S-a întâmplat în statul american Arizona, unde autovehiculul a parcurs aproximativ 130 de kilometri într-o oră și jumătate. Și s-a descurcat de minune: a schimbat fără probleme benzile de circulație, a folosit semnalizarea la momentul potrivit și a redus viteza în apropierea intersecţiilor, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Deși în cabină nu a fost niciun om, TIR-ul a fost urmărit îndeaproape de alte autoturisme, în cazul în care ar fi fost nevoie de o intervenţie rapidă.

Compania producătoare a lucrat un an și jumătate la dezvoltarea acestui camion fără şofer, despre care spune că este soluţia la crizele din lanţurile de aprovizionare.

Potrivit lui Dodon, Moldova se află în prezent într-un context politic foarte complicat, transmite Știri.md.

"Vreau să avertizez conducerea Moldovei să nu se implice în luptele geopolitice împotriva Rusiei, de partea Occidentului.

Suntem o țară neutră.

Nu avem nevoie de război, de NATO și de armament american aici. Trebuie să asigurăm pacea pentru cetățenii Republicii Moldova!", a declarat Igor Dodon.

Jurnalistul i-a strigat o întrebare despre impactul creşterii inflaţiei asupra alegerilor pentru Congres din acest an, relatează agenţiile internaţionale de presă, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.

În timp ce jurnaliştii se pregăteau să plece de la o reuniune a Consiliului Concurenţei din subordinea lui Biden, Peter Doocy, un corespondent la Casa Albă cu care preşedintele se contrează cu regularitate, a întrebat dacă inflaţia nu este un handicap politic în perspectiva alegerilor.

"O inflaţie mai mare este un avantaj uriaş", a răspuns Biden sarcastic peste gălăgia jurnaliştilor care strigau întrebări, aparent fără să realizeze că microfonul încă îi mergea.

"Ce nenorocit prost", a adăugat preşedintele.

Insulta a apărut apoi ca atare în transcrierea reuniunii trimisă luni seară de Casa Albă.

Preţurile de consum din SUA au crescut semnificativ în decembrie, culminând cu cea mai mare majorare anuală a inflaţiei din ultimele aproape patru decenii.

Inflaţia îi afectează puternic pe americani, cu zece luni înainte de alegerile de la mijloc de mandat, care se anunţă complicate pentru democraţi.

La aproximativ o oră de la acest schimb de replici, Biden l-a sunat pe Doocy pe telefonul mobil şi l-a asigurat că "nu a fost nimic personal" în reacţia sa, a declarat ulterior jurnalistul într-o emisiune la Fox News.

Reacţia lui Biden a surprins şi a atras o avalanşă de critici, în special din tabăra conservatoare.

Insulta încalcă promisiunile preşedintelui, care s-a angajat să reconcilieze America şi să se ferească de excesele de limbaj ale predecesorului său republican Donald Trump şi care a spus la preluarea mandatului. în urmă cu un an. că va fi sever cu orice lipsă de respect în rândul membrilor administraţiei sale.

Trump era recunoscut pentru atacurile sale la adresa reporterilor în timpul mitingurilor sau la conferinţele de presă, spre deliciul multora dintre susţinătorii săi.

Peter Doocy, care relatează de mult timp despre activitatea lui Biden, se contrează deseori cu preşedintele la evenimente, adresând întrebări sceptice şi critice. Postul său de televiziune, Fox News, mai degrabă favorabil conservatorilor, a fost critic la adresa administraţiei Biden şi a democraţilor.

Flotila americană care a participat la demonstrația de forță a inclus două portavioane, două nave amfibii de asalt, două crucișătoare cu rachete ghidate și cinci distrugătoare, potrivit CNN, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Din partea Japoniei, a participat un distrugător de elicoptere, care este, în esență, un mic portavion.

Marea Filipinelor face parte din Oceanul Pacific și se află între Taiwan, Guam și Insulele Mariane de Nord, ultimele două fiind teritorii administrate de SUA. Oficialii forțelor navale americane nu au spus cât de aproape de Taiwan s-au desfășurat exercițiile militare.

La o zi după finalizarea antrenamentului americano-japonez, China a trimis 39 de avioane militare în zona de apărare aeriană a Taiwanului, cea mai mare astfel de incursiune din octombrie, anul trecut.

Partidul Comunist Chinez vede Taiwanul ca unul din teritoriile sale, cu toate că nu l-a administrat niciodată. Beijingul nu a exclus o soluție militară pentru a pune stăpânire pe Taiwan și a pus presiune constantă pe Taipei în ultimii ani prin incursiuni multiple din partea avioanelor de luptă ale aviației chineze în interiorul zonei de apărare a Taiwanului.

