Economistul a făcut declarația în cadrul unei dezbateri IPN despre administrarea social responsabilă a finanțării externe. Potrivit lui, volumul mare de suport bugetar direct este o dovadă că guvernul actual se bucură de un credit de încredere din partea partenerilor externi. Aici se adaugă și reformele care au dus la transparentizarea sectorului financiar-bancar, transmite Știri.md.

Legat de finanțarea externă a deficitului bugetar, Adrian Lupușor a subliniat contribuția Fondului Monetar Internațional în acest sens. Deși este o instituție mai degrabă monetaristă, care preferă instrumente de sprijin indirect, FMI a înțeles cât de important este ca politica bugetară să fie una stimulativă în condiții de criză economică și război. Cu alte cuvinte, FMI a ales să ajute guvernul moldovenesc în efortul acestuia de a sprijini direct grupurile vulnerabile, explică expertul. Astfel, sprijinul bugetar direct este preferabil în condiții de criză, când e nevoie rapid de bani pentru promovarea politicilor sociale în special.

Asta nu înseamnă că nu există și proiecte de dezvoltare a infrastructurii, de exemplu modernizarea CFM. Adrian Lupușor a ținut să scoată în evidență și proiectul „Livada Moldovei”, dar mai degrabă pentru a-i dezvălui o problemă – cea de valorificare slabă a fondurilor. Fiind vorba de un proiect de facilitare a accesului la finanțare pentru horticultorii locali, acesta a avut nefericirea să fie lansat după „furtul miliardului”, când mai multe bănci importante au devenit neeligibile din cauza necorespunderii cu noile standarde de transparență a acționariatului. „Acum această problemă a fost complet remediată, trebuie să spunem clar acest lucru. Acum sectorul bancar este complet transparent, trecând prin reforme care au fost promovate foarte activ împreună cu FMI și alți parteneri de dezvoltare”, asigură expertul.

Un alt proiect menționat de Adrian Lupușor este „Drumuri Bune”. Inițiat în 2016 cu sprijinul Băncii Mondiale, proiectul a devenit unul controversat din cauza că a fost transformat în „momeală electorală”, dar și din cauza calității slabe a unor lucrări și a „unor probleme cu achizițiile” în perioada guvernelor precedente. Potrivit expertului, până în prezent nu s-a valorificat decât o pătrime din fondurile oferite inițial.

Un alt exemplu de proiect cu finanțare externă și care lasă de dorit este cel care vizează delimitarea terenurilor aflate în proprietate publică. Adrian Lupușor crede că nu există suficientă voință politică, fiindcă delimitarea corectă a terenurilor ar atinge mai multe „interese private obscure”. „El trebuie deblocat, pentru că de acest proiect depinde baza impozabilă a autorităților publice locale, deci, vorbim de bani care nu se încasează la primării pentru dezvoltare”.

Altminteri, sunt și proiecte administrate bine, mai ales dacă implementatorul e o agenție cu „procese bine puse la punct”, cum ar fi ODIMM, care are în prezent un buget record pentru dezvoltarea afacerilor mici și mijlocii, a precizat expertul.

„În general, Republica Moldova nu este cel mai bun asimilator de oportunități externe și trebuie să lucrăm la acest capitol”, a declarat economistul, oferind exemplul Poloniei. Țara are o agenție care acumulează banii donatorilor și îi transformă în proiecte viabile. „Este un cadru instituțional centralizat, banii vin la o bancă de dezvoltare, banca respectivă are procese de guvernanță exemplare, cu participarea reprezentanților și ai societății civile, și ai mediului privat, deci e vorba de un board care se asigură că banii se folosesc în mod transparent și cum se cuvine. Banca respectivă este mult mai conectată la necesitățile economiei și poate să canalizeze mult mai rapid acești bani. Eu cred că un model similar pentru Republica Moldova ar fi oportun”, a precizat Adrian Lupușor.

Referindu-se la costuri, economistul a subliniat faptul că finanțarea externă este mult mai convenabilă, în condițiile în care împrumuturile pe intern au dobânzi chiar și de 15-17%, față de 1-5% în primul caz. În plus, e vorba de „bani lungi”, adică fonduri oferite pe termen lung, care nu ar fi disponibile pe interior și cu care se pot finanța proiecte de infrastructură.