Într-un articol publicat de Zdg.md, se menționează că în 2016, în urma derulării lucrărilor de detectare a defectelor, cu folosirea echipamentelor și utilajelor din dotare, în cadrul CFM au fost identificate 375 de șine avariate, 69 dintre care sunt într-o stare critică.

Raportul de audit al CC din martie 2018 demonstrează că cifrele cu care operează CFM sunt neînsemnate în raport cu proporțiile infrastructurii feroviare degradate.

Astfel, notează CC, la sfârșitul anului 2016, pe căile ferate din R. Moldova se aflau 2906,1 mii de traverse, dintre care 1094,1 mii traverse din lemn și 1812 mii traverse din beton armat.

Dintre acestea: 783,8 mii (71,6%) de traverse din lemn erau defectate, iar gradul de degradare al acestora s-a mărit cu 3,5% față de 2015.

În cazul traverselor din beton armat, 79,9 mii erau avariate și trebuiau înlocuite, cifră în creștere cu 1,6% față de perioada precedentă.

Conducerea întreprinderii spune că reparația capitală a unui km de linie ferată costă de la 250 până la 450 mii euro, în funcție de tip și clasă.

Din documentația de profil aflăm că lungimea operațională a liniilor principale de cale ferată pe teritoriul R. Moldova este de 1.151 km.

Totodată, viteza de degradare a acestora, în cazul absenței resurselor financiare pentru reparații capitale, e estimată de CFM la 126 km pe an.

Dacă nu vor fi renovate, în 9-13 ani toate liniile de cale ferată ar urma să se degradeze complet.

Din cauza deteriorării infrastructurii feroviare, viteza de deplasare a trenurilor s-a micșorat.

Reprezentanții CFM susțin că viteza medie de circulație a trenurilor în R. Moldova constituie 40-70 km/oră.

Potrivit BNS, în 2019, în R. Moldova transportul rutier de pasageri a deținut cea mai mare pondere pe piață (97,3%), fiind urmat de transportul feroviar (1,4%) și transportul aerian (1,2%).