100 de inventatori din Moldova: Nathaniel Kleitman – părintele științei somnului

Nathaniel Kleitman, neurofiziolog prominent și fondator al cercetării științifice a somnului, care a dezvoltat metode folosite și astăzi, s-a născut în 1895 la Chișinău. La vârsta de 17 ani, familia sa s-a mutat în Palestina, dar odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, viitorul om de știință a fost internat și, ca urmare, a ajuns în SUA.  

Acolo tânărul a urmat studii de medicină, și-a susținut teza de doctorat și din 1925 a început să lucreze la Universitatea din Chicago. Kleitman, care a cercetat tulburările de somn, la acea vreme avea deja un nume în lumea științifică, reușind chiar să respingă postulatul conform căruia cauzele tulburărilor de somn sunt asociate cu acumularea unei substanțe specifice în organism - hipnotoxina. La Chicago, i s-a propus să conducă Departamentul de Fiziologie, iar aici omul de știință a reușit să înființeze primul laborator de somn din lume. Împreună cu asistenții săi, Kleitman s-a angajat cu entuziasm în studiul "micii morți" și a făcut ca somnul să fie un fenomen mai ușor de înțeles și mai puțin mistic.   

El a fost cel care a descris fazele somnului, a descoperit relația lor cu prezența viselor și a dezvoltat metoda studiului polisomnografic, care este folosită cu succes și astăzi nu doar pentru continuarea cercetărilor științifice, ci și pentru diagnosticarea precisă a privării de somn. 

Omul de știință a experimentat foarte mult pe el însuși, adesea cu colegii și rudele care participau la experimentele sale. Odată, s-ă privat de somn timp de 7,5 zile și a căzut practic în inconștiență. Iar altă dată, Kleitman și asistentul său au petrecut mai mult de o lună în Peștera Mammoth în timp ce investigau ritmurile circadiene. Izolarea completă de răsăriturile și apusurile de soare a făcut posibilă studierea ciclurilor de somn și de veghe în mod izolat de alternanta dintre zi și noapte și a dus la rezultate impresionante. Se pare că, dacă te ghidezi doar după chemările la somn, atunci foarte curând ritmurile circadiene vor " prelungi" ziua de la un format de 24 de ore la un format de 25 de ore. Acest lucru a fost confirmat ulterior de alți cercetători și de Kleitman însuși, care a repetat experimentul, dar deja în condiții de submarin.  

Descoperirile și metodele sale de cercetare au devenit baza somnologiei moderne. Această secțiune a medicinei și a neurobiologiei se dezvoltă rapid, ajutând la înțelegerea multor procese importante și servind ca o armă puternică în lupta împotriva stresului și a bolilor.