19 oct, 2021 13:54
7
7 046

Alertă din România: R. Moldova mai are rezerve de gaz pentru câteva zile

19 oct, 2021 13:54
7
7 046

Ministrul desemnat la Ministerul Afacerilor Externe, Dan Barna, a afirmat, la audierea din comisiile parlamentare, că Republica Moldova mai are rezerve de gaz pentru câteva zile şi că acesta este un moment în care România trebuie să intervină.

Alertă din România: R. Moldova mai are rezerve de gaz pentru câteva zile

Barna a primit aviz negativ pentru MAE. Dan Barna a fost întrebat, marţi, în cadrul audierilor în comisiile parlamentare, care este poziţia sa în criza gazului din Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la news.ro.

"Astăzi Moldova a primit o ofertă de la Gazprom de cinci ori mai scumpă decât în contractul de până la luna septembrie. E foarte clar că este o presiune uriaşă pe Moldova care mai are rezerve de câteva zile şi este un moment în care România trebuie să intervină. 

Faptul că funcţionează gazoductul Iaşi – Ungheni este un lucru bun şi putem să le acordăm acest sprijin, însă, dincolo de asta - şi de asta am şi salutat iniţiativa domnului Aurescu, ministrul actual de Externe, de a solicita sprijin european pentru resursă de gaz pentru Moldova, pentru că în momentul de faţă ei sunt cu spatele la zid şi partenerul pe care se pot baza se numeşte România”, a afirmat Barna.

El s-a mai referit în cadrul audierilor şi la dezvoltarea unei relaţii de lobby pentru România în SUA.

"Relaţia cu SUA şi rolul de partener strategic consistent despre care vorbim şi toţi suntem de acord cu asta nu se poate întâmpla dacă nu dezvoltăm o relaţie reală de lobby, un mecanism de lobby al nostru în SUA. 

Avem români din diaspora din SUA în instituţii foarte importante, profesionişti de top mondial în bănci, în centre de date, în toate locurile unde într-adevăr contează, or faptul că noi nu îi folosim ca resursă de lobby pe ceea ce înseamnă Congresul american, pe ceea ce înseamnă locul unde se iau deciziile, Visa Waiver şi celelalte lucruri de care avem nevoie în relaţia cu SUA, s-ar construi mult mai uşor dacă am avea un lobby nu la nivelul Ungariei, care e foarte performantă pe zona asta, dar măcar al Poloniei sau al celorlalte state care au o reprezentare consistentă a intereselor lor ca state, interese legitime, în relaţia cu SUA”, a mai transmis ministrul desemnat la Externe.  

Dan Barna a primit aviz negativ din partea comisiilor, fiind 20 de voturi împotrivă şi 11 pentru.

Barna a primit aviz negativ pentru MAE. Dan Barna a fost întrebat, marţi, în cadrul audierilor în comisiile parlamentare, care este poziţia sa în criza gazului din Republica Moldova, transmite Știri.md cu referire la news.ro.

"Astăzi Moldova a primit o ofertă de la Gazprom de cinci ori mai scumpă decât în contractul de până la luna septembrie. E foarte clar că este o presiune uriaşă pe Moldova care mai are rezerve de câteva zile şi este un moment în care România trebuie să intervină. 

Faptul că funcţionează gazoductul Iaşi – Ungheni este un lucru bun şi putem să le acordăm acest sprijin, însă, dincolo de asta - şi de asta am şi salutat iniţiativa domnului Aurescu, ministrul actual de Externe, de a solicita sprijin european pentru resursă de gaz pentru Moldova, pentru că în momentul de faţă ei sunt cu spatele la zid şi partenerul pe care se pot baza se numeşte România”, a afirmat Barna.

El s-a mai referit în cadrul audierilor şi la dezvoltarea unei relaţii de lobby pentru România în SUA.

"Relaţia cu SUA şi rolul de partener strategic consistent despre care vorbim şi toţi suntem de acord cu asta nu se poate întâmpla dacă nu dezvoltăm o relaţie reală de lobby, un mecanism de lobby al nostru în SUA. 

Avem români din diaspora din SUA în instituţii foarte importante, profesionişti de top mondial în bănci, în centre de date, în toate locurile unde într-adevăr contează, or faptul că noi nu îi folosim ca resursă de lobby pe ceea ce înseamnă Congresul american, pe ceea ce înseamnă locul unde se iau deciziile, Visa Waiver şi celelalte lucruri de care avem nevoie în relaţia cu SUA, s-ar construi mult mai uşor dacă am avea un lobby nu la nivelul Ungariei, care e foarte performantă pe zona asta, dar măcar al Poloniei sau al celorlalte state care au o reprezentare consistentă a intereselor lor ca state, interese legitime, în relaţia cu SUA”, a mai transmis ministrul desemnat la Externe.  

Dan Barna a primit aviz negativ din partea comisiilor, fiind 20 de voturi împotrivă şi 11 pentru.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate

Loading...

26 ianuarie, 16:47
4
618

Cutremur în apropiere de R. Moldova: Ce magnitudine a avut seismul

26 ianuarie, 16:47
4
618

Un cutremur de 2,9 grade s-a produs miercuri, 26 ianuarie, în România.

Cutremur în apropiere de R. Moldova: Ce magnitudine a avut seismulFoto: realitatea.net

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs la ora 13:29, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la adâncimea de 109 km, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.net.

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 86 km S de Bacău, 95 km E de Brașov, 103 km V de Galați, 108 km NV de Brăila, 112 km NE de Ploiești, 160 km N de București, 164 km S de Iași, 185 km NE de Pitești, 207 km SV de Chișinău, 207 km E de Sibiu.

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs la ora 13:29, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea, la adâncimea de 109 km, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.net.

Potrivit INFP, cutremurul s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 86 km S de Bacău, 95 km E de Brașov, 103 km V de Galați, 108 km NV de Brăila, 112 km NE de Ploiești, 160 km N de București, 164 km S de Iași, 185 km NE de Pitești, 207 km SV de Chișinău, 207 km E de Sibiu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 16:39
2
268

Alertă la Bălți: O grenadă a fost găsită în plină stradă

26 ianuarie, 16:39
2
268

O grenadă F1 a fost găsită astăzi pe strada Anton Cehov din municipiul Bălți.

