Aceștia sunt îngrijorați de imaginea lor și bănuiesc că la mijloc sunt „anumite aranjamente și/sau trucări privind soluțiile ce urmează a fi adoptate”, transmite Știri.md cu referire la realitatea.md.

„Pentru data de 25.01.2023, ora 09:30, a fost stabilită o ședință ordinară a Consiliului Superior al Procurorilor, fiind propuse mai multe subiecte în agenda acesteia, ceea ce a implicat prezența a mai mult de 40 de persoane vizate în proceduri de numire, promovare și examinare a diverselor adresări.

Este regretabil că nu a fost posibilă desfășurarea ședinței din motiv că nu s-a întrunit numărul necesar de membri ai Consiliului Superior al Procurorilor (unii membri non-procurori nu s-au prezentat), pentru ca să existe cvorum și ședința să fie deliberativă.

Pentru noi rămân neclare motivele ce au determinat dezinteresul unor membri non-procurori în raport cu desfășurarea ședinței din 25.01.2023 (dată convenită în ședința din 16.01.2023, de comun acord cu toți membrii prezenți), mai ales că aveau cunoștință și despre faptul că toți destinatarii procedurilor au fost informați, iar lucrările de pregătire a ședințelor implică un efort sporit, menit să asigure examinarea subiectelor”, scrie în comunicat cu referire la ședința CSP de azi.

Potrivit membrilor cu calitate de procuror, analizând obiectiv situația de referință, au constat că „printr-o asemenea conduită neloială au fost desconsiderate timpul, diligența și așteptările titularilor procedurilor ca demersurile și cererile lor să fie examinate în termenele consemnate oficial în agenda Consiliului Superior al Procurorilor.

Mai mult de atât, accentuăm că în ultima perioadă devine tot mai frecventă practica amânării ședințelor Consiliului Superior al Procurorilor din cauza absenței unor membri non-procurori, ceea ce deduce impresia creării artificiale a impedimentelor în examinarea unor subiecte ce comportă un interes special.

Toate aceste aspecte determină inclusiv și riscul creării unei puternice impresii că există anumite aranjamente și/sau trucări privind soluțiile ce urmează a fi adoptate de Consiliul Superior al Procurorilor, or, asemenea percepții trebuie evitate, deoarece afectează credibilitatea instituției”.

În opinia lor, situația se prezintă a fi una „tristă și îngrijorătoare, și, lăsând deoparte emoțiile, evaluarea strict „tehnică” a acestor aspecte, ar putea lăsa percepția că din partea unor membri non-procurori intenționat se blochează activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, fapt care golește de conținut orice inițiativă de reforme”.

„Am primit mai multe informații privind revoltele exprimate de către cetățeni și de către procurori, în opinia cărora frecvența amânărilor ședințelor Consiliului Superior al Procurorilor este inexplicabilă, iar blocajele intervin mai cu seamă atunci când în agendă sunt incluse subiecte legate de numiri și promovări în sistem.

Imaginea Consiliului Superior al Procurorilor a fost intens criticată, menționându-se în spațiul public, de către mulți demnitari, că sunt necesare restructurări pentru a asigura că membrii aleși/desemnați își exercită atribuțiile cu neîndoielnică imparțialitate.

Totuși, vrem să subliniem că în actuala componență activă a Consiliului Superior al Procurorilor ponderea o dețin membrii non-procurori, iar majoritatea dintre aceștia își exercită calitatea începând cu octombrie 2021, ceea ce exclude eventualele critici privind existența unui corporatism profesional al procurorilor”.

Adițional, au consemnat că și anterior și-au exprimat poziția cu referire la necesitatea unui echilibru profesional între numărul de membri-procurori și membrii non-procurori în componența Consiliului Superior al Procurorilor, pentru a garanta esența acestei autorități pe care legea o stabilește ca fiind organ de autoadministrare.

„Este inacceptabil ca prin modul de aplicare în practică a legii să se compromită activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, care prin Constituție este definit ca garant al independenței și imparțialității procurorilor.

Concomitent, trebuie excluse orice interferențe ale puterii executive în activitatea instituției Procuraturii, aspecte nominalizate inclusiv și de mecanismele de monitorizare care au evaluat activitatea Consiliului Superior al Procurorilor, despre care am informat anterior opinia publică.

În concluzie, reiterăm regretul nostru pentru situația de blocaj creată în ședința din 25.01.2023, desfășurarea căreia nu a fost posibilă, deși pe agendă se aflau multe subiecte, iar toți membrii au fost notificați din timp, ceea ce exclude existența unor impedimente de ordin organizatoric. Pe cale de consecință, îndemnăm spre corectitudine în comportament și spre conștientizarea responsabilității ce decurge din deținerea unei calități publice, impactul căreia este substanțial pentru sistemul de justiție”.

„În discursul public al demnitarilor s-a menționat constant că prin conduita sa profesională, Consiliul Superior al Procurorilor trebuie să ofere un exemplu și să nu lase vreo suspiciune privind imparțialitatea deciziilor adoptate de acest for colegial, respectiv, este necesar ca anume această abordare să fie aplicată în practică de către toți membrii, inclusiv cei non-procurori.

Exprimăm apreciere tuturor celor care azi și-au organizat activitățile așa încât să fie prezenți la ședința Consiliului Superior al Procurorilor și îi asigurăm că vom depune întreg efortul pentru ca procedurile în care sunt vizați să fie examinate în cel mai scurt timp posibil. Susținem ferm că independența instituției Procuraturii devine o realitate doar prin acțiuni zilnice, prin efort constant și prin conduită loială față de angajamentele asumate, deoarece, în caz contrar, va rămâne un concept teoretic și iluzoriu”, astfel se încheie comunicatul de presă.

Este de menționat că procurorii-membri a CSP sunt: Inga Furtună, Eduard Varzar, Andrei Roșca, Constantin Șușu și Angela Motuzoc, ultima fiind și președinta Consiliului.

Vezi și:

Ședința CSP, amânată din lipsă de cvorum: A durat 40 de secunde