Mariana Durleșteanu susține că „ne vom trezi în 2022 cu o inflație de peste 20%”, transmite Știri.md.

„Dragă guvernare, conectați-vă la realitățile din Republica Moldova!

Veniți cu măsuri concrete pentru reducerea facturilor la gaze și energie electrică. 

Partidul Legii și Dreptății v-a oferit încă în octombrie 2021 propuneri clare de soluționare a crizei energetice.

Dacă tot nu am fost auziți, repetăm încă o dată soluțiile necesare de întreprins:

1. Eliminarea temporară sau reducerea TVA pentru gazele importate. 

Faceți o diferență dintre achitarea TVA de 8% la prețul de 150$ /mm3 și 8% la cel de 646$/mm3, preț ce urmează a fi achitat în ianuarie. 

TVA este o povară pusă pe toți consumatorii casnici și noncasnici. 

În loc să fie luate măsuri fiscale și monetare de diminuare a inflației, guvernarea, dimpotrivă, introduce taxe noi, ceea ce are impact asupra creșterii prețurilor în lanț. 

Ne vom trezi în 2022 cu o inflație de peste 20%.

2. Oferirea creditelor fiscale pentru 3 luni agenților economici pentru plata taxelor și impozitelor. 

3. Ordine în fluxurile trezoreriale care vin din încasările gestionate de Vamă și FISC.

4. Eliminarea căpușelor din schemele energetice.

5. Asigurarea administrării competente și eficiente în companiile de stat.

6. Oferte de achiziții transparente pentru energia electrică și pentru majorările ce urmează, însă nu prin Energocom sau alți interpuși.

7. Aplicarea măsurilor clare de protecție a consumatorilor, care vor intra în vigoare începând cu 1 februarie 2022. 

Măsuri pentru zona de agricultură, pentru industria alimentară (producători și procesatori). 

Măsuri pentru IMM de ajutor financiar cu scopul de a păstra locurile de muncă.

8. Compensațiile la gaze pentru păturile social-vulnerabile trebuie majorate de la 25% până la 65%.

Decalajele financiare, ce vor apărea temporar în bugetul public național, pot fi acoperite.

Surse sunt suficiente:

60 de milioane de euro de la Comisia Europeană, 80 de milioane de dolari de la FMI, recent, încă 150 de milioane de euro de la Comisia Europeană.

Economia Republicii Moldova nu va rezista fără intervenția și susținerea statului.

Cetățenii vor ajunge și mai săraci. Iar unde e sărăcire bruscă, acolo e și supărare mare.

Nu cred, stimată guvernare, să ardeți de dorința să activați în regim de ură populară”, a conchis Durleșteanu.

Știri.md amintește că, începând cu 1 ianuarie curent, Republica Moldova achită cu 200 de dolari mai mult pentru mia de metri cubi de gaze naturale livrate de Gazprom. Ulterior, viceprim-ministrul a venit cu mai multe detalii în cadrul unei conferințe de presă.

Mariana Durleșteanu a menționat că anul 2022 a început cu scumpiri la resursele energetice, produsele alimentare și acutizarea situației pandemice, transmite Știri.md.

"Intrăm în noul an cu acciza majorată la benzină și motorină! Cu surprize politice, de genul ANI vs CC și cele ce țin de tensiunile geopolitice din regiune care nu pot ocoli Republica Moldova.

După cum am declarat anterior, anul 2022 nu va fi unul ușor. 

Previziunile pesimiste le cunoaștem cu toții, începând de la acutizarea situației pandemice, prețuri explozive la resursele energetice, inflația acerbă care vor avea efecte de scumpiri în lanț la toate produsele și serviciile.

Ținând cont de provocările atât la nivel global cât și la nivel național, vin cu propunerea ca în cadrul Consiliului Economic pe lângă prim-ministru al RM, să fie constituit un Comitet de stabilitate economică, fiscal-financiară și socială.

Comitet format din profesioniști cu experiență și practică reală în sectorul public și privat, experți din cadrul ONG-urilor, cu obiectiv clar de a veni cu expertiză și recomandări în: 

- Gestionarea sărăciei energetice a populației, 

- Cu măsuri pentru diminuarea inflației, 

- Cu măsuri întru susținerea mediului de afaceri, 

- Cu discuții transparente a CBTM pe următorii ani, respectiv în reglementarea situației ce ține de datoriile pentru gazele livrate, etc . 

Bilanțul anului 2021 și prognozele pentru anul 2022 nu lasă spațiu de manevră și loc de experimente pentru Guvernul RM. E timpul și cazul de acționat rapid și eficient, de implicat specialiști care știu exact cum trebuie de gestionat situațiile de criză.

