Pericolul din ”apa cu bule”: Tot mai multe țări adoptă suprataxarea băuturilor îndulcite ®

Autoritățile spun că, în prezent, nu există nicio inițiativă de a micșora consumul apei ”cu bule”, fapt ce ne-ar putea afecta grav sănătatea pe termen lung. Totodată, nutriționiștii ne recomandă să înlocuim apa carbogazoasă îndulcită cu apă minerală, plată sau suc proaspăt stors. 

Mai mulți bani pentru mai mult zahăr

Senatorul Adrian Wiener va depune în această săptămână un proiect de lege, în Senatul României, care prevede suprataxarea băuturilor ce conțin o cantitate mare de zahăr. „Este un instrument fiscal recomandat de Organizaţia Mondială a Sănătăţii pentru a contracara povara uriaşă a bolilor cardio-metabolice din lume. 

Proiectul prevede accizarea în benzi fiscale, adică în funcţia de concentraţia de zaharuri. Pentru băuturile cu cea mai mare concentraţie, acciza poate ajunge la 20-25% din preţul de la raft. Va fi şi o bandă inferioară, cu acciză mai mică, pentru a stimula producătorii să folosească mai puţine zaharuri. 

Şi va mai fi o bandă fiscală de siguranţă, neaccizată, pentru băuturile cu mai puţin de 5 grame de zaharuri la 100 de mililitri. Acum, cele mai uzuale băuturi răcoritoare din România conţin peste 100 de grame de zaharuri la un litru“, a explicat, pentru „Adevărul“, senatorul și medicul Adrian Wiener.

Măsuri de suprataxare a băuturilor care conțin zahărau fost luate în Marea Britanie (2018), Franţa (2012), Norvegia (are taxă pe zahăr din 1922), Irlanda, Mexic, Ungaria (taxă pentru produsele ambalate cu un conținut ridicat de zaharuri sare sau cofeină) şi ar urma să fie adoptate în ţări precum Africa de Sud, Filipine şi Australia. 

Raportul "Politici fiscale pentru diete și prevenirea bolilor non-comunicabile" al Organizației Mondiale a Sănătății relevă că o creștere de cel puțin 20 la sută a prețului de pe raft al băuturilor îndulcite duc la micșorarea semnificativă a consumării lor.

Subiectul nu se discută în Moldova

Între timp, autoritățile moldovene nici nu iau în considerare o asemenea inițiativă. Contactați de BeBetter, Cristina Stratulat – Șefa serviciului de presă a Ministerului Sănătății, Muncii și Protecției Sociale a afirmat că acest subiect nu este discutat în prezent, dar a fost abordat acum trei ani.

”Inițiativa nu a trecut din cauza activităților de lobby ale industriei producătoare de băuturi carbogazoase îndulcite”, susține coordonatorul de programe la Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate (PAS), Ghenadie Țurcanu. ”Am susținut atunci inițiativa, am venit cu argumente. Nu a trecut de Comisia economie și Consiliul economic pe lângă prim-ministru. La mijloc există interese financiare”, consideră expertul în sănătate. Potrivit lui, suprataxarea este un bun instrument pentru micșorarea volumului de băuturi carbogazoase consumat de moldoveni. 

”Am întâlnit cazuri în care băuturile carbogazoase îndulcite sunt mai ieftine decât apa plată. Și este un nonsens. Totodată, nu e corectă interzicerea vânzării unor asemenea produse pentru că te implici în comerț și apar riscuri de corupție. Dar când sunt majorate accizele, apa carbogazoasă devine mai scumpă și nu mai este ademenitoare pentru populație”.

Țările Baltice au adoptat constrângerile fiscale din cauza majorării numărului diabeticilor și persoane care suferă de boli cardio-vasculare. 

”Se discută despre faptul că avem nevoie de insulină, medicamente, dar nimic nu se face pentru a ajuta omul să aleagă conștient, dar nu să fie influențat de publicitatea băuturilor carbogazoase. S-au făcut și calcule: o sticlă de 1,5 litri de apă conține aproximativ un pahar de zahăr. Un om consumă un pahar de zahăr pe zi, așa cu lingurița? E foarte dăunător pentru organism, dar lucrurile acestea nu trebuie să fie auzite de oameni. Pentru că interesele comerciale prevalează asupra intereselor de sănătate publică”, consideră Ghenadie Țurcanu.

De la diabet zaharat până la modificări în ADN

Consumul apei carbogazoase are mai multe consecințe negative asupra organismului uman. Printre acestea: acumularea grăsimilor, influențarea metabolismului, acidularea organismului. Medicii spun că apa îndulcită dezvoltă osteoporoza, crește riscul de a avea pietre sau caliculi renali, crește presiunea sangvină, poate provoca arsuri ale stomacului, distruge dinții și oasele, duce la apariția cariilor dentare. Totodată, există studii care spun că apa acidulată poate provoca ciroza hepatică, iar aspartanul distruge chiar unele părți ale ADN-ului și provoacă îmbătrânirea prematură a celulelor.

Înlocuiți băuturile carbogazoase cu apă minerală sau suc

Nutriționiștii spun că întrebuințarea apei acidulate creează dependență: cu cât mai mult bei, cu atât mai mult vrei să bei. Totodată, foarte multe componente ale acestei băuturi sunt dăunătoare. Producătorii autohtoni, spre deosebire de cei de pe piața internațională, indică toate componentele pe etichetă. Din acest motiv, să nu ne fie lene să citim, să verificăm, să comparăm și să alegem cel mai puțin dăunător produs din cele de pe rafturile magazinelor. Am mers împreună cu nutriționistul să consultăm eticheta băuturilor carbogazoase alese aleatoriu.

Maria Ciliuta, nutriționist

”Un pericol evident este aspartamul – îndulcitor artificial foarte periculos, care este utilizat în băutură, în locul zahărului. Este de 200 de ori mai dulce decât zahărul și este mai ieftin. De asemenea, băuturile carbogazoase sunt acide, iar acest mediu permite dezvoltarea bacteriilor, virușilor, celulelor canceroase, etc. Consultăm eticheta și vedem că valoarea nutritivă a acestor băuturi o reprezintă doar glucidele și acestea în cantitate de câteva zeci de ori mai mare decât doza zilnică recomandată. În mare parte, moldovenii consumă cel puțin un PET de 0,5 litri pe zi. Putem doar să ghicim câți litri consumă un moldovean pe lună sau într-un an”.

Un studiu din 2011 al Magenta Consulting arată că moldovenii beau anual 27,2 litri de apă îndulcită per capita.

Consumați conștient și alegeți alternativa produselor dăunătoare!

Sursa - https://bit.ly/2Ke08bw