Violența în școli analizată juridic: Drepturi și responsabilități. Ce spune un expert
În ultimii ani, în Republica Moldova se observă o creștere îngrijorătoare a cazurilor de violență psihologică și fizică în școli, atât din partea elevilor, cât și – uneori – din partea cadrelor didactice. Din păcate, unii profesori invocă „obrăznicia” elevilor ca justificare pentru reacții disproporționate, precum ridicarea vocii sau chiar acte de agresiune.

„Aceste comportamente, însă, nu sunt conforme cu legea și pot atrage răspunderea disciplinară, administrativă sau chiar penală” comentează avocata Violeta Gașițoi pentru UNIMEDIA, într-o nouă ediție a rubricii Educație Juridică, transmite Știri.md.
Totodată, este adevărat că generația actuală de elevi, influențată puternic de mediul online și rețelele sociale, manifestă frecvent forme de agresivitate verbală sau fizică atât față de colegi, cât și față de profesori. În acest context complex, este esențial ca profesorii să cunoască drepturile și obligațiile legale pe care le au, precum și mecanismele de protecție pe care legislația le pune la dispoziție.
1. Ce spune Codul Educației privind comportamentul elevilor
Potrivit Codului Educației al Republicii Moldova, fiecare instituție de învățământ este obligată să elaboreze și să aplice un Regulament intern sau Cod de conduită destinat elevilor. Acesta trebuie să conțină norme clare de comportament pentru elevi (de la clasa I până în clasa a XII-a); Lista sancțiunilor aplicabile în caz de abateri disciplinare; Procedura de aplicare a sancțiunilor (avertisment, mustrare, scăderea notei la purtare, suspendare de la ore, exmatriculare în cazuri grave).
Acest regulament trebuie prezentat anual fiecărui elev și părintelui sau reprezentantului legal, iar aceștia trebuie să semneze că au luat cunoștință cu regulile și sancțiunile impuse. Numai în acest mod sancțiunile pot fi aplicate legal și eficient.
Cadrele didactice, indiferent de provocările întâmpinate în clasă, nu au voie să aplice pedepse fizice sau verbale asupra elevilor. Nu este permis să ridice vocea într-un mod umilitor; Să insulte elevul; Să lovească sau să agreseze elevul în orice formă; Să expună elevul la rușine publică sau izolare abuzivă.
Astfel de acțiuni încalcă nu doar normele etice ale profesiei didactice, ci și Legea cu privire la protecția copilului, Codul educației și Codul penal, putând atrage inclusiv răspunderea penală pentru tratament degradant sau vătămare corporală.
Cadrele didactice nu sunt lipsite de apărare. Legislația le oferă instrumente clare pentru a se proteja:
a) Aplicarea sancțiunilor din Regulamentul intern este una din soluții. În cazul comportamentului agresiv sau neadecvat al unui elev, profesorul trebuie să raporteze incidentul administrației școlii; Să documenteze comportamentul (prin proces-verbal, martori, înregistrări video, dacă există); Să solicite aplicarea sancțiunii conform regulamentului.
b) Depuneți o reclamație la direcția educație sau la poliție dacă elevul a comis fapte de violență fizică, jignire gravă sau intimidare a profesorului. În cazuri grave, solicitați asistență juridică pentru protejarea drepturilor dumneavoastră.
Conform Codul Contravențional, Ultragierea personalului didactic constituie o infracțiune contravențională. Cu alte cuvinte, jignirea intenționată a onoarei, demnității sau reputației profesionale a profesorului aflat în exercițiul funcției este sanctionată. Amendă poate fi aplicată și părinților, în cazul în care copilul este sub 16 ani.
Conform Codului Contravențional al Republicii Moldova:
Un copil poate fi tras la răspundere contravențională de la vârsta de 16 ani; Sub această vârstă, răspund părinții sau reprezentanții legali.
Conform Codului Penal, în cazul faptelor grave:
Răspunderea penală începe de la 14 ani, pentru infracțiuni precum vătămarea corporală, șantajul, amenințările etc.
Profesorii au o misiune nobilă, dar și una dificilă în contextul actual. Soluția nu este violența, ci aplicarea fermă și legală a regulamentelor interne, colaborarea cu părinții și, atunci când este necesar, apelarea la autorități. Legea este de partea cadrelor didactice – atât timp cât ele respectă, la rândul lor, demnitatea și drepturile copilului.