Alertă la Bălți: O grenadă a fost găsită în plină stradăFoto: politia.md

La fața locului au venit oamenii legii, care au încercuit zona și, ulterior, au preluat explozibilul, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Grenada F1 este o grenadă de mână defensivă și a fost introdusă în dotarea Armatei Roșii la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. 

După război, modelul a fost modernizat.

Fiind o armă simplă și eficace, grenada F1 a fost întâlnită în Războiul din Coreea, Războiul din Vietnam și cel din Afganistan.

La fața locului au venit oamenii legii, care au încercuit zona și, ulterior, au preluat explozibilul, transmite Știri.md cu referire la Realitatea.md.

Grenada F1 este o grenadă de mână defensivă și a fost introdusă în dotarea Armatei Roșii la începutul celui de-Al Doilea Război Mondial. 

După război, modelul a fost modernizat.

Fiind o armă simplă și eficace, grenada F1 a fost întâlnită în Războiul din Coreea, Războiul din Vietnam și cel din Afganistan.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 15:53
15
461

R. Moldova va primi un ajutor de 100 de milioane de euro din partea României

26 ianuarie, 15:53
15
461

Executivul a dispus inițierea negocierilor asupra proiectului Acordului dintre Guvernul Republicii Moldova şi Guvernul României privind implementarea programului de asistenţă tehnică şi financiară în baza unui ajutor financiar nerambursabil în valoare de 100 de milioane de euro acordat Republicii Moldova de către România.

R. Moldova va primi un ajutor de 100 de milioane de euro din partea RomânieiFoto: crpe.ro

În cadrul ședinței Executivului, prim-ministra Natalia Gavrilița a mulțumit Guvernului României pentru acest gest generos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Potrivit documentului, noul Acord va îndeplini funcțiile celui semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la data de 28 martie 2021.

Acordul cuprinde prevederi care vizează dezvoltarea cooperării pe mai multe domenii: sectorul energetic; infrastructura de transport; protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice; lucrări publice și infrastructură; întreprinderi mici și mijlocii; independența mass-media; reforma administrației publice; afaceri interne; sănătate; educație; cultură și patrimoniu; cercetare și turism.

În același timp, documentul are ca obiectiv stabilirea mecanismelor în baza cărora România poate acorda asistență tehnică și financiară de la bugetul de stat în beneficiul Republicii Moldova.

Astfel, conform prevederilor, țările vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru realizarea de proiecte care să contribuie la: intensificarea cooperării între România și Republica Moldova și dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova; racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova; susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova; impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova; creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Așadar, proiectul Acordului prevede oferirea unei contribuții nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 7 ani, care poate fi prelungită cu cel mult 3 ani pentru finalizarea proiectelor și activităților aflate în derulare.

În cadrul ședinței Executivului, prim-ministra Natalia Gavrilița a mulțumit Guvernului României pentru acest gest generos, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

Potrivit documentului, noul Acord va îndeplini funcțiile celui semnat la 27 aprilie 2010, care a ieșit din vigoare la data de 28 martie 2021.

Acordul cuprinde prevederi care vizează dezvoltarea cooperării pe mai multe domenii: sectorul energetic; infrastructura de transport; protecția mediului și combaterea schimbărilor climatice; lucrări publice și infrastructură; întreprinderi mici și mijlocii; independența mass-media; reforma administrației publice; afaceri interne; sănătate; educație; cultură și patrimoniu; cercetare și turism.

În același timp, documentul are ca obiectiv stabilirea mecanismelor în baza cărora România poate acorda asistență tehnică și financiară de la bugetul de stat în beneficiul Republicii Moldova.

Astfel, conform prevederilor, țările vor lua, de comun acord, măsurile necesare pentru realizarea de proiecte care să contribuie la: intensificarea cooperării între România și Republica Moldova și dezvoltarea Parteneriatului strategic pentru integrarea europeană a Republicii Moldova; racordarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană prin intermediul României; promovarea procesului de reforme în spirit european în Republica Moldova; susținerea procesului de integrare europeană a Republicii Moldova; impulsionarea dezvoltării Republicii Moldova și reducerea disparităților economice și sociale în Republica Moldova; creșterea rezilienței Republicii Moldova la factorii destabilizatori.

Așadar, proiectul Acordului prevede oferirea unei contribuții nerambursabile în valoare de 100 de milioane de euro pentru o perioadă de 7 ani, care poate fi prelungită cu cel mult 3 ani pentru finalizarea proiectelor și activităților aflate în derulare.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 14:57
12
1 587

Expert din România, despre scenariul avansării Rusiei până în Transnistria

26 ianuarie, 14:57
12
1 587

În contextul escaladării animozităților între Rusia și Ucraina, în cazul declanșării unor acțiuni militare, în virtutea unui scenariu mai puțin probabil, dar care trebuie luat în calcul, „Rusia ar putea ajunge în Transnistria și pe Dunăre, la nordul brațului Chilia”. „Asta ar duce la sancțiuni foarte dure”.

Expert din România, despre scenariul avansării Rusiei până în TransnistriaFoto: IPN

Opinia a fost exprimată în publicația bucureșteană „Republica” de către Armand Goșu, istoric și profesor asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, expert în probleme de securitate, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Expertul și-a exprimat nedumerirea cu privire la faptul că România nu a fost invitată să participe la o recentă videoconferință cu președintele SUA, Joe Biden, la care au participat liderii Italiei, Germaniei, Franței, Poloniei și ai altor state. „Geografic, România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, mai lungă decât a Poloniei. România e situată cel mai aproape de Crimeea, de Donbas.

Nu Estonia, nu Norvegia, nu Italia. Sigur că poți să explici cu argumente raționale de ce nu ai fost invitat acolo, dar ai fi vrut ca român să fii și tu acolo, să contezi în discuțiile astea.

Ai la graniță regiunea Odesa, Moldova cu Transnistria, unde sunt circa 1.800 de militari ruși. Deci, Bucureștiul are interese de securitate de promovat acum. Din păcate, nu contezi. Asta se întâmplă când ai o clasă politică mediocră”, a menționat Armand Goșu.

