În cadrul întrevederii, interlocutorii au discutat despre importanța atragerii investițiilor în diferite sectoare ale economiei naționale, promovarea exporturilor și necesitatea organizării unui forum moldo-chinez pe parcursul anului curent, transmite Știri.md.

Potrivit președintelui Sergiu Harea, China este un partener important pentru Republica Moldova, cu care țara noastră dorește să dezvolte în continuare relații trainice de cooperare și prietenie, în beneficiul cetățenilor ambelor state.

Yan Wenbin a apreciat activitatea CCI a RM și a menționat că este sigur că cooperarea bilaterală va urma să se aprofundeze.

Cei trei reținuți sunt fostul deputat PDM și consilier municipal, Veaceslav Nedelea; președintele Partidului „Democrația Acasă”, activistul Vasile Costiuc, și o persoană mai puțin cunoscută spațiului public pe nume Elena Baraboi, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Aceștia sunt învinuiți de abuz în serviciu și spălare de bani, manifestate prin organizarea și coparticiparea la realizarea schemei de înstrăinare a unor loturi de pământ ale primăriei Durlești, în interesul unui grup organizat.

„Unul dintre reținuți, activând în calitate de primar interimar, ar fi avut rolul de organizator al grupului, alături de alți funcționari, care ar fi pus în aplicare procedura de repartizare a terenurilor”, dezvăluie procurorii.

Cel mai probabil acesta ar fi fost Veaceslav Nedelea.

„Alți doi învinuiți ar fi făcut parte din a doua verigă a grupului – de intermediari. Rolul acestora a constat în încheierea contractelor fictive de vânzare-cumpărare a terenurilor, întocmirea procurilor pe numele celorlalți membri a grupului criminal pentru înstrăinarea ulterioară și obținerea beneficiului material”, mai spun procurorii.

Aici nu avem decât să deducem că ar fi vorba despre Vasile Costiuc și Elena Baraboi. Prin urmare, ei ar fi intrat ilegal în posesia mai multor terenuri, la prețuri derizorii (300 -1.600 de lei lotul), nefiind în listele beneficiarilor, ar fi făcut procuri generale pe numele unuia din organizatorii schemei, care ulterior le-a înstrăinat terțelor persoane, urmărind obținerea de foloase materiale și deghizarea originii ilicite a bunurilor, în detrimentul bugetului administrației locale.

Urmare acțiunilor ilegale, administrația publică locală a orașului Durlești a fost deposedată de 25 terenuri cu suprafața totală de 1,7613 ha în valoare de aproximativ 7.750.751 lei.

„Dosarul în care figurează cei trei învinuiți și acțiunile desfășurate de procurori și CNA în această cauză au fost inițiate în 2021. Acțiunile infracționale au început din anul 2005, iar ultima tranzacție de vânzare-cumpărare a terenurilor a fost realizată în anul 2019, ca finalizare a acțiunilor criminale, realizate de grupul menționat”, au conchis procurorii.

Mai mult, din același comunicat de presă, am aflat că Elena Baraboi „cooperează cu organul de urmărire penală și recunoaște circumstanțele faptei”. De aceea, procurorii anticorupție au decis ca pe numele acesteia să ceară aplicarea arestului la domiciliu. În schimb, pentru Nedelea și Costiuc, vor cere în instanță aplicarea mandatului de arestare preventivă.

Este de menționat că, în dosarul „Primăriei Durlești”, figurează și alte persoane. Spre exemplu, în luna noiembrie 2021, a fost reținută Diana Crudu, fiica fostului primar de Durlești Nicolae Crudu. Astfel, acțiunile de urmărire penală continuă.

Declarația a fost făcută de președintele Parlamentului Republicii Moldova, Igor Grosu, astăzi, 26 noiembrie, la deschiderea celei de-a 53-a sesiuni plenare a Adunării Interparlamentare a CSI (AIP CSI), la care a participat în format online, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

Potrivit speakerului, aceste direcții confirmă poziția Moldovei privind promovarea unei politici externe echilibrate și dezvoltarea relațiilor reciproc avantajoase cu toți partenerii externi, pornind de la interesele vitale ale cetățenilor.

