Cercetătorii din spatele studiului, conduși de compania de biotehnologie Deep Longevity, au declarat că au fost surprinși să vadă cât de mult impact ar putea avea factorii psihologici asupra îmbătrânirii, în comparație cu factorii fizici, cum ar fi obiceiul de a fuma, transmite Știri.md cu referire la publika.md.

Cei mai importanți predictori ai vârstei au fost tensiunea arterială, cistatina C, indicele de masă corporală și spirometria. „Ceasul de îmbătrânire” a determinat că fumatul a adăugat aproximativ 1,25 ani de îmbătrânire, în timp ce singurătatea - 1,65 ani. Factorii psihologici care contribuie la îmbătrânire includ frica, lipsa de speranță, depresia, nefericirea și lipsa somnului.

Autorii au concluzionat că, având în vedere legătura puternică dintre stările psihologice și îmbătrânire, sănătatea mintală precară trebuie să fie recunoscută ca fiind un factor major al îmbătrânirii.

Totuși, nu trebuie de ignorat efectele fumatului asupra procesului de îmbătrânire. Fumul de țigară conține toxine care afectează calitatea pielii, ducând la riduri, îmbătrânire prematură și, eventual, chiar la afecțiuni cutanate.

Cercetările au mai constatat că fumatul îngustează vasele de sânge, reducând cantitatea de oxigen pe care o primește pielea. Persoanele care fumează au mai puține fibre de elastină și colagen în piele în comparație cu cele care nu fumează. În lipsa unei cantități suficiente din aceste fibre, pielea devine mai dură și mai puțin elastică.

Din cauza arderii, fumul de tutun conține mii de substanțe chimice toxice care pot deteriora celulele pielii și pot duce la semne de îmbătrânire prematură.

Pentru a evita aceste efecte negative, cea mai bună decizie este renunțarea la fumat. Totodată, există mai multe alternative fără fum, pentru persoanele care nu pot renunța la consumul de țigări

Prin faptul că nu ard tutunul, produsele fără fum precum dispozitivele de încălzire a tutunului, țigările electronice și snus-ul nu produc fum, care conține peste 6 mii de substanțe chimice. De exemplu, în timpul încălzirii tutunului se eliberează un aerosol cu nicotină și arome de tutun, însă, temperatura e suficient de scăzută pentru a împiedica arderea tutunului. Iar în cazul țigărilor electronice este încălzit un lichid cu nicotină.

Evitând arderea, produsele fără fum nu produc gudron, care este acea substanță neagră care rămâne pe filtrul de țigară. Efectele dăunătoare ale gudronului încep încă din cavitatea bucală prin îngălbenirea dinților, deteriorarea gingiilor și desensibilizarea papilelor gustative și continuă formând un reziduu galben în interiorul plămânilor. Gudronul permite tuturor toxinelor să circule libere în plămâni. Nivelul de gudron crește pe măsură ce țigara este arsă. Astfel, ultimele pufuri dintr-o țigară pot conține de două ori mai mult gudron decât primele.

Potrivit cercetărilor, petele de pe piele și roșeața pot scădea deja după o lună după ce o persoană se lasă de fumat. Modificările ce țin de culoarea pielii se inversează în decurs de 4-12 săptămâni de la renunțarea la fumat.

Totodată, după ce o persoană renunță la țigări, organismul își reface producția de colagen. Acest lucru poate duce la schimbări vizibile, inclusiv la o piele mai luminoasă și mai netedă, ca urmare a îmbunătățirii circulației și a reducerii nivelului de monoxid de carbon din sânge.