Situația în materie de securitate care se creează în regiunea Europei de Est este una neclară. „Ce se va întâmpla nu cred că știe nici Putin cu exactitate.

El, pur și simplu, ia decizii în funcție de context. Dar argumentele în favoarea faptului că e altceva decât a fost în ultimii ani sunt mult prea importante.

Nu poți să spui că nu se întâmplă nimic grav, totuși Putin a dat un ultimatum Occidentului. De fapt, toată ideea acestor acorduri, felul în care sunt formulate condițiile din drafturile respective aruncă în aer ordinea mondială din ultimii 30 de ani”, a remarcat expertul.

Vorbind despre scenariile în care ar putea evolua situația tensionată din Ucraina și despre marea vulnerabilitate a României în acest moment, Armand Goșu spune că trebuie luat în calcul scenariul posibil, conform căruia rușii ar putea întinde o capcană trupelor ucrainene în Donbas.

„Sunt mai multe scenarii cu care se lucrează și cred că niciunul nu trebuie să fie scos din calcule. E mai puțin probabil, dar există și un scenariu în care americanii fac sau doar mimează niște mici concesii, rușii o să declare că sunt mulțumiți, Putin își salvează obrazul, o să fie un alt summit Biden – Putin și situația se detensionează.

Nu aș exclude, dar e puțin probabil. În acest moment, mai probabil cred că este un alt scenariu: pentru că Putin a mers mult prea departe, el trebuie să dea o lovitură, dacă ar renunța și s-ar retrage fără să obțină nimic ar însemna o înfrângere”, a specificat expertul.

„Pentru el (Vladimir Putin, n.r.) e o problemă de prestigiu. În acest caz, sunt mai multe variante. Putin ar putea face ceva neobișnuit, o acțiune hibridă, în care să nu fie atât de evidentă agresiunea ca să nu declanșeze imediat sancțiunile Occidentului. În care Berlinul și Washingtonul se ceartă dacă e atac, incursiune, întâmplare nefericită sau… soldații ruși au alunecat pe o coajă de banană.

Rușii pot să facă asta prin intermediul corpurilor de armată locale din Donețk și Lugansk – vorbim de 20.000 de oameni destul de bine antrenați, care ar putea să întindă o capcană trupelor ucrainene și să încerce să le atragă în niște lupte”, a opinat Armand Goșu.

Expertul nu exclude, chiar dacă i se pare foarte puțin probabil în acest moment, scenariul unui război pe un front mai mare. „Nu vă închipuiți că pleacă rușii spre Kiev cu tancurile.

E o grupare prea mică, de doar 130.000 de oameni, pentru o operațiune de anvergură cum ar fi cea presupusă de ocuparea militară a Ucrainei”, a specificat Armand Goșu.

Un alt scenariu ar viza acțiuni cu mai multe brigăzi în zona Donbasului „și să forțeze spre sud, spre Mariupol, pe malul Mării Azov și apoi al Mării Negre. Să obțină un culoar teritorial, care să unească teritoriul Rusiei cu peninsula Crimeea. E clar că rușilor nu le ajunge doar acel pod minuscul de la Kerci.

Peninsula Crimeea în ultimii ani s-a deșertificat, se transformă în Sahara. Ei trebuie să găsească niște soluții pentru a menține viața în Crimeea. Au anexat-o nu ca să o transforme în dune de nisip.

Apoi, din Crimeea rușii ar putea avansa spre Odesa. Ăsta e un scenariu și mai puțin probabil, dar trebuie luat și el în calcul. Rusia ar putea ajunge în Transnistria și pe Dunăre, la nordul brațului Chilia. Asta ar duce la sancțiuni foarte dure”, a menționat Armand Goșu.

Opinia a fost exprimată în publicația bucureșteană „Republica” de către Armand Goșu, istoric și profesor asociat la Facultatea de Științe Politice a Universității din București, expert în probleme de securitate, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Expertul și-a exprimat nedumerirea cu privire la faptul că România nu a fost invitată să participe la o recentă videoconferință cu președintele SUA, Joe Biden, la care au participat liderii Italiei, Germaniei, Franței, Poloniei și ai altor state. „Geografic, România are cea mai lungă graniță cu Ucraina, mai lungă decât a Poloniei. România e situată cel mai aproape de Crimeea, de Donbas.

Nu Estonia, nu Norvegia, nu Italia. Sigur că poți să explici cu argumente raționale de ce nu ai fost invitat acolo, dar ai fi vrut ca român să fii și tu acolo, să contezi în discuțiile astea.

Ai la graniță regiunea Odesa, Moldova cu Transnistria, unde sunt circa 1.800 de militari ruși. Deci, Bucureștiul are interese de securitate de promovat acum. Din păcate, nu contezi. Asta se întâmplă când ai o clasă politică mediocră”, a menționat Armand Goșu.

Situația în materie de securitate care se creează în regiunea Europei de Est este una neclară. „Ce se va întâmpla nu cred că știe nici Putin cu exactitate.

El, pur și simplu, ia decizii în funcție de context. Dar argumentele în favoarea faptului că e altceva decât a fost în ultimii ani sunt mult prea importante.

Nu poți să spui că nu se întâmplă nimic grav, totuși Putin a dat un ultimatum Occidentului. De fapt, toată ideea acestor acorduri, felul în care sunt formulate condițiile din drafturile respective aruncă în aer ordinea mondială din ultimii 30 de ani”, a remarcat expertul.

Vorbind despre scenariile în care ar putea evolua situația tensionată din Ucraina și despre marea vulnerabilitate a României în acest moment, Armand Goșu spune că trebuie luat în calcul scenariul posibil, conform căruia rușii ar putea întinde o capcană trupelor ucrainene în Donbas.

„Sunt mai multe scenarii cu care se lucrează și cred că niciunul nu trebuie să fie scos din calcule. E mai puțin probabil, dar există și un scenariu în care americanii fac sau doar mimează niște mici concesii, rușii o să declare că sunt mulțumiți, Putin își salvează obrazul, o să fie un alt summit Biden – Putin și situația se detensionează.