”Conexiunea practică a zonelor de liber schimb ale UE și CSI este unul dintre avantajele competitive importante ale țării noastre”, a subliniat președintele Parlamentului Republicii Moldova.

Cu ocazia participării sale la sesiunea AIP CSI, Igor Grosu s-a pronunțat în favoarea depășirii provocărilor comune, pledând pentru un nou impuls al cooperării în cadrul organizației, în deplină concordanță cu așteptările și interesele cetățenilor.

Igor Grosu a participat pentru prima dată la lucrările Adunării Interparlamentare a CSI în calitate de președinte al Legislativului Moldovei.

În decembrie, Comunitatea Statelor Independente va marca cea de-a 30-a aniversare.

Delegaţia Republicii Moldova a fost condusă de Andrei Spînu, viceprim-ministru, ministru al Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, transmite Știri.md.

Delegaţia Germaniei a fost condusă de dr. Maria Flachsbarth, secretar parlamentar de stat la Ministerul Federal al Cooperării Economice şi Dezvoltării.

În ultimii 28 de ani, cooperarea germano-moldavă pentru dezvoltare a contribuit cu succes la îmbunătăţirea vieţii oamenilor din Moldova.

Din 1993, volumul total al cooperării tehnice şi financiare bilaterale pus direct la dispoziţia Republicii Moldova de către Guvernul Germaniei se cifrează la 154,7 milioane de euro.

În cadrul discuţiilor ambele delegaţii au subliniat importanţa valorilor europene comune ca şi bază a cooperării bilaterale de succes.

Partea moldovenească a accentuat că implementarea Acordului de Asociere, precum şi a Zonei de Liber Schimb Aprofundat și Cuprinzător sunt priorităţi ale programului de guvernare.

Guvernul Germaniei și-a asumat să pună la dispoziţia Guvernului Moldovei o nouă sumă totală de 34,5 milioane de euro în perioada 2021-2022.

Aceasta include 23,0 milioane de euro pentru proiecte de cooperare financiară şi 11,5 milioane de euro pentru proiecte de cooperare tehnică.

Cooperarea viitoare dintre Republica Moldova şi Republica Federală Germania se va concentra pe două domenii prioritare: 

„Formarea profesională şi creşterea durabilă pentru locuri de muncă decente”, incluzând învăţământul şi practica tehnică, vocaţională, precum şi dezvoltarea sectorului privat şi a celui financiar, „Responsabilitate pentru planeta noastră – climă şi energie”, incluzând dezvoltarea urbană şi municipală.

Cooperarea germană se va concentra pe îmbunătăţirea serviciilor publice prestate populaţiei, inclusiv aprovizionarea cu apă şi managementul apelor reziduale.

Mai mult decât atât, prin promovarea întreprinderilor locale şi atragerea noilor investitori, urmează a fi create mai multe locuri de muncă bine plătite şi oportunităţi economice.

Germania îşi va continua angajamentul în domeniul bunei guvernanţe prin susţinerea proceselor importante de reformă şi lupta împotriva corupţiei, punând la dispoziţie expertiză în politici publice. 

Suplimentar acestei cooperări, Guvernul Germaniei a pus deja la dispoziţia Republicii Moldova un suport în sumă de peste 17 milioane de euro în vederea depăşirii crizei pandemice.

Partea germană a subliniat că va continua să susţină Republica Moldova în cadrul cooperării bilaterale pentru dezvoltare.

Despre aceasta anunță edilul Capitalei, Ion Ceban, care menționează că acordul este valabil pentru o perioadă de 5 ani, transmite Știri.md.

"Suntem onoraţi pentru că acest fapt ne va permite să dezvoltăm relaţiile noastre şi să devenim parteneri de încredere.