„Dacă un singur militar rus pune, în mod agresiv, piciorul în Ucraina, va declanşa un răspuns rapid, sever şi unit din partea noastră şi a Europei”, a spus Antony Blinken în cadrul unei emisiuni la CNN, transmite Știri.md cu referire la Digi24.ro.

Declaraţia oficialului american clarifică şi mai mult poziţia Statelor Unite referitoare la eventualitatea comiterii, de către Moscova, a unor acţiuni militare agresive suplimentare împotriva Kievului, după ce ruşii au masat deja peste o sută de mii de militari la graniţa cu Ucraina.

În acelaşi timp, Blinken a spus că administraţia americană nu va impune sancţiuni Rusiei în mod „preventiv”, aşa cum a solicitat preşedintele ucrainean, Vladimir Zelenski.

„Când vine vorba despre sancţiuni, scopul lor este să descurajeze o posibilă agresiune a Rusiei”, a spus secretarul de stat american. „Dacă am impune sancţiuni acum, am anula acest efect de descurajare”, a adăugat Blinken.

Cu câteva zile în urmă, preşedintele american Joe Biden a dat asigurări că orice intrare a trupelor ruse pe teritoriul Ucrainei ar fi considerată o „invazie”. Iniţial, Biden provocase indignarea Kievului după ce a evocat posibilitatea unei „incursiuni minore” a Rusiei în Ucraina.

Biden a afirmat că a fost „foarte clar” cu preşedintele rus Vladimir Putin şi a adăugat: „Dacă un grup de unităţi ruse, indiferent care ar fi el, traversează frontiera Ucrainei, este o invazie”.

"Obligaţia (vaccinării) şi libertăţile nu sunt compatibile. Ca apa şi uleiul", a declamat un vorbitor pe treptele Memorialului Lincoln, impunătoarea clădire din marmură albă dedicată celui de-al 16-lea preşedinte al SUA."Respiraţi", îndeamnă un altul."Inspiraţi-l pe Dumnezeu, expiraţi frica", a adăugat el în aplauzele mulţimii formate din persoane de toate vârstele, care nu purtau mască şi dintre care unii erau însoţiţi de copii, transmite Știri.md cu referire Agerpres.ro.

"Nu sunt împotriva vaccinurilor, dar sunt împotriva acestui vaccin", a declarat pentru AFP Michelle, o kinetoterapeută în vârsta de 61 de ani care consideră că serurile cu ARN mesager sunt "prea experimentale" şi "pripite". După ce a cântat imnul naţional cu restul manifestanţilor, cu mâna pe inimă, Michelle explică că a refuzat vaccinul şi a beneficiat de o scutire religioasă. Pentru a continua însă să lucreze la Washington, trebuie să se testeze săptămânal, spune ea. Spre marele său regret, fiul ei, care iniţial a ezitat, a ajuns să se vaccineze."Atât de multă presiune din partea prietenilor săi", şi-a exprimat ea regretul.

Şi Therese se opune categoric vaccinurilor, tuturor vaccinurilor. A explicat că a venit cu autobuzul din Michigan pentru a protesta împotriva atacului la adresa "libertăţilor noastre" pe care îl reprezintă obligaţia de vaccinare."Vaccinurile nu funcţionează, suntem minţiţi", a estimat doamna de 60 de ani care a lucrat la o cantină şcolară înainte de a se pensiona."Şi nu ar trebui să punem măşti copiilor" deoarece, argumentează ea, "am vorbit cu psihologi care spun că suferă, că sunt deprimaţi"; "Este groaznic, trebuie să ne recăpătăm libertăţile".

Mai sus, pe trepte, continuă să se succeadă vorbitorii, inclusiv persoane în halate albe, prezentate ca medici din Texas."Suntem americani şi asta e treaba noastră: luptăm împotriva tiraniei!", a strigat cineva de pe podium.

Pe pancartele afişate se putea citi:"Corpul meu, alegerea mea" sau "Dumnezeu este stânca noastră şi el îl va învinge pe Goliat", plus multe altele anti-Joe Biden şi câteva steaguri pe care era scris numele lui Donald Trump.

