Călătoria Indiei în explorarea spațiului: De la misiuni de pionierat la misiuni analogice pe Marte și Lună Ⓟ

Călătoria ISRO, care a început la începutul anilor 1960, a debutat modest, prin Comitetul Național Indian pentru Cercetare Spațială (INCOSPAR), cu resurse modeste și aspirații îndreptate ferm către îmbunătățirea capacităților de cercetare ale Indiei.

De la lansarea primei sale rachete de sondare dintr-un mic sat de pescari din Kerala în 1963 până la aterizarea pe Marte la prima încercare în 2014, India a dat dovadă de o motivație de neegalat de a inova și de a obține rezultate la costuri reduse în spațiu. Această determinare și eficiență în ceea ce privește prețul și impactul au făcut ca India să facă mult mai mult pentru cercetarea spațială decât multe alte țări din lume. Cu misiuni precum Chandrayaan-3, care au atins repere istorice, și colaborări precum misiunea analogică pe Marte și Lună din Ladakh, programul spațial al Indiei se extinde către noi orizonturi. În timp ce India se dezvoltă în acest sens, se poziționează și ca viitoare bază pentru cooperarea internațională și simulări analogice pentru cercetarea extraterestră, asigurându-și poziția pe scena mondială și rămânând fidelă scopului său fundamental de a servi umanitatea.

Misiuni timpurii și progrese tehnologice

Prima incursiune a Indiei în spațiu a început cu lansarea lui Aryabhata în 1975, o realizare remarcabilă care a demonstrat capacitățile Indiei în domeniul tehnologiei satelitare. Numit după vechiul astronom indian, Aryabhata a fost primul satelit al Indiei, iar lansarea sa cu succes a marcat un salt uriaș pentru programul spațial al țării. Această etapă importantă a subliniat determinarea Indiei de a construi o tehnologie satelitară autohtonă și a pus bazele progreselor în explorarea spațială. Călătoria către construirea unei rachete de lansare a sateliților fiabile nu a fost lipsită de probleme inițiale, care au afectat India timp de un deceniu, în anii 1970 și 1980. Inginerii săi au muncit din greu pentru a depăși obstacolele și au ieșit cu brio din această încercare, cu programul Augmented Satellite Launch Vehicle (ASLV). Acest succes a demonstrat determinarea neclintită a ISRO de a depăși obstacolele tehnice care, în cele din urmă, au devenit o caracteristică a programului spațial indian.

Lansarea sistemelor de sateliți Indian National Satellite (INSAT) și Indian Remote Sensing (IRS) a subliniat și mai mult utilitatea practică a tehnologiei spațiale. Sateliții care deservesc telecomunicațiile, radiodifuziunea și meteorologia au jucat un rol cheie în conectarea zonelor rurale și urbane. Sateliții au adus conținut educațional în cele mai îndepărtate sate, au permis o mai bună monitorizare a condițiilor meteorologice pentru a se pregăti pentru dezastre și au făcut posibilă telemedicina în regiunile cu acces limitat la servicii medicale. Accentul pus inițial pe sateliți pentru dezvoltarea socio-economică a dus la îndeplinirea viziunii pe care Dr. Vikram Sarabhai o avea pentru programul spațial al Indiei: acesta ar trebui să acorde „prioritate maximă soluționării problemelor urgente ale dezvoltării agricole și industriale”. Fiecare misiune ulterioară a reprezentat o evoluție, de la stăpânirea tehnologiei de lansare până la proiectarea și lansarea sateliților care puteau sprijini agricultura, gestionarea resurselor și monitorizarea climei. Acestea nu au fost doar repere tehnologice, ci au reflectat și eforturile ISRO de a utiliza tehnologia spațială pentru dezvoltarea națională.

Realizări notabile: Chandrayaan și Mangalyaan

Misiunea spațială Chandrayaan-1, lansată în 2008, a marcat una dintre etapele importante ale Indiei în explorarea spațială. Chandrayaan-1, prima misiune lunară a Indiei, a avut ca obiectiv cartografierea suprafeței Lunii și a descoperit ulterior prezența moleculelor de apă pe Lună. O descoperire revoluționară, care a adus o serie de schimbări în înțelegerea comunității științifice globale cu privire la compoziția Lunii, în special în regiunile sale polare, a dovedit că India era capabilă să contribuie la descoperiri științifice majore. Acest lucru a plasat India pe harta marilor jucători din domeniul spațial și i-a adus recunoaștere internațională - o misiune cu o valoare științifică substanțială. După finalizarea cu succes a misiunii Chandrayaan, ISRO și-a îndreptat atenția către Marte: ambițiosul salt în cadrul primei misiuni Mars Orbiter Mission, adică Mangalyaan, care a fost lansată în 2013 și a făcut din India prima țară asiatică care a aterizat cu succes pe Marte dintr-o singură încercare. La nivel mondial, MOM a fost lăudată pentru obiectivele sale științifice și pentru rentabilitatea sa uimitoare. Misiunea Mangalyaan a fost probabil cea mai ieftină misiune interplanetară din istorie, cu un buget estimat la aproximativ 74 de milioane de dolari, o dovadă a expertizei ISRO în materie de ingeniozitate și inovare.

Succesul Mangalyaan a depășit realizările tehnice – a simbolizat capacitatea Indiei de a desfășura misiuni interplanetare complexe în mod independent. Misiunea a capturat date valoroase din atmosfera și de pe suprafața lui Marte, consolidând și mai mult statutul Indiei în comunitatea spațială globală. Împreună, Chandrayaan și Mangalyaan ilustrează angajamentul Indiei față de explorarea spațială eficientă din punct de vedere al costurilor și cu impact, marcând repere care răsună mult dincolo de granițele Indiei.