Astăzi Xi-an este un oraș al contrastelor, unde modernitatea coexistă cu tradițiile străvechi și cu cultura chineză bogată, iar istoria antică este strâns legată cu realizările civilizației mondiale.

În același timp, Chișinăul este o capitală în dezvoltare dinamică, unde sunt implementate proiecte îndrăznețe și sunt introduse cele mai bune practici ale orașelor lumii.

Sunt sigur că împreună vom putea realiza proiecte comune și face schimb de experiență.

Îmi exprim profunda recunoștință față de administrația orașului Xi-an pentru o astfel de inițiativă frumoasă", a scris Ceban.

Natalia Gavrilița a menționat, în cadrul discursului său, că Republica Moldova optează în continuare în cadrul CSI pentru dinamizarea relațiilor comercial-economice și social-umanitare, transmite Știri.md.

”Suntem orientați spre îmbunătățirea climatului investițional pe platforma CSI, facilitarea schimbului de mărfuri, eliminarea barierelor și impedimentelor în calea circulației mărfurilor, serviciilor și oamenilor, în cooperarea deschisă și reciproc avantajoasă. 

Am convingerea că noi, șefii de Guverne, suntem responsabili pentru ca cetățenii statelor noastre să simtă la modul practic rezultatele muncii realizate în comun”, a declarat prim-ministrul Gavrilița.

Potrivit unui comunicat remis presei, în cadrul ședinței a fost făcut un schimb de informații și opinii referitoare la evoluția situației epidemiologice și efectelor restricțiilor impuse pentru prevenirea răspândirii infecției asupra proceselor economice.

”Îmi exprim recunoștința partenerilor noștri din cadrul CSI care oferă asistență și sprijin Republicii Moldova în eforturile autorităților de gestionare a crizei pandemice și atenuarea consecințelor acesteia asupra populației. 

În condițiile actuale nefavorabile, obiectivul nostru comun este conjugarea eforturilor în minimizarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19 asupra economiei statelor noastre”, a menționat Natalia Gavrilița.

Șefa Executivului a semnat, împreună cu omologii săi din ţările CSI, înțelegeri axate pe intensificarea colaborării în domeniul sănătății, culturii și infrastructurii feroviare.

Menționăm că, la data de 8 decembrie, se împlinesc 30 de ani de la semnarea Acordului de constituire a Comunității Statelor Independente. Republica Moldova a ratificat Acordul în aprilie 1994.

Cooperarea dintre Chişinău şi Kiev privind utilizarea durabilă și protecția râului Nistru este asigurată prin Comisia interguvernamentală creată în acest scop, transmite Știri.md cu referire la moldpres.md.

În ceea ce privește râul Prut, elaborarea și semnarea unui acord trilateral între România, Republica Moldova și Ucraina și înființarea unui organism comun pentru gestionarea durabilă și protecția râului Prut ar fi cea mai potrivită cale de urmat.

Despre aceasta a declarat ieri ministrul Mediului, Iuliana Cantaragiu, la Sesiunea de nivel înalt în cadrul Conferinței Părților Convenției privind protecția și utilizarea cursurilor de apă transfrontaliere și a lacurilor internaționale, ce se desfășoară la Geneva.

“Cu sprijinul Convenției ne propunem prevenirea degradării și restaurării ecosistemelor, menținerea fluxului natural și a volumului apei, conservarea biodiversității, precum și prevenirea și atenuarea consecințelor cauzate și de factori antropici”, a subliniat ministrul.

În discursul său, Cantaragiu a reconfirmat angajamentul Guvernului Republicii Moldova de a pune în aplicare în mod eficient Convenția și de a asigura coerența în promovarea politicilor de cooperare transfrontalieră în domeniul gestionării apei și protecției apelor Nistrului și Prutului, în beneficiul populației, economiei și ecosistemelor. 