Elaborarea și implementarea unui plan anticriză național în orice situație este mai bun decât datul vinei pe contextul internațional. Fiecărui stat îi este menit să se descurce singur conform deciziilor luate în interiorul țării și nu în afara acesteia", a scris Durleșteanu pe Facebook.

Despre aceasta fondatorul Platformei DA a declarat în cadrul emisiunii ”Freedom”, transmite Știri.md.

”Asupra acestui caz ar trebui să se demareze de urgență o anchetă penală. Acum avem altă Procuratură, nu-l mai avem pe Stoianoglo, pe Zubco, Gurin și alții... Să se demareze o anchetă penală cu privire la acest caz, pe modul în care au fost apărate drepturile R. Moldova la această tranzacție a livrării gazelor.

Este o neglijență totală a celor care au reprezentat R. Moldova la negocieri. Noi nu avem acces la acel contract, în alte țări nu se face secret, nu știu de ce se face mare secretizare la noi, de asta trebuie să se ocupe procurorii și să-i întrebe pe ei ”de ce”. Tot procurorii trebuie să mai întrebe cine a negociat contractul”, a declarat Năstase.

De asemenea, Năstase a declarat că vrea să lanseze o petiție națională privind gestionarea crizei gazelor de către autorități.

Știri.md reamintește că, începând cu 1 ianuarie curent, R. Moldova achită cu 200 de dolari mai mult pentru mia de metri cubi de gaze naturale livrate de Gazprom.

Iar ieri, 11 ianuarie, vicepremierul Andrei Spînu a recunoscut că R. Moldova se află într-o situație dificilă.

Despre aceasta Năstase a declarat în cadrul emisiunii Freedom de la Tv8, transmite Știri.md.

”Vrem să lansăm o petiție națională cu privire la transparența în ceea ce înseamnă acest contract.

Transparență, nu vreau nimic mai mult, nu vreau politică sau funcții. Vreau ca cel care plătește azi factura să știm cine și care au fost clauzele semnării acestui contract”, a declarat Năstase în cadrul emisiunii.

”Acest Guvern este eșuat în ceea ce ține reforma justiției, procuraturii și gestionării pandemiei, crizei energetice. În mod normal ar trebui să cerem demisia întregului Guvern”, a mai adăugat acesta.

De asemenea, Năstase a făcut referire și la cerințele colegilor săi de partid, care au propus 7 soluții pentru rezolvarea crizei și care au mai solicitat și demisia vicepremierului care gestionează subiectul gazelor.

Știri.md reamintește că, începând cu 1 ianuarie curent, R. Moldova achită cu 200 de dolari mai mult pentru mia de metri cubi de gaze naturale livrate de Gazprom.

Iar ieri, 11 ianuarie, vicepremierul Andrei Spînu a recunoscut că R. Moldova se află într-o situație dificilă.

Toată lumea deja și-a exprimat pozițiile și îngrijorările, timp îndelungat, în repetate rânduri și în diferite formule, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Și în acest proces de comunicare sunt implicate trei părți – guvernarea, cu derivatele ei, opoziția, cu derivatele ei, și societatea, cu derivatele ei.

În privința pozițiilor celor trei părți lucrurile sunt suficient de clare, însă de ce fiecare parte se comportă așa cum se comportă, dar și ce motive și ce interese politice, declarate și nedeclarate, urmăresc cele trei părți au discutat participanții la dezbaterile publice organizate de Agenția de presă IPN.

Igor Boțan, expertul permanent al proiectului, a declarat că o criză presupune faza unui proces marcată de mari dificultăți de diferite ordine.

„Când vine vorba despre criza energetică, aceasta a fost resimțită în luna septembrie, atunci când presiunea din rețelele de furnizare a gazelor a scăzut dramatic, iar guvernarea a fost nevoită să cumpere cantități relativ mici la prețuri exorbitante.

Aceste circumstanțe, care sunt noi pentru Republica Moldova, au șocat societatea și opinia publică”.

Potrivit expertului, anul trecut, Republica Moldova a plătit în medie pentru o mie de metri cubi de gaze aproximativ 305 dolari.

Însă, spre sfârșitul anului, după semnarea acordului cu Gazprom, a fost negociat un preț de 450 de dolari pentru o mie de metri cubi. Această cifră de 450 de dolari a fost dezbătută în spațiul public.

„S-a invocat faptul că autoritățile Republicii Moldova ar fi putut negocia un preț mult mai bun. Pentru aceasta urmau să se facă anumite cedări de ordin politic. Până la urmă, societatea cumva s-a liniștit. Dar, atunci când a venit timpul scadenței și Moldovagaz trebuia să achite pentru consumul de gaze, am avut o altă fază.

