Soroca: Tarabe de sute de mii de lei la piață, dar vânzătorii pe bordură

Primăria municipiului Soroca a anunțat, la 26 septembrie 2024, lansarea unui proiect de reabilitare a zonei din preajma Pieței Centrale, ce presupunea pavarea terenului și instalarea a 16 tarabe pentru vânzători ambulanți, inclusiv pentru refugiați și persoane din grupuri vulnerabile. Valoarea totală estimată a lucrărilor s-a ridicat la circa 700.000 de lei, transmite Știri.md cu referire la observatorul.md.

Proiectul a fost finanțat în mare parte de Programul NANSEN al Agenției Norvegiene pentru Dezvoltare și Cooperare (NORAD) și implementat de Consiliul Norvegian pentru Refugiați (NRC), în parteneriat cu autoritățile locale. Lucrările, în valoare de 521.000 de lei, au fost executate de compania SRL „Devastcom” în perioada iunie – octombrie 2024, în baza unui contract gestionat de NRC. Primăria Soroca a contribuit cu suma de 729.765 lei din bugetul local pentru pavarea și amenajarea drumului de acces.

Pe 5 decembrie 2024, autoritățile locale, alături de reprezentanți ai partenerilor norvegieni, au inaugurat oficial cele 16 tarabe, amplasate la intrarea în Piața Centrală. Evenimentul a marcat finalizarea lucrărilor, confirmată de un proces-verbal de recepție semnat pe 25 octombrie.

Conform documentelor consultate de jurnaliștii de la Observatorul.md, proiectul a avut drept scop principal eliminarea comerțului ilicit și integrarea socială a vânzătorilor ambulanți – inclusiv a celor din rândul refugiaților și al etniilor. Totuși, realitatea din teren arată că tarabele rămân neutilizate, în timp ce trotuarele continuă să fie ocupate de comercianți.

La sfârșitul lunii martie, jurnaliștii au vizitat zona Pieței Centrale și au constatat că noile tarabe erau goale, iar vânzătorii își expuneau marfa pe jos, pe bordure.

„Suntem de acord că ne-au pus tarabe, dar vrem și scaune, și dacă s-ar putea, să fim cu fața la drum. Locul e tare închis și lumea nu ne vede”, a spus Galina Carabinovici.

Ea a mai menționat că autoritățile au interzis amplasarea mărfurilor în afara tarabelor: „Ni s-a spus să punem totul în tarabe, dar acolo nu vine nimeni.”

Robert Cerari, președintele Asociației Bare-Rom, a punctat dimensiunea socială a problemei.

„Acești oameni nu ies la vânzare din plăcere – e sărăcie. Dacă vinde de 30 de lei și trebuie să plătească 30 pentru loc, nu-i mai rămâne nimic”, a spus el.

Mai mulți vânzători de etnie romă au declarat că au fost excluși de facto de la utilizarea noilor tarabe, deși inițial li s-a promis că acestea le sunt destinate.

„Când totul a fost gata, am vrut să ne așezăm și noi acolo, dar ni s-a spus că locul nu este pentru romi”, afirmă Zinaida. Artiom Căldarari, un alt vânzător, spune că a fost alungat cu ostilitate: „Mi-au spus că acel loc nu e pentru mine. Dacă venea cineva oficial să ne vorbească, ne mutam.”

Opiniile locatarilor sunt împărțite. Tatiana, care locuiește pe strada unde au fost amplasate tarabele, spune că spațiul ar fi putut fi utilizat mai eficient: „Se putea face un teren de joacă. E pustiu acolo. Dacă oamenii nu vin, poate că nu era nevoie de ele.”

În schimb, Ivan Burlac apreciază eforturile autorităților: „Le-au făcut condiții foarte bune. Problema e că unii nu vor să meargă acolo, iar poliția nu poate face față.”

Viceprimarul Anna Ojog, inițiatoarea proiectului, ne-a declarat că specialiștii primăriei, în colaborare cu Poliția și Serviciul Fiscal, monitorizează situația: „Există o echipă de cinci percepții fiscali care verifică activitatea comercială din oraș.”

Pe 8 aprilie 2025, o comisie interinstituțională a desfășurat o acțiune de avertizare în piață, la inițiativa primarului Lilia Pilipețchi. Comercianții care vând ilegal au fost informați că vor fi sancționați.

„Aproximativ 70% din locurile din piață sunt libere. Mulți refuză să le ocupe pentru că nu vor să plătească taxa de piață sau să obțină certificate de conformitate”, a explicat Mihai Mînzat, administratorul Pieței Agricole.

Viceprimarul Veaceslav Ursu a menționat că zona în care are loc comerțul stradal este vizată de un proiect de reamenajare: „În acel scuar se planifică un parc. Comercianții trebuie să se mute în piața agricolă.”

Proiectul de modernizare a comerțului stradal din Soroca reprezintă un exemplu de bună intenție și colaborare internațională. Cu toate acestea, integrarea noilor spații în dinamica pieței locale rămâne dificilă, în lipsa unui efort concertat de comunicare, sprijin social și gestionare eficientă a relației cu comunitatea.