Nu aș exclude, dar e puțin probabil. În acest moment, mai probabil cred că este un alt scenariu: pentru că Putin a mers mult prea departe, el trebuie să dea o lovitură, dacă ar renunța și s-ar retrage fără să obțină nimic ar însemna o înfrângere”, a specificat expertul.

„Pentru el (Vladimir Putin, n.r.) e o problemă de prestigiu. În acest caz, sunt mai multe variante. Putin ar putea face ceva neobișnuit, o acțiune hibridă, în care să nu fie atât de evidentă agresiunea ca să nu declanșeze imediat sancțiunile Occidentului. În care Berlinul și Washingtonul se ceartă dacă e atac, incursiune, întâmplare nefericită sau… soldații ruși au alunecat pe o coajă de banană.

Rușii pot să facă asta prin intermediul corpurilor de armată locale din Donețk și Lugansk – vorbim de 20.000 de oameni destul de bine antrenați, care ar putea să întindă o capcană trupelor ucrainene și să încerce să le atragă în niște lupte”, a opinat Armand Goșu.

Expertul nu exclude, chiar dacă i se pare foarte puțin probabil în acest moment, scenariul unui război pe un front mai mare. „Nu vă închipuiți că pleacă rușii spre Kiev cu tancurile.

E o grupare prea mică, de doar 130.000 de oameni, pentru o operațiune de anvergură cum ar fi cea presupusă de ocuparea militară a Ucrainei”, a specificat Armand Goșu.

Un alt scenariu ar viza acțiuni cu mai multe brigăzi în zona Donbasului „și să forțeze spre sud, spre Mariupol, pe malul Mării Azov și apoi al Mării Negre. Să obțină un culoar teritorial, care să unească teritoriul Rusiei cu peninsula Crimeea. E clar că rușilor nu le ajunge doar acel pod minuscul de la Kerci.

Peninsula Crimeea în ultimii ani s-a deșertificat, se transformă în Sahara. Ei trebuie să găsească niște soluții pentru a menține viața în Crimeea. Au anexat-o nu ca să o transforme în dune de nisip.

Apoi, din Crimeea rușii ar putea avansa spre Odesa. Ăsta e un scenariu și mai puțin probabil, dar trebuie luat și el în calcul. Rusia ar putea ajunge în Transnistria și pe Dunăre, la nordul brațului Chilia. Asta ar duce la sancțiuni foarte dure”, a menționat Armand Goșu.

Publicitate
Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
Publicitate
26 ianuarie, 11:23
58
1 735

Năstase, despre criza gazelor: Să fi fost președinte, îl sunam pe Putin

26 ianuarie, 11:23
58
1 735

Fostul lider al Platformei „DA”, Andrei Năstase, consideră că președinta Maia Sandu trebuia să se implice direct în negocierea unui nou contract de aprovizionare cu gaze, mai ales că a fost învestită în funcție încă la finele anului 2020.

Năstase, despre criza gazelor: Să fi fost președinte, îl sunam pe PutinFoto: știri.md

Să fi fost dânsul președinte al R. Moldova, atunci punea mâna pe telefon și-l suna direct pe Vladimir Putin, zice consilierul municipal de la Chișinău, transmite Știri.md cu referire la Ziarul Național.

Potrivit lui Năstase, problema noului contract a fost lăsată de pe o zi pe alta, iar din acest motiv R. Moldova s-a confruntat cu criza din octombrie-noiembrie, dar și cea de acum câteva zile.

„Dacă noi suntem politicieni responsabili… Președintele Maia Sandu e în funcție deja de mai bine de un an. Ea nu e în funcție din august 2021 (atunci când a fost învestit Guvernul Gavrilița n.r.). Consider că problema gazelor trebuia discutată la cel mai înalt nivel. Dacă eram eu președintele R. Moldova, atunci îl sunam pe Vladimir Putin. Îl telefonam pe oricine pentru a rezolva problemele populației care m-a ales. Cred că e incorect să mergi la așa negocieri cu funcționari de așa nivel. Vă dau un exemplu. Cu toții suntem îngrijorați de situația creată între Rusia, pe de o parte, și Ucraina-NATO-SUA-UE, pe de altă parte. Să vă închipuiți că la aceste discuții nu e trimis Serghei Lavrov”, a declarat Năstase, în cadrul emisiunii „Территория свободы с Лилией Бураковски”.

În același context, deznodământul negocierilor cu „Gazprom” era altul, dacă Maia Sandu se implica direct, crede consilierul.

„E foarte rău că președintele nu a purtat negocieri cu Rusia. Când e vorba de populație, de R. Moldova, trebuie să porți negocieri la cel mai înalt nivel. E punctul meu de vedere. Cineva crede că a fost suficient ca la aceste negocieri să fie trimis directorul „Moldovagaz”, Vadim Ceban. Dar eu consider că e puțin. Eu nu l-am sprijinit pe Vadim Ceban și el știe. El deține această funcție de pe timpul alianței ACUM-PSRM. Platforma „DA” nu l-a sprijinit. A fost sprijinit de Partidul Acțiune și Solidaritate și Dodon. 

Consider că la negocieri trebuia să participe, în cel mai rău caz, prim-ministrul Natalia Gavrilița. Eu, să fi fost la negocieri, insistam ca acest punct cu plata în avans să fie scos. Plus la asta, aceste negocieri nu au fost transparente. Nu mi se pare corect că cei din Transnistria plătesc foarte puțin pentru gaze, iar noi degrabă vom da peste 15 lei (pentru un metru cub - n.r.). Se putea de insistat pe mai multe alte lucruri. În aceste perioade de criză se poate de obținut mai multe beneficii”, s-a arătat convins Năstase.

Să fi fost dânsul președinte al R. Moldova, atunci punea mâna pe telefon și-l suna direct pe Vladimir Putin, zice consilierul municipal de la Chișinău, transmite Știri.md cu referire la Ziarul Național.

Potrivit lui Năstase, problema noului contract a fost lăsată de pe o zi pe alta, iar din acest motiv R. Moldova s-a confruntat cu criza din octombrie-noiembrie, dar și cea de acum câteva zile.