Ne-am pomenit că modul în care a fost negociat contractul cu Gazprom este unul foarte specific și ne-am pomenit cu amenințări că se poate sista livrarea de gaze naturale, dacă Republica Moldova nu achită către data de 20 noiembrie întreaga sumă restanță pentru luna trecută și jumătate din preț pentru luna curentă”, explică Igor Boțan.

Potrivit lui, Guvernul a făcut efort și a identificat bani. Însă, situația nu se îmbunătățește, dimpotrivă.

„Și aceasta pentru că formarea prețului depinde de prețul de piață, iar formula nu poate fi fentată. Respectiv, în luna ianuarie, prețul la gaze este de circa 650 de dolari pentru mia de metri cubi.

Și apare problema, dacă populația din Republica Moldova, businessul care consumă gaze sunt în stare să achite un astfel de preț.

La aceasta se adaugă prețul pentru energia electrică. Știm cu toții că întreprinderea care furnizează energie s-a adresat către ANRE pentru majorarea aproape dublă a prețului.

Pe piața carburanților vedem că se majorează prețul și la motorină, și la benzină. Este o conjunctură pe piața internațională a resurselor energetice, care lovește foarte dureros în Republica Moldova”, a mai spus Igor Boțan.

Expertul crede că în aceste condiții este firesc că opoziția vine cu critici, însă nu vine și cu propuneri. Totodată, populația este cea care are un anumit nivel de venituri, iar pe timp de iarnă problemele se accentuează și întrebarea este dacă va putea face față majorărilor de tarife.

Aurelia Peru, dr. habilitat în științe politice, expert în PR și comunicare politică, a menționat că declarațiile vicepremierul Andrei Spînu la revenirea de la negocieri erau foarte optimiste și anume că a fost semnat un contract relativ bun pentru Republica Moldova.

Or, în tehnicile de negociere sunt două finalități: „victorie – victorie” și „învingător – învins”. În opinia sa, impactul contractului semnat cu Gazprom nu se pliază pe prima variantă de negociere și nici nu se poate spune că partea moldavă este cea care a învins.

„Acum mă întreb repetat, dacă contractul negociat la Moscova a fost unul comercial sau unul politic? Pare că a fost un contract hibrid și lucrul acesta o fi fost sau o fi trebuit să fie presupus, știut și anticipat la Chișinău”, explică experta.

Potrivit ei, în psihologia comunicării, funcționează legea reciprocității, iar la masa de negocieri – așa-numitul principiu „facem dacă faceți”. Experta nu este sigură în ce măsură delegația de la Chișinău a fost pregătită să implementeze această formulă. Or, la masa de negocieri nu s-au așezați doi prieteni, ci mai degrabă doi adversari, inclusiv un partener de negociere foarte puternic. „Nu era cazul să iei taurul de coarne.

Pur și simplu, trebuia de studiat latura vulnerabilă a partenerului de negocieri și acolo să lovești. Unii zic că această latură o fi fost subiectul regiunii transnistrene”, a notat Aurelia Peru.

Experta spune că în condițiile în care în spațiul public și în rândul opoziției au fost critici în adresa negociatorului și întrebarea este pe cât de pregătit a fost acesta?

De asemenea, întrebarea este dacă nu era cazul ca la aceste negocieri să plece persoane de un rang mai înalt. Or, procurarea de gaze de la Gazprom a fost negociată și de președinți europeni, și de prim-miniștri.

„La masa de negocieri nu cred că pică vreo coroană”, opinează Aurelia Peru.

În opinia sa, trebuie să se țină cont de regulile comunicării pe timp de criză, care nu tocmai sunt respectate, iar eroarea numărul unu care se produce e că cel responsabil de gestionarea crizei trebuie să anunțe din start gradul de risc. Or, s-a spus dimpotrivă și anume că prețurile la gaze vor scădea.

Psihologul Gholamali Mohammadifard, doctor în științe politice, consideră că problema nu neapărat se rezumă la comunicare, ci constă într-un anumit nivel de mentalitate colectivă.

„Este vorba despre acel tip de mentalitate care parcă determină mereu oscilarea între agresor și victimă, între cel care apără și cel care atacă, între dușman și prieten, între bun și rău. Iar cazul contractului privind gazele, care este de fapt o înțelegere și un echilibru pe baza realității care există, în societatea moldovenească e perceput prin prisma acelei oscilații – unul ia mai mult, unul ia mai puțin.

În subconștientul colectiv este greu de combătut acest fapt, pentru că e obișnuit fie cu rolul de agresor, fie de victimă, respectiv, e vorba de alegerea între de luptat mereu sau de acceptat”, a spus el.