De asemenea, oficialul a vorbit despre provocările cu care se confruntă țara noastră în vederea asigurarea sustenabilității bazinului râului Nistru, menționând impactul funcționării Complexului Hidroenergetic Nistrean situat în bazinul superior al râului Nistru.

„Studiile recente realizate de un grup de savanți și experți cu privire la impactul complexului hidroenergetic Nistrean asupra râului Nistru arată că există un impact asupra calității apei și asupra ecosistemelor la cel puțin 150 km în aval de baraj. Pentru a fi verde, tehnologia utilizată nu ar trebui să dăuneze ecosistemelor și nu ar trebui să afecteze cursurile de apă. 

Dezvoltarea unui mecanism de compensare pentru pierderea serviciilor ecosistemice ar oferi posibilitatea reabilitării ecosistemelor în aval de barajul construit în scopuri hidroenergetice. 

Furnizarea mecanismului de compensare ar trebui să facă parte din orice acord bilateral sau multilateral între țări pentru utilizarea durabilă a cursurilor de apă transfrontaliere în scopuri hidroenergetice”, a menționat ministrul Mediului.

Sesiunea de la Geneva a constituit o platformă de nivel înalt pentru un dialog deschis cu privire la rolul apei în dezvoltarea durabilă, integrarea regională, cooperarea și pacea în bazinele transfrontaliere.

Printre acestea se numără conducta de gaze Iași – Chișinău, linia de electricitate Isaccea – Vulcănești – Chișinău, modernizarea căilor ferate Chișinău – Ungheni, podul Ungheni – Ungheni peste Prut, care va deschide calea spre autostrada Unirii, construirea unor apeducte și alte proiecte consonante integrării europene a Republicii Moldova, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Despre aceasta a vorbit șeful diplomației moldovenești, Nicu Popescu, în cadrul conferinței comune de presă cu omologul său roman, Bogdan Aurescu, după întrevederea pe care au avut-o cei doi la București.

Miniștrii au discutat despre viitorul summit al Parteneriatului Estic și Declarația pe care o va adopta forul în cauză, dinamizarea dialogului politic, actualizarea acordului privind ajutorul nerambursabil de 100 de milioane de euro, care nu a fost realizat sută la sută, și alte subiecte de interes comun.

Nicu Popescu a subliniat că această vizită peste hotare este prima în cadrul actualului mandat, fiind dovada tradițională a caracterului privilegiat al relațiilor moldo-române. El a accentuat că România este principalul partener comercial al Republicii Moldova și că se dorește majorarea investițiilor românești în condițiile când guvernul este decis să reformateze Republica Moldova prin instaurarea statului de drept și combaterea corupției.

Ministrul a relevat faptul că integrarea europeană este un subiect de consens național în ambele țări. El a adus mulțumiri diplomației românești pentru consecvența la Bruxelles și în celelalte capitale ale comunității europene în folosul Republicii Moldova, dar și pentru ajutorul anti-pandemic, menționând că fiecare a doua vaccină administrată în stânga Prutului este parte din ajutorul românesc.

La rândul său, ministrul Bogdan Aurescu a salutat prezența omologului său la Reuniunea anuală a diplomației românești, unde Nicu Popescu este programat cu un discurs. Totodată, a relevant că vizita este o reconfirmare a relației speciale între state, la fel ca și vizita președintelui României Klaus Iohannis la Chișinău și vizita președintelui Parlamentului Republicii Moldova Igor Grosu la București, dar și alte contacte între conducerea celor două țări. Prezenta întâlnire vizează pregătirea ședinței comune a guvernelor de la Chișinău și București.