Este oare greu să nu fii vaccinat în Washington, oraş cu o majoritate democrată covârşitoare, înclinat spre respectarea regulilor şi unde acum certificatul de vaccinare este necesar pentru a merge la restaurant sau la cinema? "Nu-i nimic, economisim bani", râde Isaac Six, 34 de ani, care lucrează pentru o organizaţie de caritate. Tânărul, nevaccinat împotriva COVID-19, spune că a mers special la restaurantul său preferat, Le Diplomate, cu specific franţuzesc şi foarte popular, chiar înaintea introducerii, pe 15 ianuarie, a permisului sanitar. Vaccinurile, în general, "sunt minunate, au ajutat milioane de oameni" din întreaga lume, dar "ca oamenii să fie obligaţi să se vaccineze, mai ales când vaccinul nu împiedică complet transmiterea este iraţional", consideră el. Spre deosebire de alţi participanţi la protest, care consideră vaccinarea obligatorie o ameninţare la adresa democraţiei, el se declară încrezător. Ceea ce îl îngrijorează sunt politicile adoptate, spune el,"prin decret","pe fundalul fricii şi panicii"."Mi-ar plăcea să văd mai mult proces legislativ şi ca oamenii pe care i-am ales să ne reprezinte să fie cei care, de fapt, adoptă legile", argumentează tânărul. 

Washingtonul a declarat că va continua să sprijine Ucraina pe fondul preocupărilor regimului de la Kiev şi ale aliaţilor săi occidentali cu privire la trupele ruse masate la graniţa sa. Rusia neagă că planifică o ofensivă militară, transmite Știri.md cu referire la Agerpres.ro.

"Peste 80 de tone de arme pentru a întări capacităţile de apărare ale Ucrainei de la prietenii noştri din SUA! Şi acesta nu este sfârşitul", a scris Reznikov pe Twitter.

Aproximativ 90 de tone de "asistenţă de securitate letală", inclusiv muniţie, din pachetul aprobat de SUA în decembrie, au ajuns sâmbătă în capitala Ucrainei. 

„Este un precedent periculos pentru cooperarea pe Staţia Spaţială Internaţională (ISS)”, a scris sâmbătă şeful Roscosmos, Dmitri Rogozin, pe serviciul de mesagerie Telegram, transmite Știri.md cu referire la dig24.ro.

Moscova a oferit mereu vize pentru astronauţii americani, a mai spus el.

Rogozin a făcut apel la agenţiaa spaţială a SUA, NASA, să intervină. El şi-a exprimat speranţa că este vorba doar de o neînţelegere, conform unei declaraţii pentru postul de radio Ecoul Moscovei, scrie Agerpres, preluând dpa.

Nikolai Chub ar fi dorit să se pregătească pentru un zbor spre ISS în 2023 împreună cu astronauţi americani la Johnson Space Center din Houston, Texas, o procedură standard înaintea unei misiuni.

Cooperare spațială SUA - Rusia

Rusia şi SUA intenţionează să îşi transporte din nou reciproc cosmonauţi cu rachetele lor către ISS.

Cosmonauţii au zburat separat spre ISS de când NASA a început să apeleze la companii spaţiale private pentru aceste călătorii.

În ciuda diverselor zone de conflict între Rusia şi SUA, călătoriile în spaţiu sunt văzute ca un domeniu unde cele două ţări pot coopera cu succes.

O altă zonă de cooperare este chiar ISS. NASA a convenit recent să continue să administreze ISS până în 2030, iar Roscosmos încearcă acum să propună şi Moscovei o extindere similară.

Anul trecut, Rusia a ameninţat că se retrage din ISS până în 2025, invocând sancţiunile SUA împotriva companiilor spaţiale ruseşti.

Dacă Rusia îşi va lansa propria staţie spaţială pe orbită, atunci ISS, care datează de 20 de ani, va fi retrasă treptat mai repede decât era aşteptat.

În prezent, contractele între partenerii internaţionali sunt în vigoare până în 2024.

În schimb, Moscova respinge acuzele, pe care le consideră „absurde”, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„Acest tip de complot este profund îngrijorător. Poporul ucrainean are dreptul suveran de a-şi hotărî propriul viitor şi suntem alături de partenerii noştri aleşi democratic în Ucraina”, a declarat Emily Horne, purtătoarea de cuvânt a Consiliului Naţional de Securitate al Statelor Unite, potrivit AFP, preluată de Agerpres.

Ministrul britanic de Externe, Liz Truss, a denunţat sâmbătă „amploarea activităţii ruse ce vizează subminarea Ucrainei”.

„Conform informaţiilor noastre, guvernul rus încearcă să instaleze un lider pro-rus la Kiev, în timp ce intenţionează să invadeze şi să ocupe Ucraina”.

