Apă bună din România: Un apeduct încearcă să treacă Prutul de opt ani

„Unul din principalele motive care provoacă această afecțiune este calitatea proastă a apei. Dacă orașul Fălești ar beneficia de apă de la Iași care este tratată conform standardelor europene, atunci numărul pacienților care suferă de această patologie ar fi în descreștere, atât în rândul copiilor, cât și în rândul maturilor”, a mai spus Nicoleta Țurcanu, transmite Știri.md cu referire la nordnews.ro.

Fluoroza endemică, condiționată de excesul de fluor, prezintă o problemă medico-socială majoră pentru multe țări din lume, inclusiv și Republica Moldova. Potrivit statisticilor, printre cele mai afectate zone cu surplus accentuat al fluorului în apele subterane sunt raioanele Ungheni, Nisporeni, Glodeni și Fălești, unde mediile concentrațiilor de fluor în apele subterane au variat de-a lungul timpului de la 3,04 până la 9,2 mg/l.

„Dacă vorbim despre raionul Fălești, în special despre orașul Fălești, sursele subterane de apă potabile cu care se alimentează, cu părere de rău, după conținut și indicatorii chimici, nu corespund cerințelor, mai ales la fluoroză. Avem o majorare de 1,5 – 2 ori față de normativele stabilite”, a spus Mihail Dvornic, medic specialist, Centrul de Sănătate Publică, Fălești.

Cu toate că accesul la apă potabilă de calitate este una dintre cele mai acute probleme sociale din Republica Moldova, iar autoritățile române sunt gata să ne dea o mână de ajutor, guvernele de la Chișinău care s-au perindat din 2009 încoace, nu se grăbesc să o rezolve.

Vorbim aici despre Acordul între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte cu subtraversarea râului Prut. Proiectul a fost inițiat la 30 iulie 2014, atunci când a fost semnat Acordul de colaborare dintre Consiliul raional Ungheni și Consiliul Județean Iași în domeniul serviciilor de alimentare cu apă și canalizare. Ulterior, pe data de 17 august 2016, la Iași a fost semnat un nou Acord de Colaborare în domeniul serviciilor publice de alimentare cu apă și de canalizare Ungheni – Iași la care a aderat și administrația publică din Raionul Nisporeni.

„Inițial, noi am plecat de la ideea de a face o singură subtraversare spre raionul Nisporeni, Ungheni, în acea zonă, în dreptul localităților Măcărești. În acest raion exista un proiect care există și acum, un proiect finalizat, apeducte făcute, conducte de distribuție, rezervoare, dar nu avea surse. Și atunci, președintele din acea vreme, (al raionului Ungheni – n.r.) Iurie Toma, a venit cu solicitarea și a spus: „hai dați-ne și nouă apă să punem în sistem la noi”.”, a precizat Mihail Doruș, director general, Apa Vital Iași.

Iar din cauza că nu aveau surse și rețele centralizate de exploatare a apei potabile, pe lângă raioanele Ungheni și Nisporeni, și autoritățile din Glodeni și Fălești și-au dorit să beneficieze de serviciile operatorului de apă și canalizare, Apa Vital Iași. Astfel, patru raioane din nordul țării urmau să fie alimentate cu apă potabilă din România.

„Dezvoltând problema ne-am dat seama că și la Sculeni putem face. După care am ajuns la Tabăra (România), în dreptul raionului Glodeni. Domnul Leucă (ex-președintele r. Glodeni) a fost un mare partizan al acestui proiect. Și așa au apărut cele patru puncte actuale în care subtraversăm râul Prut, pe unul de fapt supratraversăm pentru că e un pod”, a adăugat Mihail Doruș, director general, Apa Vital Iași.

„Dumnealor vin cu investiția pe tavă. Ei se arată dispuși să investească în continuare și în extinderea rețelelor chiar pe teritoriul localităților din raionul Glodeni. Realizarea de sine stătător a unui asemenea proiect de către consiliul raional Glodeni, ținând cont de posibilitățile financiare pe care le avem, este practic imposibil”, a spus Ion Cojocari, președinte r. Glodeni.

Prima etapă a Acordului încheiat la 20 mai 2021 între Guvernul României și Guvernul Republicii Moldova privind reglementarea construirii unor apeducte, presupunea realizarea unei subtraversări a Prutului, între localitățile Măcărești de pe ambele maluri ale râului. Astfel, peste 30 de mii de locuitori ai raionului Ungheni și Nisporeni urmau să bea apă potabilă din Iași.

„Am înființat o societate în Republica Moldova, am început să citim legislații, să vedem ce presupun, am citit Legislația noastră, ne-am dat seama că birocrația va fi importantă și va fi lungă. Într-adevăr, anul trecut am reușit și am semnat cel mai important document, s-a semnat cel mai important document între cele două state, Acordul de colaborare interguvernamental. Cu toate acestea, la momentul actual nu furnizăm apă în Republica Moldova” , a declarat Mihail Doruș, director general, Apa Vital Iași.

