Anul 2022, cel mai greu pentru economia Republicii Moldova

Războiul din Ucraina a lovit dur în economia Republicii Moldova. Imediat după invazia Rusiei în Ucraina, piața din est a fost închisă, astfel exporturile și importurile la frontiera cu Ucraina au fost stopate, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Dependența de importul produselor energetice a dus la o creștere fără procent a inflației de 34,6 la sută, cea mai mare din ultimii 22 de ani, dezvoltarea afacerilor a stagnat, iar puterea de cumpărare a oamenilor a scăzut simțitor.

Veaceslav Ioniță, expert economic: "Avem o inflație pe care nu am avut-o 20-22 de ani. 35 la sută. Picul l-am avut în luna octombrie, a fost vârful. Acum mergem în jos. Asta a avut un impact negativ asupra la toată economia."

Războiul din Ucraina a afectat toate ramurile economiei Republicii Moldova.

Veaceslav Ioniță, expert economic: "A afectat sectorul construcțiilor războiul plus prețurile mari au scăzut dramatic vânzările, ramura construcțiilor s-a dus în jos cu 30-40 la sută. Industria prelucrătoare, care e dependentă de agricultură, se duce în jos cu 10%. Alte ramuri ale economiei se duc în jos. Practic toată economia merge în jos."  

Seceta a afectat grav și în 2022 agricultura Republicii Moldova. Fermierii basarabeni au adus în depozite aproape 1,8 milioane de tone de cereale, cu aproape 50% mai puțin față de media ultimilor cinci ani.

S-au recoltat doar 770 de mii de tone de porumb şi 870 de mii de tone de grâu. Pomicultorii și viticultorii au cules peste 400 de mii de tone de mere,  380 de mii de tone de struguri pentru vin, în scădere cu 30 și, respectiv, 22%.  

Experții FAO estimează că, din cauza secetei, în unele zone ale Republicii Moldova nu vor fi suficiente furaje pentru hrana animalelor în perioada iernii. Ca efect, la primăvară, se așteaptă o scădere a numărului de bovine.  

Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii: "Seceta din lunile mai și iunie, anul curent, a provocat pierderi majore, în unele cazuri 100% la porumb în sudul Republicii Moldova. Ca niciodată, nordul Republicii Moldova în proporție de 15% din suprafață a fost afectat de secetă, lucru care nu a mai fost întâlnit în Republica Moldova. Și am ajuns la embargoul economic, de parcă nu au fost îndeajuns toate aceste crize, care a dus la scăderea vânzărilor pentru agenții economici din Republica Moldova. Embargoul economic a cuprins toată producția vegetală, mai puțin raioanele din stânga Nistrului."

Șantajul energetic al Rusiei împotriva țărilor UE și al Republicii Moldova a dus la creșterea dramatică a prețurilor.

Cea mai mare dramă a creșterii prețurilor în 2022, cetățenii Republici Moldova au trăit-o în lunile august-octombrie, când prețul gazelor naturale pe piața internațională a ajuns la 1.800 de dolari, ceea ce a determinat majorarea de aproape 3 ori a tarifului pentru consumatori casnici, un m3 de gaz ajungând să coste 30 de lei în noiembrie 2022, față de 14 lei în 2022.

Sergiu Tofilat, expert în energetică: "Și gazul, și energia s-au scumpit în rezultatul acestui șantaj energetic pe care-l execută Putin în raport cu țările europene și Republica Moldova inclusiv, situația asta încă se va menține până în 2025 cel mai probabil, pentru că este necesar timp pentru a substitui acest volum imens de gaze pe care Rusia îl exporta în UE. Este vorba de 2-3 ani pentru a construi această infrastructură și atunci prețurile vor scădea."

Creșterea prețurilor la energie a dus la majorarea în lanț a prețurilor la servicii și produse. Banca Națională a impus politici restrictive, majorând treptat rata de bază până la 21,5%. Crizele suprapuse au lovit dur în basarabeni, a căror putere de cumpărare a scăzut simțitor. 

În timp ce media creșterii prețurilor a fost de 30 la sută, salariile au fost majorate cu doar 15%. Prin urmare, puterea de cumpărare a fost acoperită doar pe jumătate. Pentru a ieși cu bine din această iară, Guvernul de la Chișinău a oferit compensații la facturile la căldură și energie electrică pentru păturile social-vulnerabile.

Veaceslav Ioniță, expert economic: "Salariile cresc, dar cu mult mai jos decât rata inflației, asta înseamnă că populația din păcate va consuma în acest an mai puțin decât anul trecut. Mai mult, cheltuielile poplației sunt mai mari decât veniturile, asta înseamnă că oamenii cheltuie din economii sau se împrumută."