„Mesajul nostru, al României, de susținere pentru reformarea profundă, modernizarea Republicii Moldova este ferm. Avem un obiectiv strategic bilateral comun, care este parcursul european ireversibil al Republicii Moldova. În discuția noastră am reiterat concret, pragmatic, pe fiecare proiect de cooperare, angajamentul nostru de a sprijini aceste proiecte… E adevărat că provocările, problemele la care trebuie să faceți față, sunt multe, au un caracter cumulativ, dar am încrederea că reformele vor avansa într-un ritm susținut, cu o guvernare eficientă, oferind un impuls procesului de reformă democratică profundă… Mă bucur că am reușit recent să facem o donație de 300 de mii de euro pentru dezvoltarea societății civile, prin intermediul European Endowment for Democracy”, a specificat șeful diplomației române.

În cadrul evenimentului ”Suppliers Day and Scoping Mission”, organizat ieri, 26 august, de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii (ODIMM), reprezentanții PUREM ai Grupului Eberspächer au prezentat domeniile de interes în cooperarea cu companiile locale, transmite Știri.md cu referie la Moldpres.md.

Reprezentantul grupului Eberspächer, Volker Cwielong, a evidențiat că Republica Moldova are un climat investițional atractiv, accesibil și potențial uman bine pregătit. 

“Republica Moldova este o țară cu potențial de cooperare. În urma acestei misiuni, vom evalua posibile parteneriate cu companii industriale autohtone și sperăm să identificăm parteneri și locații pentru extinderea activității grupului nostru în Republica Moldova”, a spus Volker Cwielong.

“ODIMM facilitează promovarea internațională a afacerilor locale prin accesul la noi piețe de desfacere, retehnologizare și interconectare a furnizorilor locali cu companiile străine. 

Totodată, dezvoltăm o bază de date a companiilor din Republica Moldova cu potențial de export și susținem integrarea acestora în lanțul valoric regional și internațional“, a menţionat, la rândul său, Iulia Costin, directorul ODIMM.

În cadrul evenimentului s-au desfășurat mai multe întâlniri B2B dintre reprezentanții companiilor autohtone cu reprezentanții grupului german, în vederea prezentării serviciilor și produselor proprii și stabilirii unor potențiale cooperări. 

Întrunirea va fi urmată de o serie de vizite de documentare în teritoriu la mai mulți antreprenori din industria automotive, în scopul identificării potențialelor parteneriate și conexiuni reciproc avantajoase.

Evenimentul este inițiat de Organizația pentru Dezvoltarea Sectorului Întreprinderilor Mici și Mijlocii cu sprijinul Proiectului „Consilierea Guvernului Republicii Moldova în Politici Economice”, implementat de GIZ Moldova cu suportul financiar al Ministerului Federal pentru Cooperare Economică și Dezvoltare al Germaniei și al Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.

Obiectivul evenimentului este de a identifica modul în care responsabilitatea sociala poate genera soluţii pentru problemele cu care mediul de afaceri se confruntă şi de a oferi instrumentele necesare pentru implementarea acestor soluţii, de a oferi informaţii ce ţin de diagnoza organizaţională, fapt ce ar permite de a identifica în mod corect problemele companiei şi soluţiil e pentru rezolvarea acestora, de a prezenta paşii pentru implementarea unei strategii de responsabilitate socială, transmite Știri.md cu referire la Infotag.

Evenimentul este organizat de Proiectul PNUD "Dezvoltarea capacităţilor de export pe malurile Nistrului" (Ad Trade) în parteneriat cu CCI RM cu sprijinul financiar al Suediei şi Marii Britanii.

Locul desfăşurării: platforma ZOOM.

Durata evenimentului: 2 - 3 ore.

În opinia sa, discuțiile despre funcții și cum va funcționa Legislativul este un lucru neimportant, transmite Știri.md cu referire la IPN.

În plenul Parlamentului, Marina Tauber a declarat că echipa Partidului Șor va munci pentru oameni și fracțiunea va coopera cu toți deputații, din toate partidele, care vor să aducă beneficii țării și cetățenilor.

Deputata speră că „experiența lor va fi luată în considerare și că se va lucra constructiv, pentru că oamenii așteaptă ca Moldova să ajungă dezvoltată, frumoasă și cu condiții care să întoarcă cetățenii acasă”.