Unirea Principatelor Române, celebrată la Chișinău: O istorie pe care trebuie să o cunoaştem
La Chişinău ecoul unirii principatelor Moldova şi Ţara Românească din 1859 rămâne viu şi astăzi. Primul pas politic important pe drumul formării României mari a fost marcat la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza, unde oficialităţi din Republica Moldova şi România au depus flori.
Alte evenimente culturale şi științifice, desfăşurate pe parcursul zilei, au reamintit importanţa covârşitoare a acestui eveniment pentru întreg spaţiul românesc, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.
Zeci de basarabeni au venit de dimineaţă să depună flori la bustul domnitorului Alexandru Ioan Cuza care, pe 24 ianuarie 1859, a pus temelia statului naţional unitar român, prin unirea principatelor Moldova şi Ţara Românească. Au participat demnitari de stat, istorici, scriitori şi oficiali din Republica Moldova şi România.
IGOR GROSU preşedintele Parlamentului: Este o istorie pe care trebuie să o cunoaştem, să o explicăm copiilor noştri şi cum spuneam să învăţăm din curajul şi devotamentul cauzei inaintaşilor noştri.
EXCELENŢA SA CRISTIAN-LEON ŢURCANU ambasadorul României în Republica Moldova: Alexandru Ioan Cuza a fost în primul rând un om deosebit de curajos, un om care a avut curajul să semneze actul de naştere al statului naţional Românesc. Este foarte important să marcăm cum se cuvine această sărbătoare în fiecare an pentru că ceea ce s-a întâmplat la Mica Unire a condus la România pe care o cunoaştem noi astăzi.
ADRIAN DUPU secretar de stat, Departamentul pentru Relaţia cu Republica Moldova: Fără Unirea Principatelor nu ar fi fost posibil nici Marea Unire din 1918. Având astfel de modele putem să reuşim în societatea de astăzi. Cu tricolorul în mâini şi la piept, participanţii au subliniat importanţa a acestui eveniment istoric pentru întreg spaţiul românesc.
VASILE NASTAS preşedinte, Asociaţia Obştească "Pentru Neam şi Ţară": Ce ţine de Alexandru Ioan Cuza eu îl consider cel mai reformator domnitor al Principatelor. A fost reformat armata, a reformat justiţia şi a impus toţi copii să înveţe.
NICOLETA GHERMAN vicepreşedinte, Liga Studenților din Basarabia: Am venit aici ca să celebrăm Unirea Principatelor Române pentru că noi, tinerii studenţi, suntem cei care trebuie să ducă memoria istoriei mai departe.
Şi Mitropolia Basarabiei a marcat Unirea principatelor într-un mod special. De la ora 12.00, a fost oficiat un Te Deum la Paraclisul Mitropolitan "Sfântul Ioan Teologul" din Chișinău. Slujbe similare au avut loc în toate bisericile parohiale.
CONSTANTIN OLARIU purtător de cuvânt, Mitropolia Basarabiei: Biserica săvârşeşte aceste slujbe de Te Deum, de comemorare a înaintaşilor noştri şi slujbe de mulţumire aduse lui Dumnezeu pentru toate darurile bogate dăruite nouă.
Unirea celor două principate a fost subiectul unor prelegeri găzduite de Academia de Ştiinţe a Moldovei şi Academia Română. Sub genericul "Uniţi prin Istorie", evenimentele s-au bucurat de participarea unor istorici consacraţi de pe ambele maluri ale Prutului. ION TIGHINEANU preşedinte, Academia de Ştiinţe a Moldovei: Două Academii fac tot posibilul pentru a crea un spaţiu ştiinţific şi cultulral comun. Astfel noi contribuim, desigur, la apropierea celor două maluri ale Prutului.
GHEORGHE COJOCARU istoric, profesor universitar, director al Institutului de Istorie USM: Mica Unire din 1859, pe care a avut onoarea şi demnitatea să o conducă de la bun început Alexandru Ioan Cuza, a reprezentat nucleul în jurul căruia s-au adunat şi celelalte provincii româneşti.
Unirea Principatelor Române a fost o primul pas politic important în procesul de întregire a statului naţional unitar român. La 5 ianuarie 1859, Alexandru Ioan Cuza a fost ales domnitor al Moldovei, iar la 24 ianuarie - domnitor al Ţării Româneşti, eveniment care a pus fundamentul Unirii din 1918.