, creșterea echității și eficienței fiscale. Printre măsurile menționate se numără extinderea bazei impozabile, simplificarea și consolidarea mai multor regimuri de impozitare a veniturilor persoanelor fizice, sprijinirea investițiilor prin reinvestirea impozitului pe profit și simplificarea scutirii de TVA.

La capitolul cheltuieli, Banca Mondială estimează că acestea vor atinge un vârf în 2026, după care vor scădea treptat. Totuși, ele vor rămâne peste nivelurile istorice, pe fondul eforturilor de investiții publice.

Cheltuielile de capital ar urma să crească constant până la 4% din PIB până în 2028, susținute de îmbunătățirea gestionării investițiilor publice și de finanțarea extinsă în cadrul Planului de creștere al UE.

Experții Băncii Mondiale prognozează că deficitul fiscal și datoria publică vor rămâne peste nivelurile de dinaintea pandemiei. Datoria publică ar putea ajunge la aproximativ 44% din PIB până în 2028.

Deși scenariul de bază este considerat, în general, favorabil, instituția avertizează că riscurile rămân orientate în jos. Acestea includ riscuri externe ridicate, constrângeri structurale interne și vulnerabilități macrofinanciare emergente.

Republica Moldova rămâne vulnerabilă la șocuri externe, în special din partea principalilor parteneri comerciali, inclusiv România, care are o pondere importantă în exporturi. În cazul energiei, riscurile directe legate de aprovizionare sunt atenuate de dependența Moldovei de România, însă principalele canale de transmitere a șocurilor globale rămân prețurile de import și inflația, nu volumele.

Banca Mondială mai atrage atenția că deficiențele de guvernare internă, politizarea și corupția pot afecta implementarea reformelor și absorbția fondurilor europene, cu riscul întârzierii proiectelor de investiții și al încetinirii creșterii economice.

Totodată, deficitele gemene persistente, cel fiscal și cel de cont curent, creează presiuni structurale de finanțare. În acest context, instituția subliniază necesitatea consolidării fiscale susținute, a unei mai bune coordonări a politicilor și a reformelor structurale pentru sporirea rezilienței economice.

Potrivit Băncii Mondiale, combinația dintre o piață a muncii tensionată, o politică fiscală expansionistă, inclusiv creșterea investițiilor și a salariilor, inflația ridicată și o politică monetară relativ relaxată ar putea crea presiuni prociclice, complicând controlul inflației și sporind vulnerabilitățile macrofinanciare.