Misiuni analogice Lună-Marte în India

Peisajele unice ale Indiei, în special în Ladakh, oferă un teren de testare ideal pentru simulări de misiuni spațiale datorită asemănării lor cu mediile extreme întâlnite pe Lună și Marte. Terenul arid și stâncos din Ladakh, altitudinea mare și fluctuațiile de temperatură imită îndeaproape condițiile de pe Marte și Lună, făcându-l un laborator natural pentru misiuni spațiale analogice. În noiembrie 2024, ISRO a lansat prima misiune analogică Marte-Lună a Indiei în Leh și Ladakh, în colaborare cu AAKA Space Studio, Universitatea din Ladakh, IIT Bombay și Consiliul Autonom de Dezvoltare a Dealurilor din Ladakh. Această misiune are ca scop simularea habitatelor interplanetare și testarea tehnologiei esențiale pentru viitoarele explorări lunare și marțiene.

Condițiile dure din Ladakh, inclusiv nivelurile de oxigen care sunt de numai 40% din cele de la nivelul mării și schimbările de temperatură de la 15 °C la -10 °C, creează provocări similare celor cu care s-ar confrunta astronauții pe Marte sau pe Lună. Misiunea analogică implică un prototip de habitat centrat pe om, proiectat de AAKA Space Studio, care dispune de tehnologie avansată, cum ar fi o zonă de pregătire pentru activități extravehiculare (EVA), sisteme de iluminat circadian pentru gestionarea ciclului de somn, hidroponie pentru producția durabilă de alimente și un sistem de monitorizare a mediului. Un astronaut va locui în acest habitat timp de 21 de zile, testând sistemele de susținere a vieții și studiind adaptarea umană la izolare.

Eforturile Indiei în simulările analogice reflectă rolul său în explorarea spațială globală. Această misiune analogică nu numai că sprijină viitorul program de zboruri spațiale umane al ISRO, Gaganyaan, dar și poziționează India ca un potențial centru pentru colaborarea spațială internațională. Oferind informații despre sustenabilitatea habitatului și bunăstarea astronauților, aceste misiuni contribuie la avansarea științei locuirii în spațiu, la promovarea parteneriatelor și la pregătirea misiunilor umane de lungă durată pe Lună și Marte.

Perspective și viziune: drumul Indiei către stele

Ambițiile spațiale ale Indiei stabilesc un curs promițător pentru explorarea viitoare, progresul tehnologic și creșterea economică. Printre realizările sale istorice, Chandrayaan-3 a aterizat cu succes în apropierea polului sud al Lunii în 2023. ISRO propune dezvoltarea în continuare a misiunilor lunare și extinderea domeniului interplanetar. Misiunea cheie privind activitățile sale viitoare este Gaganyaan, prima misiune spațială umană a Indiei, care va trimite astronauți indieni pe orbita joasă a Pământului pentru 3-7 zile. Programată să zboare până în 2025, Gaganyaan va introduce India în clubul exclusivist al națiunilor care dețin capacități pentru zboruri spațiale umane, un privilegiu rezervat în prezent doar Statelor Unite, Rusiei și Chinei.

Dincolo de misiunile independente, ISRO are în vedere dezvoltarea tehnologică care va duce India către o explorare mai profundă a spațiului și va spori autonomia în multe sectoare spațiale critice. Proiecte precum Navigation with Indian Constellation (NavIC) și Geosynchronous Satellite Launch Vehicle (GSLV) subliniază capacitatea ISRO de a implementa sisteme regionale de sateliți autohtoni pentru comunicații, navigație și teledetecție. De exemplu, NavIC oferă o poziționare precisă pe subcontinentul indian, găzduind mai multe aplicații, de la gestionarea dezastrelor până la planificarea agricolă. Acestea nu sunt doar progrese științifice, ci și factori economici cheie care vor ajuta India să-și reducă dependența de tehnologia străină și să promoveze un ecosistem spațial care se preconizează că va genera venituri de peste 50 de miliarde de dolari până în 2030.

Cooperarea internațională este un alt pilon al strategiei spațiale indiene. Obiectivul general al misiunii NASA-ISRO Synthetic Aperture Radar, misiunea colaborativă a ISRO cu NASA, este de a monitoriza schimbările din ecosisteme, dinamica calotelor glaciare și hazardurile naturale. Mai multe alte misiuni internaționale vor contribui la capacitatea tehnologică a Indiei și îi vor îmbunătăți poziția în explorarea spațială. Dar filosofia Indiei este de a rămâne cât mai rentabilă posibil. De exemplu, Mangalyaan, misiunea Mars Orbiter realizată în 2014, a costat doar 74 de milioane de dolari, fiind una dintre cele mai ieftine misiuni pe Marte realizate vreodată. Această abordare atentă la buget a devenit un avantaj esențial, permițând Indiei să obțină rezultate semnificative în condiții financiare limitate.

Ambasada Indiei în Republica Moldova, sediul București

ADRESA: Bucureşti, bulevardul Aviatorilor, nr. 46, Sector 1, 011864;

TELEFON: +40 372 1474-31/32;

FAX: +40 372 1474-34;

E-MAIL: socsec.bucharest@mea.gov.in

https://www.eoibucharest.gov.in

*Acesta este un articol publicitar. Știri.md nu poartă răspundere pentru textul și mesajul afișat în articol.