Potrivit lui Gholamali Mohammadifard, actualmente, lumea este, practic, „în al treilea război mondial, doar că într-o formă pasivă, datorită COVID-19.

Persistă acele crize mondiale existente și plus criza internă din Republica Moldova. Fiindcă sunt departe de politic, nu pot spune că guvernarea ar fi urmărit anumite interese personale sau ar fi admis abateri de la interesul național.

Analizând realitățile, consider că a fost extrem de greu să negociezi altfel și să obții un alt contract decât cel pe care l-am obținut, în contextul conjuncturii internaționale și interne”.  

În opinia sa, clasa politică, cea care reprezintă astăzi puterea, nu prea avea pârghii și soluții, acest lucru e cumva acceptabil într-o societate care gândește și care are o mentalitate conștientă.

„Însă, într-un haos inconștient în care suntem, aceasta provoacă lupte.

Și crizele energetice sau de altă natură nu sunt cele mai grele timpuri suportate vreodată de societatea noastră, moldovenii fiind foarte rezistenți.

Or, aceste crize care sunt astăzi au fost transformate în lupte intrapsihice la nivel de relații interpersonale.

Și este condamnabil ca cei care se consideră politicieni să transforme luptele lor intrapsihice și să le extindă la nivel de relații interpersonale”, a spus expertul.

Dezbaterea publică la tema „Criza energetică văzută de la guvernare, din opoziție și din societate. De ce fiecare parte se comportă așa cum se comportă?”, organizată de IPN, a fost ediția a 222-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.

O spune deputatul PAS, Radu Marian, drept răspuns la solicitarea Partidului Schimbării privind demiterea ministrului infrastructurii și dezvoltării regionale, Andrei Spînu, transmite Știri.md cu referire la IPN. 

Potrivit lui Radu Marian, Republica Moldova suportă acum consecințele inacțiunii fostelor guvernări care nu s-au preocupat de diversificarea surselor de aprovizionare cu gaze naturale. În același timp, comentatorul politic Valeriu Pașa califică criza energetică cu care ne confruntăm drept o operațiune a războiului hibrid purtat de Rusia împotriva Republicii Moldova.

Deputatul PAS, Radu Marian, dă asigurări că Executivul gestionează criza energetică, încercând să facă față majorării prețului de achiziție a gazului prin măsuri suplimentare de suport a populației social-vulnerabile. Reprezentantul PAS spune că situația complicată în care se află țara este o consecință a inacțiunii fostelor guvernări.

„Condiția de plată în avans este de 15 ani în contract, dar această clauză este abia acum utilizată. Ne confruntăm cu o situație excepțională, am moștenit o dependență totală de o singură sursă. Într-adevăr, prețul de achiziție a crescut, dar cetățenii plătesc același tarif, doar că există devieri negative. Este și programul de compensare al Guvernului pentru peste un milion de familii. Dacă va fi necesar, vom majora pachetul de compensații. Este total greșit să pui în cârca unui Guvern sau a unui ministru toate problemele care s-au acumulat până acum”, a spus deputatul PAS, Radu Marian, în cadrul emisiunii „Secretele Puterii” de la JurnalTV.

În același timp, liderul Partidului Schimbării Ștefan Gligor cere demiterea vicepremierului Spînu și spune că o nouă intervenție din partea statului pentru a acoperi datoriile Moldovagaz și pentru a evita o eventuală sistare a livrării gazului din partea Gazprom, ar fi inacceptabilă.

„În opinia noastră, ministrul Infrastructurii nu reușește să facă față acestor provocări. Cel mai prost scenariu astăzi ar fi să fim lăsați fără gaze și dacă vom oferi Gazprom temei să facă acest lucru, o va face. Noi deja ne-am asumat o chestie fără precedent, să intervenim din bugetul de stat să achităm plățile pentru luna curentă și avans care s-a făcut prin cesiune de creanță. Ar fi extrem de regretabil dacă Guvernul în ianuarie va fi în situația să acopere din nou aceste diferențe, în timp ce Moldovagaz, ca orice agent economic, trebuia să-și onoreze obligațiunile față de Gazprom”, a spus Ștefan Gligor.

Comentatorul politic Valeriu Pașa dă de înțeles că problemele energetice cu care se confruntă Republica Moldova sunt create artificial de către Moscova pentru a menține Republica Moldova în sfera de influență rusă.

