ANRE a aplicat amenzi de 131 de milioane de lei, dar nu a încasat niciun leu

Pentru ca o centrală electrică să fie conectată la rețeaua națională, investitorul trebuie să obțină un aviz de racordare. Acest document îi garantează, pentru o anumită perioadă, acces la o parte din capacitatea rețelei electrice, exprimată în megawați. Practic, locul respectiv este păstrat pentru proiectul său, transmite Știri.md cu referire la newsalert.md.

Problema apare atunci când investitorul nu mai construiește centrala. Capacitatea rămâne ocupată pe hârtie până la expirarea avizului și nu poate fi oferită altor companii care ar avea proiecte pregătite. Astfel, în timp ce unele proiecte rămân nerealizate, alți investitori pot primi răspuns că nu mai există loc disponibil în rețea.

Potrivit materialului, Ministerul Energiei a recunoscut anterior că o parte dintre avizele eliberate în Republica Moldova au fost obținute speculativ, fără intenția reală de a construi centrale electrice.

Pentru a combate aceste situații, în 2025 a fost introdusă taxa de nevalorificare. Aceasta se aplică firmelor care au obținut avize de racordare, dar nu au construit centralele în termenul prevăzut. Taxa reprezintă între 50% și 70% din garanția financiară depusă de companie la obținerea avizului.

Companiile care știau că nu vor realiza proiectele au avut termen până la 30 iunie 2025 să renunțe benevol la avize. Cele care nu au făcut acest lucru și nici nu au construit centralele au intrat în procedura de sancționare.

ANRE a aplicat sancțiunile în două etape. Prima rundă a avut loc pe 22 septembrie 2025, când suma totală a depășit 103 milioane de lei. A doua rundă a urmat în ianuarie 2026, iar valoarea totală a sancțiunilor a ajuns la 131.385.000 de lei.

Cele nouă decizii vizează opt proiecte de centrale fotovoltaice și un proiect de parc eolian. În total, acestea vizau 262,45 MW care au rămas neutilizați. Dacă sunt incluse și avizele la care titularii au renunțat benevol sau care au expirat în alte condiții, capacitatea eliberată în rețea ajunge la 403,19 MW.

Cu toate acestea, până acum, suma încasată la bugetul de stat este zero. Toate deciziile de sancționare există, dar nu au produs încă efect financiar.

Singura companie care nu a contestat hotărârea ANRE este SRL GENESCOTEC, sancționată cu 250.000 de lei. Nici în acest caz ANRE nu confirmase dacă suma a fost achitată benevol.

Celelalte opt companii au mers în instanță. La Judecătoria Chișinău se examinează dosarele SRL Delta Investment Grup, SRL Dorsequ Solar Trei, SRL Solarealize ENE și SRL Soldi. Unele dintre acestea au cerut suspendarea executării hotărârilor ANRE, adică blocarea oricărei măsuri de executare silită până la o decizie finală.

Alte patru companii au ajuns la Curtea de Apel, după ce prima instanță le-a respins cererile de suspendare. Este vorba despre Dorsequ Solar Unu, SRL Flydev-7G, SRL Qair Solarnova și SRL Unitate de implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău.

În cazul SRL Qair Solarnova și al SRL Unitate de implementare a Proiectului de construcție a penitenciarului din Chișinău, Curtea de Apel Centru a respins recursurile. Asta înseamnă că, teoretic, Serviciul Fiscal de Stat poate începe executarea silită pentru recuperarea banilor. Dosarele Dorsequ Solar Unu și SRL Flydev-7G erau încă în examinare.

Un caz aparte este cel al SRL Qair Solarnova, sancționată cu 15 milioane de lei pentru un aviz de racordare aferent unei capacități de 30 MW, proiect care nu a fost realizat. Compania a contestat hotărârea, dar a pierdut cererea de suspendare atât în prima instanță, cât și la Curtea de Apel.

Potrivit materialului, SRL Qair Solarnova are același asociat și aceiași administratori ca alte companii care au depus oferte la licitația organizată în 2026 de Ministerul Energiei pentru proiecte noi în sectorul energiei regenerabile. Este vorba despre QAIR NOVA S.R.L., cu o ofertă de aproximativ 47 MW eolian, și WINDNOVA S.R.L., cu două oferte de 19,5 MW și 20 MW eolian.

Acest lucru nu reprezintă o încălcare a legii, însă arată o lacună a cadrului actual. O companie sau un grup de companii care a avut un proiect nerealizat și contestă o sancțiune de milioane poate participa, în același timp, la licitații noi, fără ca autoritățile să fie obligate să țină cont de istoricul de conformare.

Pe lângă procesele din instanță, unele companii pot încerca să reducă efectul sancțiunilor prin solicitarea restituirii garanțiilor financiare sau a scutirii de la depunerea acestora. Potrivit datelor ANRE, doi titulari au cerut restituirea garanțiilor pentru avize gestionate de Moldelectrica, iar într-un caz agenția a decis să nu aplice taxa de nevalorificare. Alte două cereri, legate de avize gestionate de Premier Energy Distribution, erau încă în analiză.

În final, cazul arată că mecanismul creat pentru a descuraja blocarea speculativă a accesului la rețeaua electrică poate fi amânat prin procese și proceduri administrative. Deși sute de megawați au fost eliberați pentru noi investiții, cele 131 de milioane de lei aplicate ca sancțiuni nu au ajuns încă la buget.