„Dacă noi suntem politicieni responsabili… Președintele Maia Sandu e în funcție deja de mai bine de un an. Ea nu e în funcție din august 2021 (atunci când a fost învestit Guvernul Gavrilița n.r.). Consider că problema gazelor trebuia discutată la cel mai înalt nivel. Dacă eram eu președintele R. Moldova, atunci îl sunam pe Vladimir Putin. Îl telefonam pe oricine pentru a rezolva problemele populației care m-a ales. Cred că e incorect să mergi la așa negocieri cu funcționari de așa nivel. Vă dau un exemplu. Cu toții suntem îngrijorați de situația creată între Rusia, pe de o parte, și Ucraina-NATO-SUA-UE, pe de altă parte. Să vă închipuiți că la aceste discuții nu e trimis Serghei Lavrov”, a declarat Năstase, în cadrul emisiunii „Территория свободы с Лилией Бураковски”.

În același context, deznodământul negocierilor cu „Gazprom” era altul, dacă Maia Sandu se implica direct, crede consilierul.

„E foarte rău că președintele nu a purtat negocieri cu Rusia. Când e vorba de populație, de R. Moldova, trebuie să porți negocieri la cel mai înalt nivel. E punctul meu de vedere. Cineva crede că a fost suficient ca la aceste negocieri să fie trimis directorul „Moldovagaz”, Vadim Ceban. Dar eu consider că e puțin. Eu nu l-am sprijinit pe Vadim Ceban și el știe. El deține această funcție de pe timpul alianței ACUM-PSRM. Platforma „DA” nu l-a sprijinit. A fost sprijinit de Partidul Acțiune și Solidaritate și Dodon. 

Consider că la negocieri trebuia să participe, în cel mai rău caz, prim-ministrul Natalia Gavrilița. Eu, să fi fost la negocieri, insistam ca acest punct cu plata în avans să fie scos. Plus la asta, aceste negocieri nu au fost transparente. Nu mi se pare corect că cei din Transnistria plătesc foarte puțin pentru gaze, iar noi degrabă vom da peste 15 lei (pentru un metru cub - n.r.). Se putea de insistat pe mai multe alte lucruri. În aceste perioade de criză se poate de obținut mai multe beneficii”, s-a arătat convins Năstase.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 09:52
2
188

Când R. Moldova va semna acordul de finanțare de 100 milioane de euro

26 ianuarie, 09:52
2
188

Ședința comună a guvernelor Republicii Moldova și României este planificată pentru data de 11 februarie și urmează să se desfășoare la Chișinău.

Când R. Moldova va semna acordul de finanțare de 100 milioane de euroFoto: tv8

În cadrul ședinței, va fi semnat Acordul interguvernamental pentru asistență tehnică și financiară nerambursabilă, în valoare de 100 de milioane de euro, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Aspectele organizatorice ale ședinței au fost discutate de către secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea, cu șeful Cancelariei prim-ministrului României, Mircea Abrudean.

La ședință urmează să fie semnat Acordul interguvernamental pentru asistență tehnică și financiară nerambursabilă, în valoare de 100 milioane de euro. În baza acestuia, România va continua să acorde suport în implementarea agendei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova.

„Vă mulțumesc pentru suportul constant acordat țării noastre și îmi exprim încrederea că numeroasele proiecte bilaterale se vor materializa și în continuare, cu impact major pentru oameni. Avem proiecte de infrastructură, dar să nu uităm și de cele sociale – din domeniul educației, sănătății, culturii, care sunt apreciate de cetățeni”, a subliniat Dumitru Udrea, citat într-un comunicat de presă.

La rândul său, Mircea Abrudean a exprimat deschiderea părții române pentru susținerea proiectelor orientate spre îmbunătățirea calității vieții oamenilor, care vor aduce Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. „Este important ca proiectele pe care le vom finanța să fie cu adevărat strategice, cu impact asupra cetățenilor din Republica Moldova și să reflecte prioritățile de bază, iar echipele guvernamentale ale țărilor noastre să rămână în contact direct, pentru realizarea cu succes a obiectivelor agreate”, a notat oficialul român.

În cadrul ședinței, va fi semnat Acordul interguvernamental pentru asistență tehnică și financiară nerambursabilă, în valoare de 100 de milioane de euro, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Aspectele organizatorice ale ședinței au fost discutate de către secretarul general al Guvernului, Dumitru Udrea, cu șeful Cancelariei prim-ministrului României, Mircea Abrudean.

La ședință urmează să fie semnat Acordul interguvernamental pentru asistență tehnică și financiară nerambursabilă, în valoare de 100 milioane de euro. În baza acestuia, România va continua să acorde suport în implementarea agendei de dezvoltare social-economică a Republicii Moldova.

„Vă mulțumesc pentru suportul constant acordat țării noastre și îmi exprim încrederea că numeroasele proiecte bilaterale se vor materializa și în continuare, cu impact major pentru oameni. Avem proiecte de infrastructură, dar să nu uităm și de cele sociale – din domeniul educației, sănătății, culturii, care sunt apreciate de cetățeni”, a subliniat Dumitru Udrea, citat într-un comunicat de presă.

La rândul său, Mircea Abrudean a exprimat deschiderea părții române pentru susținerea proiectelor orientate spre îmbunătățirea calității vieții oamenilor, care vor aduce Republica Moldova mai aproape de Uniunea Europeană. „Este important ca proiectele pe care le vom finanța să fie cu adevărat strategice, cu impact asupra cetățenilor din Republica Moldova și să reflecte prioritățile de bază, iar echipele guvernamentale ale țărilor noastre să rămână în contact direct, pentru realizarea cu succes a obiectivelor agreate”, a notat oficialul român.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 09:43
0
243

România a început negocierile pentru intrarea în OECD

26 ianuarie, 09:43
0
243

Consiliul Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică a decis să deschidă discuțiile pentru aderarea la acest for internațional cu șase candidați: Argentina, Brazilia, Bulgaria, Croația, Peru și România.

