Statul a reluat extracția de țiței și gaze naturale în sudul R. Moldova

În satul Văleni, raionul Cahul, se află peste 20 de sonde petroliere, dintre care 12 sunt funcționale și activează non-stop. Alte nouă sunt avariate sau nefuncționale. O parte dintre ele se află chiar în perimetrul Rezervației „Prutul de Jos”, iar altele au fost preluate în stare avansată de degradare, transmite Știri.md cu referire la tvrmoldova.md.

Stratul productiv se află la o adâncime de aproximativ 470 de metri, iar din 50 de metri cubi de materie primă extrasă zilnic, doar 2,4% reprezintă petrol.

„Nouă sonde sunt accidentate, iar nouă sunt stopate din cauza randamentului foarte mic. Restul sunt în lucru, în regim 24/24”, a declarat Sergiu Tomșa, director tehnic al EHGeoM. El spune că prețul petrolului s-a triplat, ajungând la 9.000 de lei pentru o tonă, dar recunoaște că resursele sunt limitate.

Potrivit unor angajați din teren, extracțiile anterioare realizate de firme private ar fi fost „abuzive”, ceea ce a redus semnificativ rezervele.

„Erau 40 de tone pe zi. Acum abia mai extragem 10-15 tone”, spune Dumitru Cazangiu, maistru în cadrul întreprinderii.

Probleme apar și la nivel administrativ. Primăria satului Văleni solicită o taxă anuală de 1,8 milioane de lei pentru folosirea terenurilor unde se află sondele. Fostele companii private achitau lunar câte 365.000 de lei.

„Noi considerăm această sumă prea mare și vrem să o contestăm”, a declarat administratorul interimar Sergiu Borș.

Primarul localității, Silvia Știrbeț, susține că suma este justificată și provine dintr-un raport de evaluare independent.

Și în raionul Cantemir, în localitățile Victorovca, Baimaclia și Suhat, șase sonde sovietice extrag gaze naturale, iar o a șaptea urmează să fie reactivată în vara acestui an.

„Trei sonde necesită intervenții urgente. Ne străduim să le punem în funcțiune până în vară”, afirmă Sergiu Caitaz, șeful Direcției de extragere a gazelor.

În prezent, gazul extras asigură necesarul energetic a șase localități din regiune. Deși extracția a fost reluată din toamna anului trecut, autoritățile nu cunosc exact ce rezerve mai are țara.

„Nu avem cifre clare. Este nevoie de foraje adânci și lucrări de evaluare care durează doi-trei ani și costă milioane”, explică directorul interimar al EHGeoM.

Agenția Proprietății Publice afirmă că obiectivul principal este restabilirea ordinii în exploatarea acestor resurse și asigurarea unei transparențe în vânzarea țițeiului extras.

„Nu s-a investit de ani întregi. Trebuie să știm ce volume mai avem și ce potențial există”, a declarat Roman Cojuhari, directorul APP.

Zăcămintele de petrol și gaze din sudul țării au fost descoperite în perioada sovietică.