Sergiu Tofilat, expert în energetică: "Veniturile cetățenilor Republicii Moldova sunt mult mai mici decât în țările europene. Am să dau un exemplu. Salariul mediu în Republica Moldova este de 10.400 de lei, peste 10.000 de lei, adică 500 de euro. În Germania, omul dacă are un venit sub 1.000 de euro se consideră din categoria săracă și primește compensații mult mai mari. Noi suntem într-o situație mult mai dificilă față de țările europene."

Cei doi ani de pandemie și criza energetică din 2022 și-au pus amprenta pe dezvoltarea afacerilor în Republica Moldova.

Sergiu Harea, președinte CCI: "Componenta resurselor energetice în produsul final este una foarte semnificativă. Avem companii care temporar și-au sistat activitatea, au redus din volumul de producere, au redus din volumul de exporturi pe perioada rece a anului. Băncile au crescut ratele pentru credite, ceea ce iarăși a influențat asupra creditării economiei naționale, dar și a investițiilor companiilor naționale în producere și nu numai. În ultimii trei ani de zile, 26.000 de companii au fost radiate și s-au deschis, până în vara acestui an, numai 16.000 de companii."

Pentru a face faţă crizelor, autoritățile au implementat mai multe programe de susţinere a întreprinderilor mici și mijlocii prin intermediul Organizației pentru Dezvoltarea Antreprenoriatului. Totodată, Guvernul a decis crearea Fondului pentru Antreprenoriat și Creștere Economică a Moldovei prin intermediul căruia agenții economici vor putea accesa credite cu dobândă redusă. Inițiativa guvernamentală prevede susținerea și dezvoltarea întreprinderilor mici și mijlocii din domeniile strategice și prioritare ale economiei naționale.

Dumitru Alaiba, ministrul Economiei: "În fiecare an, antreprenorii plătesc 12% din venit impozit pe venit. Începând cu 2023 o să impozităm doar acel venit care este divident. Dacă un antreprenor a făcut 100 de mii de lei profit la sfârșitul anului, impozitul pe venit nu va fi plătit pe această sumă atâta timp cât nu este distribuit ca şi divident. Astfel sperăm să animăm investițiile și activitatea economică."

Veaceslav Ioniță, expert economic: "Între 500 de milioane și un miliard de lei pe care companiile ar trebui să le plătească drept impozite vor fi reinvestite, rămâne lor și vor putea face investiții. Pentru companiile mici asta este un suport considerabil."

Războiul din Ucraina a dus și la scăderea numărului de investitori străini în Republica Moldova. Anul trecut, doar 10 companii străine și-au arătat intenția de a investi în Republica Moldova. Cinci dintre acestea sunt din România.

Sergiu Harea, președinte CCI: "Nimeni nu investește într-o regiune alăturată unui război. În afară de Transgaz, investiția românească, care a sigurat ca să ajungă gazul până la Chișinău, noi investiții majore nu am avut. Toți vorbesc despre intenții, dar investiții reale au fost doar câteva în zonele economice libere."

Dumitru Alaiba, ministrul Economiei: "Oamenii de afaceri, în special investitorii străini, gândesc în decenii. Ei gândesc cum afacerea lor o să se dezvolte în Republica Moldova în zece ani, dacă vin acum. Și din cauza, în primul rând, a războiului și a incertitudinii energetice este clar că unii din ei își rețin anumite investiții. Dar în pofida la asta, anul viitor avem câteva companii care ar pregăti anumite investiții."

Blocajul legăturilor comerciale tradiționale ale Republicii Moldova i-au determinat pe producătorii basarabeni să-și extindă piețele de desfacere. S-a exportat de patru miliarde de dolari, iar mai mult de 60 la sută din volumul total de mărfuri a ajuns pe piața europeană.

VALOAREA EXPORTURILOR

Anul 2022 - peste 4 miliarde de dolari,

Anul  2021 - 2,8 miliarde de dolari,

Anul 2020 - 2,4 miliarde de dolari,

Anul 2019 - 2,7 miliarde de dolari.

Principalele țări de destinație au fost: România, Ucraina, Italia, Turcia și Germania.

STRUCTURA EXPORTURILOR PE ȚĂRI - IANUARIE-OCTOMBRIE 2022

România - 28,5%,

Ucraina - 15,5%,

Italia - 7,9%,

Turcia - 7,5%,

Germania - 5,4%.

