Ziua Securității și Sănătății în Muncă: Impactul AI și realitățile digitale

Potrivit OIM, tehnologiile inteligente sunt tot mai prezente în activitatea profesională cotidiană. Roboții preiau sarcinile periculoase și repetitive, iar dispozitivele portabile monitorizează starea lucrătorilor în timp real. Realitatea virtuală permite instruiri fără riscuri reale, iar sistemele de analiză bazate pe AI pot anticipa pericolele, înainte ca acestea să provoace accidente. În același timp, lipsa unui cadru clar de reglementare sau supravegherea excesivă pot dezechilibra emoțional angajații, constată OIM, transmite Știri.md, cu referire la ipn.md.

Riscurile sunt diverse - de la suprasolicitare, confidențialitatea redusă și lipsa controlului asupra propriului program, până la presiunea de a ține pasul cu tehnologiile. În plus, angajații pot resimți stres sau nesiguranță, din cauza automatizării unor sarcini și a înlocuirii posibile a forței de muncă umane. Datele arată că noii lucrători sunt expuși unui risc mai mare de accidentare, însă instruirea asistată de AI reduce semnificativ acest pericol în primele luni de lucru.

Cu această ocazie, Confederația Națională a Sindicatelor din Moldova a organizat o masă rotundă, dedicată impactului noilor tehnologii asupra sănătății și securității ocupaționale. Evenimentul s-a desfășurat cu genericul „Revoluționarea securității și sănătății: rolul inteligenței artificiale și digitalizării la locul de muncă”, și a reunit reprezentanți ai sindicatelor, experți în domeniul protecției muncii, inspectori de muncă și parteneri sociali. Participanții au abordat oportunitățile aduse de digitalizare, precum și provocările complexe cu care se confruntă angajații în noile medii de lucru.

Președintele CNSM, Igor Zubcu, a pus accent, în discursul său, pe modul în care piața muncii este transformată de digitalizare și inteligență artificială, generând atât oportunități, cât și riscuri.

Totodată, sindicaliștii solicită adaptarea urgentă a legislației privind sănătatea și securitatea în muncă, consolidarea capacităților de inspecție a muncii și instruirea continuă a lucrătorilor, inclusiv în utilizarea noilor tehnologii.

Datele oficiale arată că doar 65% din întreprinderi din Moldova implementează măsuri minime de protecție în muncă, iar mulți angajați nu beneficiază de instruiri regulate în domeniu. Potrivit CNSM, digitalizarea trebuie dublată de politici centrate pe oameni, susținute de toate părțile implicate - guvern, angajatori și sindicate.

Autoritățile subliniază că Republica Moldova se aliniază obiectivelor internaționale în domeniul securității și sănătății în muncă, prin eforturi susținute de dezvoltare a unui sistem eficient de protecție a angajaților. Strategia Națională „Moldova Europeană 2030” plasează omul în centrul procesului de dezvoltare, iar securitatea la locul de muncă este considerată un indicator esențial al bunăstării.

În acest sens, Ministerul Muncii și Protecției Sociale a elaborat un set de măsuri pentru reducerea riscurilor de accidentare și îmbolnăvire în sectoare vulnerabile, precum construcțiile, agricultura, industria prelucrătoare, transportul și depozitarea, acțiuni corelate cu Strategia europeană pentru securitate și sănătate în muncă 2021-2027.

OIM estimează că peste 6300 de oameni mor zilnic din cauza traumelor sau bolilor profesionale, ceea ce înseamnă peste 2,3 milioane de decese anual. Aproximativ 337 de milioane de accidente de muncă au loc în fiecare an la nivel global. Mulți dintre acești factori pot fi preveniți prin măsuri adecvate de securitate, iar digitalizarea oferă instrumente utile pentru acest scop.

Prin campania dedicată anului 2025, OIM încurajează guvernele, angajatorii și angajații să adapteze politicile de sănătate și securitate în muncă la noile realități digitale, pentru a reduce riscurile și a proteja viața și bunăstarea celor care muncesc.