„Această criză a gazelor este o operațiune de tip hibrid de agresiune a Republicii Moldova din partea Federației Ruse. Acest lucru are loc nu doar pentru a genera costuri economice, ca să fim mai săraci, să nu ne putem dezvolta, dar și pentru a destabiliza situația politică din țară. Această temă a gazelor, tarifelor este din punct de vedere social foarte sensibilă și este exploatată la greu de către agenții de influență ai Kremlinului și de grupările cleptocratice din Republica Moldova deghizate în partide. Guvernul trebuie să evite destabilizarea socială, destabilizarea situației prin gestionarea riscurilor. Dacă majorezi o dată tariful, este dureros, dar îl majorezi o singură dată, nu în fiecare lună”, a spus Valeriu Pașa.

Prețul de achiziție a gazelor naturale, furnizate de Gazprom pentru luna ianuarie este de 646 dolari pentru mia de metri cubi, cu 200 de dolari mai mult față de luna trecută. Pentru a împiedica o eventuală sistare a livrărilor de gaze din partea Gazprom, Moldovagaz a anunțat inițierea negocierilor cu mai multe instituții bancare din țară, privind contractarea unui împrumut, astfel încât să-și poată  onora obligațiunile financiare față de concernul rus.

Dar mai rămâne de achitat un avans pentru luna ianuarie, termenul-limită expiră pe data de 20, iar Moldovagaz spunea cu numai o zi mai devreme că există riscul reducerii livrărilor, transmite Știri.md cu referire la europalibera.org.

Moldovagaz are dificultăți cu achitările după ce prețul gazelor pentru luna ianuarie a crescut.

Prețul cu care cumpără gazele de la Gazprom este acum de 647 de dolari, dar acesta nu este acoperit în întregime de tariful intern la care achită gazele consumatorii finali.

În timp ce o nouă mărire de tarif după cea operată în lunile noiembrie și decembrie este problematică politic, autoritățile se gândesc la alte soluții pentru acoperirea diferenței. Relatează Liliana Barbăroșie:

Vicepremierul Andrei Spînu, care a anunțat că i-a solicitat telefonic recent șefului Gazprom, Alexei Miller, o amânare pentru plata avansului, nu are deocamdată un răspuns de la furnizorul rus.

Tot Spînu, responsabilul cu infrastructura din Guvernul moldovean, este oficialul guvernamental care face eforturi în aceste zile la Chișinău tratând, alături de Moldovagaz, cu băncile comerciale posibilitatea unui împrumut către furnizorul moldovean, din care acesta să poată achita avansul pe ianuarie către Gazprom.

Ceea ce face pe de altă parte puțin probabilă amânarea, așa cum a sugerat recent Moldovagaz, e faptul că Gazprom nu mai admite de o vreme această practică, iar împrumutul ar fi împiedicat, a mai explicat compania, de datoria sa imensă față de furnizorul rus.

O companie debitoare ca Moldovagaz face ca băncile să fie prudente, dar surse guvernamentale avizate afirmă totuși că ar exista cel puțin una gata să livreze împrumutul, deși va fi probabil nevoie de o garanție din partea guvernului și un gaj pe proprietatea Moldovagaz.

O altă modalitate de intervenție a autorităților în sprijinul Moldovagaz ar putea fi scutirea de TVA.

Moldovagaz a semnalat deja că o astfel de soluție ar ajuta.

Șefa Guvernului de la Chișinău, Natalia Gavrilița, a precizat însă imediat că asta nu rezolvă în totalitate problema, iar explicația, în cifre, e că, la un TVA de 8% pentru importul de gaze, scutirea pe cele câteva luni de iarnă cu consum sporit ar oferi doar 8 milioane de euro, adică doar o parte din neajunsul estimat de autoritățile guvernamentale și Moldovagaz la 25 de milioane.

Astfel, din cele trei soluții – amânarea, care depinde în principal de voința Gazprom, împrumutul depinzând mai ales de voința băncilor comerciale, și scutirea de TVA, aceasta putând fi decisă în parlament - primele două, ce ar fi preferate de autoritățile guvernamentale, ele și oferind o soluție deplină, sunt mai puțin realiste din perspectiva Moldovagaz.

După cum a remarcat la Europa Liberă un deputat al majorității parlamentare PAS din Comisia pentru economie și finanțe, Radu Marian, asta face ca riscul deconectării, invocat mai ales de acționarul de la Chișinău al Gazprom, să fie luat totuși în calcul și de autorități:

„Evident că există riscul deconectării și el întotdeauna a fost în aceste patru, cinci luni de când au început creșterile acestea extraordinare ale prețului la nivel european.

Deci riscul există, noi trebuie să-l luăm în calcul și să căutăm soluții. Sunt aceste trei opțiuni - clar că cea mai optimă rămâne a fi această amânare a plăților, o eșalonare a devierilor, așa cum s-a întâmplat și până acum de fapt, până în 2022.