La Glodeni, de exemplu, conectarea cu partea română s-ar face prin stația de captare și pompare din satul Bisericani, comuna Cuhnești.

„Noi suntem beneficiarii unui proiect care a fost finanțat de Fondul Național de Dezvoltare Regională prin intermediul ADR Nord unde am construit o stație de pompare începând de la râul Prut, am construit rețea magistrală, după care s-a construit și o stație de tratare. Noi prin intermediul acestui complex de bunuri, stație de pompare, stație de tratare, ne dorim în perspectivă să ne conectăm ca sursa de apă alternativă să fie din Prut, iar sursa de apă de bază să fie din România, pentru că vine apă deja tratată care ne exclude nouă niște cheltuieli”, a spus Ion Cojocari, președinte r. Glodeni.

Iar demararea lucrărilor la traversarea Sculeni, care se va conecta cu apeductul Gherman-Fălești, va face posibilă alimentarea cu apă potabilă a 15 comune, dar și a orașului Fălești.

„Noi avem întreg segmentul de apeduct construit, de la localitatea Gherman până în orașul Fălești. În localitatea Gherman avem prima stație de pompare, în localitatea Taxobeni avem deja o a doua stație de pompare. Dacă ne referim la lungimea segmentului de apeduct, noi deja avem construită întreaga porțiune a apeductului. Dacă ar fi ca sursa de apă să o avem de la Apa Vital Iași, noi suntem pregătiți, cel puțin ca să ajungă sursa de apă potabilă pentru alimentarea localităților de-a lungul apeductului, inclusiv și a orașului”, a declarat Mihail Prodan, vicepreședinte r. Fălești.

La data de 5 ianuarie curent, Guvernul de la București a aprobat Acordul privind reglementarea construirii unor apeducte, în timp ce Guvernul de la Chișinău bate pasul pe loc.

„În momentul de față, mingea este pe teritoriul R. Moldova, este la Guvernul Moldovei și noi așteptăm. Ceea ce a ținut de Apa Vital Iași din Moldova, de a face aici în România noi am făcut, am lucrat, am ajuns până la limita de frontieră. Peste acea limită noi nu putem trece până nu vom avea și actele necesare emise de Republica Moldova”, a precizat Mihail Doruș, director general, Apa Vital Iași.

Locuitorii din nordul țării spun că vor apă potabilă de calitate, iar implementarea proiectului nu trebuie tărăgănată.

„Apa o cumpărăm. Nu-i prea calitativă. Nu o putem consuma. Are miros, gust neplăcut. Vine câteodată murdară, cu rugină. E foarte bine și binevenit așa proiect. Numai să fie, că la noi se vorbește mult dar nu se face.”

„Toți ne dorim o apă de calitate pentru că asta e sănătatea noastră. Noi avem nevoie de așa ceva și suntem pentru acest proiect. E păcat că atâția ani nu se dezvoltă acest proiect care e bun pentru oraș.”

„Susțin acest proiect ca și la noi în Glodeni să fie apă de calitate”, au spus locuitorii r. Glodeni.

„De când țin minte, de mic copil, pe făleșteni îi cunoșteai după dinții galbeni.  Cred că în Iași apa e mult mai calitativă decât la Fălești. Dacă va fi de acolo va fi la același nivel calitatea și clar că va fi mai bine.”

„Copiii care sunt din Fălești se cunosc de la o poștă, cum zice moldoveanul. Cum se cunosc? Dinții lor sunt galbeni. Dă Doamne să tragă apă de la Iași, să fie bună și de băut, și de făcut mâncare”, au adăugat locuitorii r. Fălești.

Potrivit agentului economic ieșean, pentru demararea lucrărilor pe teritoriul R. Moldova e nevoie ca Guvernul Gavrilița să ratifice acordul, iar într-un final, acesta să fie votat în ambele lecturi de către Parlamentul de la Chișinău.

„Odată aprobat Acordul, se poate emite autorizația de construcție de pe teritoriul R. Moldova. Constructorul pe care noi l-am selectat aici, în urma unei proceduri de licitație deschisă, are deja un partener în Republica Moldova. Nu așteaptă decât această hârtie pentru a putea lucra și a face efectiv subtraversarea. Din acel moment e o chestiune de maxim trei luni de zile în care noi vom putea furniza pur şi simplu primul metru cub de apă în Republica Moldova și-l putem pune la dispoziție autorităților din Măcărești”, a declarat Mihail Doruș, director general, Apa Vital Iași.

„Implementarea acestui proiect bate pasul pe loc. După ultimele discuții pe care le-am avut cu partea română, cu alți colegi, președinți de raioane, am înțeles că acele autorizații, acele vizări nu au fost eliberate părții române de către autoritățile specializate din R. Moldova. Au mult de suferit cetățenii”, a spus Ion Cojocari, președinte r. Glodeni.

Contactat telefonic, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu, a declarat că Acordul semnat dintre Guvernul Republicii Moldova și cel al României ar fi conținut o încălcare, motiv pentru care documentul se află la re-aprobare.