Veaceslav Ioniță, expert economic: "Când vorbim UE, practic jumătate din ce vorbim e România și încă două țări - Germania și Italia. Grație României reușim să menținem exporturile noastre. În acest an, România a absorbit practic tot ce am pierdut la est. Din aceste 4,5 miliarde de dolari, undeva 1,3 milioane sunt exporturi spre România. Avem o creștere puternică legată iarăși de Ucraina. Exporturile spre România au crescut cu 500 de milioane de dolari."

Sergiu Harea, președinte CCI: "Partenerii noștri din România ne-au ajutat prin partea logistică, exporturile de la Constanța. Exporturile de cereale pe cale ferată, exporturile rutiere și în final găsirea de noi destinații."

Dumitru Alaiba, ministrul Economiei: "România a devenit și este principalul nostru partener de afaceri, principala piață de desfacere. Avem deja 60% din comerțul nostru cu UE și trebuie să luăm aminte că doar 15 ani în urmă exportam 70% în Rusia și CSI și asta este o dovadă cum Republica Moldova se poate transforma într-un timp relativ scurt."

Creșterea exporturilor se datorează, în primul rând, producției agricole mari din 2021, dar și reexporturilor din Ucraina.

Vladimir Bolea, ministrul Agriculturii: "Începând din noiembrie, din Republica Moldova au loc exporturi de mere, containere cu mere în India. În Uniunea Europeană am crescut până la 10.000 de tone de măr în 2022. Avem produse de o calitate deosebită, strugurii sunt într-o foarte mare creștere în UE, nemaivorbind de cireșe. România în anul curent probabil se va apropia de un miliard de euro, suma valorică a exporturilor ale producătorilor din Republica Moldova, și dezvoltăm o relație frumoasă cu Turcia, am depășit 850 de milioane de dolari cifra de afaceri."

Sergiu Harea, președinte CCI: "În Egipt și India sunt primele încercări de export de mere pe alte piețe. Exporturi de ulei în India și Egipt sunt rodul unui efort conjugat al tuturor celor interesați de a găsi noi piețe."

A crescut în ultimii ani și exportul de Servicii pentru Afaceri și IT și s-au depășit 670 de milioane de dolari. Serviciile IT au devenit, într-un deceniu, cea mai eficientă ramură de export a Republica Moldova.

Veaceslav Ioniță, expert economic: "În anul 2022, când toate sectoarele economiei reale se duc în jos, ceea ce crește sunt serviciile. Aici vorbim de serviciile IT și un nou serviciu Business service sector, asta sunt companiile care deservește alte companii. Transporturile anul acesta au crescut puternic, inclusiv din cauza războiului din Ucraina. Doar pentru serviciile prestate celor din Ucraina avem vreo 150 de milioane de dolari."

Suntem campioni însă la importuri, care au depășit 9 miliarde de dolari.

VALOAREA IMPORTURILOR

Anul 2022 - peste 9 miliarde dolari,

Anul 2021 -  6,7 miliarde dolari,

Anul 2020 - 5,4 miliarde dolari,

Anul 2019 - 5,8 miliarde dolari.

Crizele suprapuse au generat un PIB negativ ÎN 2022. Totuși, specialiștii și autoritățile vorbesc despre revenirea economiei în 2023, dar într-un ritm destul de lent. Evoluția războiului din Ucraina este greu de prevăzut, iar prognozele economice sunt și ele incerte.

Veaceslav Ioniță, expert economic: "Pentru Guvern anul viitor este unul foarte greu, nu uităm că banii rămân a fi scumpi, creșterea economică este încă una iluzorie, suportul extern sper că va veni, dar încă nu este pe măsura nu așteptărilor, dar a posibilităților reale."

Dumitru Alaiba, ministrul Economiei: "Vom elibera spațiu pentru antreprenori ca să se poată dezvolta, să anulăm cât mai multă birocrație, astfel încât oamenii de afaceri să se poată ocupa de dezvoltarea afacerilor, investirea lor aici. Revenim inclusiv în agricultură pentru că aici avem multe de câștigat prin creșterea valorii adăugate. Trebuie să ne concentrăm pe protejarea acelor locuri de muncă care există, pe creșterea veniturilor oamenilor care muncesc."

Pentru 2023, Guvernul Republicii Moldova își propune să majoreze salariul mediu pe economie la 11.700 de lei. Legea bugetului de stat pentru anul 2023 prevede venituri de aproape 65 de miliarde de lei și cheltuieli de peste 83 de miliarde de lei. Deficitul estimat este de 18,3 miliarde de lei.