Dacă tot vorbim de relații comerciale, eu cred că este important să fie același tratament și această condiție de neadmitere a devierilor să fie revăzută, pentru că niciodată sau foarte rar s-a întâmplat până acum ca Moldovagaz să aibă plățile la zi – cumva plățile se făceau până la urmă, dar gradual, pe parcurs, și așa trebuie și să continue.”

Parlamentarul PAS, ca și diverși alți oficiali guvernamentali, a regretat astfel, deja și public, faptul că Gazprom și-a schimbat, brusc, atitudinea față de această condiție de achitare a gazului consumat pentru prima jumătate a lunii în curs.

Opoziția parlamentară socialistă, pe de altă parte, îi cere guvernării înghețarea oricăror creșteri de tarife, fie și deocamdată ipotetice, iar ca soluții pentru domolirea inflației avansează propuneri de scutiri fiscale generoase, greu de suportat pentru buget, așa cum apreciază pe de altă parte experții.

Cererile formațiunilor mai mici din opoziția extraparlamentară variază între demisia in corpore a Guvernului, așa cum au pretins liberalii că ar fi necesar, până la proteste antiguvernamentale, așa cum încearcă să organizeze o formațiune de pe stânga politică, Congresul Civic al fostului comunist Mark Tkaciuk.

Noile tarife nu au fost încă anunțate, nici măcar în perspectivă, deși creșterea celor pentru consumul de gaze pare o certitudine, iar la energia electrică furnizorul a cerut, cum se știe, o dublare.

PAS a semnalat, pe de altă parte, că se gândește și la o creștere de compensații, atunci când vor crește tarifele, luându-se în calcul, așa cum ne-au spus parlamentarii majorității, și introducerea unei subvenții noi, pentru facturile primite de companii.

Astfel, noul Guvern de la Chișinău, aflat la aproape cinci luni de mandat a început anul 2022 cu două probleme serioase, una de a elimina presiunea creșterii de tarife pentru populație, și alta, mai urgentă, legată de achitarea datoriilor curente ale Moldovagaz la Gazprom.

Potrivit lui Ștefan Gligor, delegația Republicii Moldova a acceptat toate condițiile părții ruse, fără a miza pe cartea regiunii transnistrene, care ne-ar fi oferit un preț avantajos la gaze, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Potrivit lui Ștefan Gligor, Republica Moldova plătește acum un preț de achiziție exagerat, din cauza formulei de calcul care este dezavantajoasă pentru Republica Moldova. „Prețul pe care-l plătim acum este rezultatul negocierilor purtate. Delegația Republicii Moldova la aceste negocieri a fost foarte slabă. Vicepremierul Spînu nu este persoana cu experiența, pregătirea și cunoștințele necesare pentru a negocia astfel de lucruri. S-a încercat să ni se prezinte această formulă drept o victorie a ministrului, ceea ce este puțin provincial, în condițiile în care este vorba despre banii a sute de mii de oameni”, a spus Ștefan Gligor în cadrul emisiunii „Пятница с Анатолием Голя”, de la RTR Moldova.

„Formula negociată pentru următorii 5 ani este foarte volatilă, are la bază prețul de pe piața internațională la petrol și prețul la gaz. Ponderea gazului este mai mare decât cea a petrolului, prețul gazului în decembrie a ajuns și până la 2700 de dolari. Când se calculează 30% din prețul mediu lunar la gaz, se obține o sumă mai mare față de componenta petrolului, deși ponderea petrolului în formulă este de 70% ”, a adăugat Ștefan Gligor.

În opinia sa, Rusia n-ar fi lăsat Republica Moldova fără gaze naturale, în condițiile dependenței totale a regiunii transnistrene de gazul rusesc. „Republica Moldova a avut poziții solide de negociere, întrucât există regiunea transnistreană, regiune care este dependentă total de gazul rusesc, pentru care nu achită deja de zeci de ani. De ce asta ar fi oferit un avantaj Republicii Moldova? Pentru că Uzina Metalurgică folosește la topire gaz și face din asta milioane, Termocentrala de la Kuciurgan produce energie electrică pe care o vinde Republicii Moldova și pentru gaz nu achită. Cetățenilor malului stâng gazul le este vândut foarte ieftin, iar acești bani de la Tiraspoltransgaz, în loc să fie transferați la  Moldovagaz, ei sunt transferați în bugetul regiunii transnistrene”, a mai spus Ștefan Gligor.