„Acordul care a fost semnat încă de fostul Guvern a fost cu o încălcare. Respectiv, a fost nevoie să negociem un Protocol suplimentar de amendare a Acordului semnat, or unul din punctele care au fost convenite atunci trece printr-o zonă naturală protejată și nu va putea fi construită această traversare. Spre finalul lunii iulie noi am primit toate confirmările din partea României și acum suntem în fază de re-aprobare și de către colegii din România, și de către Guvernul Republicii Moldova. Cel mai probabil, în luna septembrie, deja vom avea aceste documente. Noi credem că până la finalul anului curent, prima subtraversare va fi executată”, a declarat Andrei Spînu, ministrul Infrastructurii și Dezvoltării Regionale, RM.

„ApaVital” dispune de nouă surse de apă de suprafață, dintre care, două sunt asamblate în râul Prut și una în lacul Chirița, dar și de șase surse de apă subterane. Potrivit specialiștilor, procesul de tratare a apei potabile este unul esențial pentru sănătatea celor care o consumă.

„Trebuie să captăm apă de la sursă, din lacul Chirița sau din râul Prut. Apoi o pre-dezinfectăm ca să eliminăm activitatea bacteriană. Apoi tratăm cu substanțe chimice pentru a coborî turbiditatea apei. După o decantăm pentru limpezire. Apa limpezită este filtrată prin filtre cu nisip pentru a elimina nămolul, apoi refiltrată prin cărbune activ pentru ai oferi calitate de gust, miros și culoare și apoi dezinfectată și trimisă populației pentru consum”, a precizat Dan Popovici, dr. inginer chimist, șeful Stației de Tratare Chirița Iași.

Stația Chirița este formată din etape și unități individuale de tratare a apei, fiecare având propria funcționalitate.

„Ne aflăm în sala de filtru cu nisip cuarțos. Apa a fost tratată reactivii chimici. A avut loc reacția între clorura ferică și apă. Ajunge în cele două decantoare pe care le vedeți în exterior. Are loc limpezirea în câmp gravitațional, deci prin greutate, după care printr-o conductă este trimisă între două sisteme de filtrare cu nisip. Aici are loc filtrarea prin nisip și colectată într-un rezervor de apă filtrată. Urmează o dezinfecție cu dioxid de clor și trimisă în sistemul de filtrare cu cărbune activ”, a adăugat Dan Popovici, dr. inginer chimist, șeful Stației de Tratare Chirița Iași.

Fiecare bloc din stația de tratare este controlat de calculatoare care dozează automat reactivii injectați în apă și care asigură o bună desfășurare a procesului de tratare.

„Cele trei calculatoare sunt legate prin fibră optică și transmit datele în unitatea centrală de procesare. Aici avem o schemă de proces cu datele aflate în lucru. La momentul de față, de exemplu, râul Prut este oprit, adică prelucrăm apa din lacul Chirița. În momentul de față prelucrăm circa 3200 de metri cubi instantaneu. Asta este necesarul orașului Iași în momentul de față”, a precizat Dan Popovici, dr. inginer chimist, șeful Stației de Tratare Chirița Iași.

În cele din urmă, în procesul de tratare a apei se folosește cărbunele activ granulat care are calități mari de absorbție.

„După ce a fost filtrată prin nisip, pre-dezinfectată din nou cu dioxid de clor, facem o filtrare finală, prin cărbune activ. Aici vom face controlul organoleptic, adică gust, miros, culoare. Filtrăm prin masă de cărbune activ, o dezinfectăm cu clor gazos, o stocăm în rezervor și printr-o pompă o trimitem către beneficiari”, a adăugat Dan Popovici, dr. inginer chimist, șeful Stației de Tratare Chirița Iași.

Complexul de tratare Chirița din cadrul companiei „Apa Vital” dispune de un laborator dotat cu tehnologii de ultimă generație.

„Pe flaconul care scrie lac, dacă observați, apa are o anumită opalescență. Este tulbure. A avut loc procesul de tratare chimică, procesul de decantare după care observăm o altă turbiditate, apa este mai limpede. După decantare urmează procesul de filtrare prin nisip și cărbune activ. Apa este și mai limpede, ca în final, după procesul de filtrare prin cărbune activ obținem apa care pleacă spre consumator. Dacă facem o comparație cu ce intră, dintre apa bruta cum îi spunem noi și apa din rezervor se observă că prima este tulbure, iar aceasta este de cristal. Apa este optimă pentru consum”, a conchis Dan Popovici, dr. inginer chimist, șeful Stației de Tratare Chirița Iași.

ApaVital Iași intenționează ca la finalizarea celor patru traversări ale râului Prut să asigure cu apă de bună calitate aproximativ 150 de mii de locuitori ai Republicii Moldova. În perspectiva următorilor ani, după demararea proiectului, acces la apa potabila vor avea cel puțin patru orașe din nordul țării, Glodeni, Nisporeni, Ungheni, Fălești,  dar și 100 de comune, cu o populație de aproape 250.000 de persoane.