România a început negocierile pentru intrarea în OECD

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică /OECD/ a anunțat că decizia de deschidere a discuțiilor cu aceste state „vine ca urmare a progreselor făcute de către cele șase state de la depunerea primelor lor cereri depuse pentru calitatea de membru OECD”, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Potrivit Organizației, procesul de negociere include o evaluare riguroasă privind alinierea țării candidate cu standardele, politicile și practicile OECD care să asigure promovarea creșterii economice și respectarea obiectivelor de combatere a schimbările climatice și stoparea pierderii biodiversității și a defrișărilor.

OCDE este un for interguvernamental înființat în 1961, dedicat identificării politicilor publice care asigură creşterea economică sustenabilă şi stabilitatea socială. 

Cei 38 de membri ai OCDE, dintre care majoritatea sunt de pe continentul european, sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică /OECD/ a anunțat că decizia de deschidere a discuțiilor cu aceste state „vine ca urmare a progreselor făcute de către cele șase state de la depunerea primelor lor cereri depuse pentru calitatea de membru OECD”, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Potrivit Organizației, procesul de negociere include o evaluare riguroasă privind alinierea țării candidate cu standardele, politicile și practicile OECD care să asigure promovarea creșterii economice și respectarea obiectivelor de combatere a schimbările climatice și stoparea pierderii biodiversității și a defrișărilor.

OCDE este un for interguvernamental înființat în 1961, dedicat identificării politicilor publice care asigură creşterea economică sustenabilă şi stabilitatea socială. 

Cei 38 de membri ai OCDE, dintre care majoritatea sunt de pe continentul european, sunt state dezvoltate, deţinând peste 70% din producţia şi comerţul global şi 90% din nivelul mondial al investiţiilor străine directe.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
26 ianuarie, 08:45
2
288

O nouă afacere de succes în pandemie: Zboruri private pentru animale

26 ianuarie, 08:45
2
288

În Hong Kong a luat amploare o nouă afacere de... pandemie, cu mare succes printre cei cu dare de mână: zboruri private pentru animalele de... companie.

O nouă afacere de succes în pandemie: Zboruri private pentru animaleFoto: protv.ro

Sună luxos și... ridicol în același timp, dar e vorba despre o situație destul de neplăcută. După ce autoritățile locale au dat vina pe hamsteri că ar fi provocat un focar de COVID-19, unii oameni au decis că e mai sigur să plece din oraș, pentru binele prietenilor necuvântători, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

De când a început pandemia de coronavirus, zborurile private pentru animale de companie au devenit o afacere profitabilă în Hong Kong. Nu este vorba despre un moft: cei care apelează la această metodă costisitoare sunt forţaţi de împrejurări.

Olga Radlynska, Director, TopStars Air: “Am fost copleşiţi de numărul de cereri de a transporta cu avionul animale de companie din Hong Kong.

Pentru că mulţi oameni pleacă şi mulţi oameni vor să ia animalele cu ei”.

Zborurile comerciale din Hong Kong s-au redus drastic din cauza restricţiilor anti-COVID. Aşa că cei care vor să plece au ca alternativă avioanele private.

Dar costă în jur de 22.000 de dolari pentru o persoană şi un câine să zboare de la Hong Kong la New York.

Posesorii de animale de companie au început în urmă cu câteva zile să apeleze şi mai mult la zboruri private, după ce autorităţile locale au dat vina pentru un focar de COVID pe... hamsteri.

Ivan Watson, Hong Kong: “Nu e o glumă. Guvernul susţine că hamsteri aduşi din Olanda au infectat cu COVID-19 un angajat de la un pet shop, aşa că a decis să închidă toate magazinele unde erau vândute animale de companie mici. Şi au ucis peste 2.500 de hamsteri, şoareci, iepuri, chinchilla şi porcușori de Guineea”.

În plus, autorităţile le-au cerut localnicilor care au cumpărat hamsteri după 22 decembrie să renunţe la ei, pentru a fi eutanasiaţi. Cercetătorii spun, însă, că oficialii din Hong Kong au exagerat.

De vină pentru starea de panică e explozia de cazuri de COVID-19 care a lovit Hong Kong-ul, după luni întregi în care s-au înregistrat foarte puţine cazuri.

Vanessa Barrs, cercetător și veterinar: „Ştim că, în pandemie, au fost peste 350 de milioane de cazuri de COVID raportate la oameni. Şi, din acestea 350 de milioane de cazuri, nu a fost niciun caz confirmat de transmisie a COVID de la animale de companie la oameni”.

Unii proprietari de animale se tem că autorităţile locale ar putea să ceară eutanasierea pisicilor sau a câinilor, după hamsteri. E un motiv suficient de bun pentru cei care apelează la zboruri private ca să-şi vadă prietenii necuvântători în siguranţă... fără să mai ţină cont de costuri.

Sună luxos și... ridicol în același timp, dar e vorba despre o situație destul de neplăcută. După ce autoritățile locale au dat vina pe hamsteri că ar fi provocat un focar de COVID-19, unii oameni au decis că e mai sigur să plece din oraș, pentru binele prietenilor necuvântători, transmite Știri.md cu referire la Stirileprotv.ro.

De când a început pandemia de coronavirus, zborurile private pentru animale de companie au devenit o afacere profitabilă în Hong Kong. Nu este vorba despre un moft: cei care apelează la această metodă costisitoare sunt forţaţi de împrejurări.

Olga Radlynska, Director, TopStars Air: “Am fost copleşiţi de numărul de cereri de a transporta cu avionul animale de companie din Hong Kong.

Pentru că mulţi oameni pleacă şi mulţi oameni vor să ia animalele cu ei”.

Zborurile comerciale din Hong Kong s-au redus drastic din cauza restricţiilor anti-COVID. Aşa că cei care vor să plece au ca alternativă avioanele private.

Dar costă în jur de 22.000 de dolari pentru o persoană şi un câine să zboare de la Hong Kong la New York.

Posesorii de animale de companie au început în urmă cu câteva zile să apeleze şi mai mult la zboruri private, după ce autorităţile locale au dat vina pentru un focar de COVID pe... hamsteri.

Ivan Watson, Hong Kong: “Nu e o glumă. Guvernul susţine că hamsteri aduşi din Olanda au infectat cu COVID-19 un angajat de la un pet shop, aşa că a decis să închidă toate magazinele unde erau vândute animale de companie mici. Şi au ucis peste 2.500 de hamsteri, şoareci, iepuri, chinchilla şi porcușori de Guineea”.