Au fost menţionaţi deputat ucrainean Evhen Muraiev, ca potențial candidat pentru o conducere pro-rusă, Serghei Arbuzov (viceprim-ministru în perioada 2012 - 2014, apoi prim-ministru interimar), Andrii Kluev (care a condus administraţia prezidenţială sub Viktor Ianukovici), Volodimir Sivkovici (fostul secretar adjunct al Consiliului naţional de securitate şi apărare al Ucrainei) şi Mikola Azarov (prim-ministrul Ucrainei în perioada 2010 - 2014).

Rusia a respins însă duminică acuzațiile Marii Britanii, calificându-le drept absurde.

„Solicităm Ministerul britanic de Externe să înceteze să mai răspândească absurdităţi”, a reacţionat Ministerul rus de Externe pe Twitter.

Ajutorul a fost autorizat de președintele Joe Biden, a anunțat sâmbătă ambasada americană de la Kiev, transmite Știri.md cu referire la digi24.ro.

„Primul transport de asistență autorizată recent de președintele Biden pentru Ucraina a sosit azi-noapte în Ucraina. Transportul conține peste 90.000 de kilograme de ajutor letal, inclusiv muniție pentru soldații ucraineni care își apără țara din linia întâi”, a scris Ambasada SUA la Kiev într-un mesaj pe Twitter, postând și fotografii cu avionul și încărcătura în timp ce este manevrată pe pista aeroportului.

„Transportul, precum și cele 2,7 miliarde de dolari începând din 2014, demonstrează angajamentul SUA de a ajuta Ucraina să se apere în fața agresiunii tot mai mari a Rusiei”, mai precizează Ambasada SUA.

Mesajul a fost susținut și de secretarul american de stat Antony Blinken, care a arătat că Statele Unite își mențin sprijinul defensiv promis Ucrainei. 

„Statele Unite și aliații și partenerii lor sunt uniți în a trimite asistență de securitate Ucrainei. Folosim toate instrumentele disponibile de cooperare de securitate pentru a ajuta Ucraina să se apere în fața agresiunii Rusie, a mai arătat Antony Blinken.

Administraţia SUA va răspunde preocupărilor Rusiei "într-un mod mai detaliat şi în scris", a afirmat Antony Blinken, conform CNN, transmite Știri.md cu referire la Mediafax.

"I-am spus ministrului rus de Externe că, după consultările pe care le vom avea în următoarele zile cu aliaţii şi partenerii, anticipăm că vom putea împărtăşi cu Rusia preocupările noastre într-un mod mai detaliat şi în scris, săptămâna viitoare", a declarat Antony Blinken, subliniind că Washingtonul şi Moscova "au convenit să continue discuţiile".

Înaintea întâlnirii cu Serghei Lavrov, Blinken afirmase că nu intenţiona să ofere răspunsuri scrise Moscovei.

„Am convenit că vor fi prezentate răspunsuri scrise săptămâna viitoare la propunerile noastre. Suntem de acord că este necesar un dialog rezonabil pentru scăderea emoţiilor. Nu ştim dacă suntem pe o direcţie bună, vom şti când vom avea un răspuns. Vor fi noi contacte la nivelul nostru", a afirmat ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, după întrevederea cu Antony Blinken.

Alianţa Nord-Atlantică a anunţat vineri seară, în contextul negocierilor dintre SUA şi Rusia, că nu va renunţa la capabilităţile militare din statele membre situate în estul Europei.

„NATO nu va renunţa la abilitatea de a ne proteja şi a ne apăra unii pe alţii, inclusiv prin prezenţa trupelor în partea de est a Alianţei", a declarat vineri seară Oana Lungescu, purtătorul de cuvânt al Alianţei Nord-Atlantice, conform Reuters.

„Respingem orice idee privind sfere de influenţă în Europa. Vom răspunde de fiecare dată la orice deteriorare a mediului de securitate, inclusiv prin consolidarea apărării colective. Alianţa Nord-Atlantică este vigilentă şi continuă să evalueze necesitatea consolidării capabilităţilor în partea de est a Alianţei", a precizat Oana Lungescu.

Administraţia Vladimir Putin cere garanţii că Alianţa Nord-Atlantică nu va continua extinderea spre est şi argumentează că este necesară revenirea la arhitectura de securitate anterioară anului 1997, astfel că NATO trebuie să retragă trupele şi echipamentele militare inclusiv din România şi Bulgaria.