Și fostul deputat PCRM, Alexandr Petkov, spune că Republica Moldova plătește un preț de achiziție dublu, din cauza formulei de calcul modificate recent. „Noi am fi obținut un preț la gaz care n-ar fi depășit suma de 300 de dolari pentru o mie de metri cubi, dacă n-ar fi fost modificată formula de calcul. Formula a fost modificată de către Vadim Ceban (președintele Moldovagaz, n.r.), în decembrie 2020, cu intermedierea lui Dodon (Igor Dodon, pe atunci șeful statului, n.r.), dar formula a fost susținută ulterior și de reprezentanții Guvernului. Autoritățile de la Chișinău s-au dus acum complet nepregătite la negocieri. Din poza de la masa negocierilor, se vede că din nouă negociatori unul singur nu este din partea Gazprom, și acela era Andrei Spînu. Trebuie să recunoaștem că Spînu nici nu cunoaște foarte bine limba rusă și cred că el nici n-a prea înțeles ce era acolo”, a spus ex-deputatul Alexandr Petkov.

În luna ianuarie, Republica Moldova achită un preț de achiziție a gazului de 646 de dolari pentru o mie de metri cubi. În prezent, tariful la gazele naturale pentru consumatorii finali, cu TVA inclus, este 11,08 lei. Potrivit reprezentanților Moldovagaz, dacă se menține un preț de achiziție mai mare de 600 de dolari, se impune o majorare a tarifului.  Potrivit calculelor –  14,7 lei.

Despre aceasta a scris Dumitru Alaiba pe pagina sa de Facebook, transmite Știri.md.

„Văleu! Cei din Partidul Șor și-au amintit de grijile oamenilor. Propun soluții de depășire a crizei. 

Să întoarcă miliardul furat 7 ani în urmă. Ne-ar ajunge de compensații pentru creșterea tarifelor, iar de restul banilor am instala suficiente fotovoltaice ca să nu mai avem nevoie să importăm electricitate. Chiar și după asta, ne-ar mai rămâne jumate din bani. 

Noi am mai trecut prin crize, dar mai toate au fost „de import”. Fie embargouri, fie crize regionale sau mondiale, din urma cărora am avut de suferit. Furtul miliardului a cauzat prima și unica criză economică internă. Am pierdut cel puțin doi ani prielnici pentru creștere. Din cauza hoților miliardului. 

Să întoarcă ce au furat, după care să vină cu alte propuneri”, a conchis Alaiba.

„Dar de ce este șantaj? Trebuie să achităm la timp obligațiunile noastre. În ce constă șantajul, că nu achităm? Dacă încercați acum să cumpărați un litru de benzină și motorină pe piață sau o tonă, neachitând în avans, piața gazelor naturale astăzi lucrează în Europa după alte principii de plată.... Noi trebuie pentru marfă să plătim, trebuie să fim capabili să plătim dacă vrem să avem gaz”, a declarat într-un interviu pentru Europa Liberă, Vadim Ceban, președintele Moldovagaz, transmite Știri.md cu referire la Mold-street.com.

Șeful monopolului gazelor explică că condițiile de plată a gazelor livrate de Gazprom nu s-au modificat din 2007 și până în prezent, iar din 2015 până în 2021 Moldovagaz „până în septembrie-octombrie 2021 nu a fost nicio problemă, am achitat la timp, fix cu aceleași condiții”. 

„Și la mine apare întrebarea: cum cu aceleași condiții noi achitam, cum am făcut noi recalcularea anul trecut...

280 de milioane am făcut recalculare la agenții economici? Am făcut, am plătit bani din banii proprii. Cum s-a putut? Noi 600 de milioane de lei am achitat având devieri negative deja până în iulie și cu forțele proprii am achitat la timp, și am venit în octombrie când prețul din start s-a urcat la 800 de dolari de la, îmi cer scuze, 148, nu cum, evident, aici e o discrepanță care, cine trebuie să ne ajute”, spune Vadim Ceban.

Șeful Moldovagaz precizează că chiar dacă întreprinderea ar fi avut posibilitate să meargă la bănci, apoi 50 de milioane de dolari sistemul bancar din țară nu ar putea să asigure această diferență într-un moment și ar trebui să fie un consorțiu de bănci.

„Deci probleme sistemice sunt nu doar la noi, dar probleme sistemice în sectorul financiar pot să apară. Dar deodată, noi spunem că șantaj din cauză că trebuie cineva să ne aștepte pe noi, nimeni nu trebuie să ne aștepte, haideți să fim serioși, avem și o demnitate. Până la urmă, toți activează pe piață, toți cumpără marfa, știu foarte bine regulile...”, afirmă Vadim Ceban. 