În plus, autorităţile le-au cerut localnicilor care au cumpărat hamsteri după 22 decembrie să renunţe la ei, pentru a fi eutanasiaţi. Cercetătorii spun, însă, că oficialii din Hong Kong au exagerat.

De vină pentru starea de panică e explozia de cazuri de COVID-19 care a lovit Hong Kong-ul, după luni întregi în care s-au înregistrat foarte puţine cazuri.

Vanessa Barrs, cercetător și veterinar: „Ştim că, în pandemie, au fost peste 350 de milioane de cazuri de COVID raportate la oameni. Şi, din acestea 350 de milioane de cazuri, nu a fost niciun caz confirmat de transmisie a COVID de la animale de companie la oameni”.

Unii proprietari de animale se tem că autorităţile locale ar putea să ceară eutanasierea pisicilor sau a câinilor, după hamsteri. E un motiv suficient de bun pentru cei care apelează la zboruri private ca să-şi vadă prietenii necuvântători în siguranţă... fără să mai ţină cont de costuri.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 22:18
16
1 673

Imagini virale cu coloane militare prin România: Un fals

25 ianuarie, 22:18
16
1 673

În ultimele zile, pe diferite platforme de social media, circulă înregistrări video cu așa-zise deplasări recente prin România de coloane de vehicule militare românești sau străine. Ministerul Apărării din România vine cu dovezi că acestea sunt false.

Imagini virale cu coloane militare prin România: Un falsColaj: observatornews.ro.

Aceste înregistrări sunt prezentate ca „dovezi” ale mișcărilor de trupe în legătură cu situația din Ucraina, transmite Știri.md.

Niciuna dintre aceste înregistrări nu este recentă. Ele au fost filmate în trecut, cu cel puțin trei-patru luni.

De altfel, mulți dintre cei care au urmărit aceste clipuri, viralizate cu scopul de a induce panica, au observat discrepanțele: fie au fost filmate pe timp de vară, fie sunt altceva decât se pretinde, fie sunt înregistrări vechi prezentate ca fiind recente.

În videoclipul de mai jos vedeți o recapitulare a acestor încercări de deformare a realității, cu datele la care au fost cu adevărat surprinse.

De notat că singurele imagini recente din acest colaj (22 ianuarie 2022) reprezintă carcase de tancuri din Al Doilea Război Mondial, demilitarizate, importate din Bulgaria de o firmă din Cehia.

Și care, evident, au tranzitat România.

Le veți vedea la finalul montajului video. Și acestea au fost prezentate în aceeași notă conspirativă, a mișcărilor neanunțate de trupe.

Vă reamintim că cea mai corectă informare este cea din surse oficiale.

Aceste înregistrări sunt prezentate ca „dovezi” ale mișcărilor de trupe în legătură cu situația din Ucraina, transmite Știri.md.

Niciuna dintre aceste înregistrări nu este recentă. Ele au fost filmate în trecut, cu cel puțin trei-patru luni.

De altfel, mulți dintre cei care au urmărit aceste clipuri, viralizate cu scopul de a induce panica, au observat discrepanțele: fie au fost filmate pe timp de vară, fie sunt altceva decât se pretinde, fie sunt înregistrări vechi prezentate ca fiind recente.

În videoclipul de mai jos vedeți o recapitulare a acestor încercări de deformare a realității, cu datele la care au fost cu adevărat surprinse.

De notat că singurele imagini recente din acest colaj (22 ianuarie 2022) reprezintă carcase de tancuri din Al Doilea Război Mondial, demilitarizate, importate din Bulgaria de o firmă din Cehia.

Și care, evident, au tranzitat România.

Le veți vedea la finalul montajului video. Și acestea au fost prezentate în aceeași notă conspirativă, a mișcărilor neanunțate de trupe.

Vă reamintim că cea mai corectă informare este cea din surse oficiale.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter
25 ianuarie, 22:04
4
1 549

Schimbarea legislației locative în România: Impactul asupra moldovenilor

25 ianuarie, 22:04
4
1 549

În România, Ministerul de Interne propune legislație în baza căreia se va interzice printre altele ca la aceeași adresă să fie înregistrate ca locuind acolo mai mult de 10 persoane, dacă ele nu sunt membrii aceleiași familii.

Schimbarea legislației locative în România: Impactul asupra moldovenilorFoto: europalibera.org

În intenția autorilor, legea ar urma să facă ordine pe piața chiriilor, și pe plan mai general în domeniul evidenței populației, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Presa de peste Prut a observat însă de îndată că legislația nouă, dacă va fi votată, îi va afecta în mod special pe moldovenii din Basarabia, care în unele cazuri s-au „înscris” în România cu miile la aceeași adresă, ca să capete buletin românesc.

Dar ce impact poate avea, de fapt, noua lege.

Poliția va verifica datele oferite de gazdă

Intenția autorităților române e ca, drept soluții împotriva a ceea ce ar părea fenomenul “domicilii false”, să le retragă cărțile de identitate celor care le-au obținut indicând în solicitare o adresă pe care nu au folosit-o vreodată în mod efectiv, iar gazdelor să li se interzică înscrierea a mai mult de 10 solicitanți într-o singură locuință.

Pe viitor, pentru oprirea obținerii de noi acte românești în baza unor astfel de înregistrări, atât găzduitorul, cât și solicitantul ar trebui, odată cu solicitarea, să depună declarații pe proprie răspundere în fața autorităților, iar poliția să verifice autenticitatea faptelor descrise în acele declarații și să aplice sancțiuni.

Așa arată, în linii mari, propunerea internelor de la București.

De când a fost lansată în dezbatere publică, săptămâna trecută, ea a reușit să adune totuși suficienți contestatari, inclusiv printre cei de care ar putea să depindă, în ultimă instanță, parcursul proiectului din legislativ.

Cu îngrijorare este privită intenția și de cetățenii moldoveni care, deși locuiesc în R. Moldova sau muncesc în occident, au obținut buletin românesc în baza unei adrese fictive din România.

Numărul acestor cetățeni nu este cunoscut exact, dar ar putea fi vorba și de sute de mii de cetățeni, așa cum arată unele estimări.

Un reportaj difuzat zilele trecute la TVR Moldova invoca, pe de altă parte, cazuri în care, într-o singură casă din București, și-ar avea domiciliu 18 mii de astfel de cetățeni, atâți câți să încapă pe un stadion mai mic din România.

Printre deputații de opoziție din țara vecină cu atitudini critice față de inițiativa e și deputatul USR Ştefan-Iulian Lőrincz, care ne-a explicat într-o discuție ce anume l-a nemulțumit:

Este o mare eroare, pentru că afectează direct nu numai cetățenii români care au domiciliu în Brașov, sau Cluj, dar locuiesc în București

„Tocmai am ieșit dintr-o dezbatere de aproape patru ore la MAI: au fost mai multe asociații, parlamentari, cei de la direcția evidență a populației, de la MAI și au spus că ar putea scoate anumite lucruri de acolo, dar mie mi se pare că acesta este procesul în care intrăm acum – de adoptare a acestui proiect de lege.

Din punctul meu de vedere este o mare eroare, pentru că afectează direct nu numai cetățenii români care au domiciliu în Brașov, sau Cluj, dar locuiesc în București, de exemplu, dar și cele 4-5 milioane de români din diaspora, precum și cetățeni români care locuiesc în R. Moldova, unii dintre ei chiar locuiesc acolo, dar muncesc în România.

Deci, sunt forte multe cazuri și, din punctul meu de vedere, este un proiect foarte-foarte problematic: o palmă dată diasporei.”

Pentru observatorii vieții politice din țara vecină, nu este clar ce anume vor să obțină internele prin aceste măsuri.

Unii sugerează că ar fi o încercare de a lămuri distorsionările din statisticile electorale, care dau bătăi de cap de o vreme autorităților, dar au ieșit la iveală mai pregnant într-un ultim scrutin electoral românesc.

Alții spun, însă, că internele ar fi ales momentul pentru că anticipează, în contextul internațional complicat legat de Ucraina, că s-ar putea ciocni cu un factor în plus de vulnerabilitate.

În intenția autorilor, legea ar urma să facă ordine pe piața chiriilor, și pe plan mai general în domeniul evidenței populației, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Presa de peste Prut a observat însă de îndată că legislația nouă, dacă va fi votată, îi va afecta în mod special pe moldovenii din Basarabia, care în unele cazuri s-au „înscris” în România cu miile la aceeași adresă, ca să capete buletin românesc.

Dar ce impact poate avea, de fapt, noua lege.

Poliția va verifica datele oferite de gazdă

Intenția autorităților române e ca, drept soluții împotriva a ceea ce ar părea fenomenul “domicilii false”, să le retragă cărțile de identitate celor care le-au obținut indicând în solicitare o adresă pe care nu au folosit-o vreodată în mod efectiv, iar gazdelor să li se interzică înscrierea a mai mult de 10 solicitanți într-o singură locuință.

Pe viitor, pentru oprirea obținerii de noi acte românești în baza unor astfel de înregistrări, atât găzduitorul, cât și solicitantul ar trebui, odată cu solicitarea, să depună declarații pe proprie răspundere în fața autorităților, iar poliția să verifice autenticitatea faptelor descrise în acele declarații și să aplice sancțiuni.

Așa arată, în linii mari, propunerea internelor de la București.

De când a fost lansată în dezbatere publică, săptămâna trecută, ea a reușit să adune totuși suficienți contestatari, inclusiv printre cei de care ar putea să depindă, în ultimă instanță, parcursul proiectului din legislativ.

Cu îngrijorare este privită intenția și de cetățenii moldoveni care, deși locuiesc în R. Moldova sau muncesc în occident, au obținut buletin românesc în baza unei adrese fictive din România.

Numărul acestor cetățeni nu este cunoscut exact, dar ar putea fi vorba și de sute de mii de cetățeni, așa cum arată unele estimări.

Un reportaj difuzat zilele trecute la TVR Moldova invoca, pe de altă parte, cazuri în care, într-o singură casă din București, și-ar avea domiciliu 18 mii de astfel de cetățeni, atâți câți să încapă pe un stadion mai mic din România.

Printre deputații de opoziție din țara vecină cu atitudini critice față de inițiativa e și deputatul USR Ştefan-Iulian Lőrincz, care ne-a explicat într-o discuție ce anume l-a nemulțumit:

Este o mare eroare, pentru că afectează direct nu numai cetățenii români care au domiciliu în Brașov, sau Cluj, dar locuiesc în București

„Tocmai am ieșit dintr-o dezbatere de aproape patru ore la MAI: au fost mai multe asociații, parlamentari, cei de la direcția evidență a populației, de la MAI și au spus că ar putea scoate anumite lucruri de acolo, dar mie mi se pare că acesta este procesul în care intrăm acum – de adoptare a acestui proiect de lege.

Din punctul meu de vedere este o mare eroare, pentru că afectează direct nu numai cetățenii români care au domiciliu în Brașov, sau Cluj, dar locuiesc în București, de exemplu, dar și cele 4-5 milioane de români din diaspora, precum și cetățeni români care locuiesc în R. Moldova, unii dintre ei chiar locuiesc acolo, dar muncesc în România.

Deci, sunt forte multe cazuri și, din punctul meu de vedere, este un proiect foarte-foarte problematic: o palmă dată diasporei.”

Pentru observatorii vieții politice din țara vecină, nu este clar ce anume vor să obțină internele prin aceste măsuri.

Unii sugerează că ar fi o încercare de a lămuri distorsionările din statisticile electorale, care dau bătăi de cap de o vreme autorităților, dar au ieșit la iveală mai pregnant într-un ultim scrutin electoral românesc.

Alții spun, însă, că internele ar fi ales momentul pentru că anticipează, în contextul internațional complicat legat de Ucraina, că s-ar putea ciocni cu un factor în plus de vulnerabilitate.

Publicitate
Ați depistat o greșeală? Evidențiați cuvântul și apăsați
ctrl
+
enter

Loading...