Potrivit lui Ceban este necesară și o nouă majorare a tarifelor la gaze, estimând că acestea trebuie să fie între 12 și 15 lei per metru cub pentru a acoperi costurile de achiziție și întreținere a sistemului de transport și distribuție.

Menționăm că de la 1 ianuarie 2022 prețul gazelor livrate de Gazprom a crescut cu circa 190 de dolari, până la circa 647 de dolari pentru o mie de metri cubi.

Despre aceasta a declarat expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, la dezbaterea publică pe tema „Criza energetică văzută de la guvernare, din opoziție și din societate. De ce fiecare parte se comportă așa cum se comportă?”, transmite Știri.md cu referire la IPN.

Igor Boțan are convingerea că actuala guvernare, cu toate hibele pe care le are, are potențial să învețe și să se ridice la înălțimea așteptată de cetățeni.

Pentru aceasta e necesar și suficient ca să rămână fermă în politicile sale în ceea ce privește vectorul de integrare europeană a Republicii Moldova.

„Noi simțim cu toții reverberațiile unei crize de ordin global care se reflectă asupra noastră. Noi suntem în drept să cerem acestei guvernări să guverneze țara cumsecade, să se deschidă către comunicare cu oamenii, cu alți parteneri, să atragă experți și din afară, dacă nu îi are, să îi educe, pentru asta primesc bani de la bugetul de stat, guvernarea trebuie să găsească resurse, să se împrumute, dacă e necesar, pentru a-i ajuta pe cetățeni, pentru că criza nu vine din faptul că cetățenii nu vor să achite un preț mai mare pentru gaz, ci pentru că nu au aceste resurse, iar dacă nu achită pentru Moldovagaz nu se poate achita pentru Gazprom, iar Gazprom poate sista gazul conform contractului”, a spus el. 

În opinia lui Igor Boțan, Rusia are interesele ei pe care le anunță și ea nu vrea ca UE și Europa per ansamblu să fie consolidate, de aceea, prin toate mecanismele pe care le are la dispoziție, încearcă să divizeze. „Mă întreb, dacă Moldova ar trebui să facă concesii pentru a obține un preț mai bun la gaz? Pentru aceasta este suficient să comparăm situația din câteva țări ale Uniunii Eurasiatice.

De exemplu, Belarus, care de doi ani e într-o criză majoră, chiar dacă prețul la gaz e mic, dar libertățile cetățenești sunt distruse. Sau Kazahstan, care e condus de o familie oligarhică, vrea societatea ca și Republica Moldova să fie condusă de clanuri oligarhice?

Sau Rusia cu un regim care a redus libertățile cetățenești și, pentru a se menține în forță, amenință toată lumea cu puterile sale.

Moldova poate alege să treacă prin această criză consolidat sau să meargă pe filiera speculațiilor și să facă cedări, ceea ce ar aduce dezechilibru mult mai periculos pentru societate”, a spus el.

Igor Boțan susține că nimeni nu știe cât va dura această criză, totul depinde de așteptări.

„Atunci când a fost semnat contractul cu Gazprom de reprezentanții actualei guvernări, așteptările erau relativ optimiste, dar acum se atestă o criză globală și neînțelegerile dintre marii actori lovesc Moldova foarte crunt.

Cea mai bună soluție în această situație pentru Republica Moldova este să se împrumute pentru a compensa cheltuielile mai ales ale familiilor vulnerabile și în continuare să se asocieze foarte clar de Uniunea Europeană și, împreună cu trio-ul asociat, trebuie să fim foarte buni la negocieri pentru ca aceste costuri politice să fie compensate prin mecanismele existente la nivel european cu ajutoare pentru Moldova”, afirmă expertul.

De asemenea, a remarcat el, comunicarea guvernanților cu societatea a fost una defectuoasă în perioada de criză. „Dacă comunici cu societatea cumsecade, poți fi înțeles.

În spațiul public au fost probleme legate de desecretizarea acordului, pregătirea pentru negocieri, întârzierea cu solicitarea negocierii constructului.

Nu cred că cineva în societate pune accentul cum că noua guvernare în mod premeditat a negociat un contract prost, că ar avea anumite interese, pentru că nu are interese.

De fapt, problemele din perioada crizei se rezumă la trei: comunicarea defectuoasă, politici și problema competenței. Aici e treaba opoziției să critice și chiar să exagereze spunând că această guvernare este incompetentă, are politici greșite, iar de comunicare nici nu mai vorbim”, a spus Igor Boțan.

Dezbaterea publică la tema „Criza energetică văzută de la guvernare, din opoziție și din societate. De ce fiecare parte se comportă așa cum se comportă?”, organizată de IPN, a fost ediția a 222-a din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”, susținut de către Fundația germană „Hanns Seidel”.